Viceprimarul Adrian Tudor vrea clase de chineză la Tg-Jiu

 

Aflat în plină campanie electorală de nominalizare ca și candidat PSD în 2020 la Primărie, viceprimarul Târgu-Jiului ar vrea să fie înființate clase de limba chineză în școlile din municipiu. Propunerea a luat prin surprindere ISJ Gorj și pe Ion Ișfan, dar acesta s-a ferit vineri să facă o declarație publică, mai ales că Adrian Tudor este unul dintre contestatarii săi.

În opinia lui Adrian Tudor, le-ar folosi mult copiilor să cunoască cea mai vorbită limbă din lume (după numărul de vorbitori).

Înființarea claselor s-ar putea face printr-un parteneriat între Inspectoratul Școlar Județean Gorj și Institutul Confucius România, pe un model deja existent în orașe precum București sau Sibiu.

Se știe că Adrian Tudor a legat o relație de colaborare, de mai mulți ani, cu Ambasada Republicii Populare Chineze de la București. Dar propunerea i-a lăsat pe toți cu gura căscată, mai ales că în Gorj nu prea sunt chinezi.

Reclame

Primarul de Albeni amenințat cu arestul de șeful Poliției Tg-Cărbunești

 

Primarul comunei Albeni, Ionuț Stan, s-a prezentat, vineri dimineață, la sediul Poliției Târgu-Cărbunești, după ce a fost citat de oamenii legii. Acesta a fost chemat să dea declarații într-un dosar întocmit, după ce ar fi fost de acord cu organizarea unei nunți în curtea școlii de la Câmpu Mare. ”La data de 19 septembrie, Poliţia Oraşului Târgu-Cărbuneşti a fost sesizată de un bărbat de 42 de ani, din comuna Albeni, cu privire la faptul că primarul comunei a închiriat incinta unei instituţii de învăţământ, fără aprobarea consiliului local şi fără a anunţa consiliul de administraţie al şcolii. Cercetările continuă sub coordonarea unui procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Târgu-Cărbunești, în cadrul unui dosar penal sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de abuz în serviciu şi violarea sediului profesional”, se precizează într-un comunicat al IPJ Gorj. Edilul a solicitat însă să fie audiat în prezența avocatului său. Ionuț Stan susține că șeful Secției 6 Poliție Rurală Târgu-Cărbunești i-ar fi transmis că va fi arestat. ”Mi-au lăsat o citație. Am fost la Poliție, la Cărbunești. Am solicitat să fiu audiat în prezența avocatului, mai ales că am o relație conflictuală cu domnul Arbagic, comisarul șef care m-a amenințat că vine să mă ia în cătușe. Să vină să mă ia în cătușe! Să vină să mă aresteze! Am dat un acord verbal tinerilor ca să pună cortul pe terenul aferent școlii. Nu ar fi putut să facă o cerere care să treacă prin Consiliul Local, pentru că pe terenul respectiv din locația Câmpu Mare nu este proprietar nici primarul comunei, nici Consiliul Local, este proprietatea Agenției Domeniului Statului”, a declarat Ionuț Stan, primarul comunei Albeni, pentru cotidianul GORJEANUL.

Șefii jandarmilor pedepsiți de Justiție

 

 

 

Așa cum a ordonat președintele Klaus Iohannis, procurorii militari trebuie să execute pe șefii Jandarmeriei care se pare că au blocat un anumit plan. La plângerile jandarmilor care au fost loviți, procurorii nu au luat nici o măsură.

Parchetul instanţei supreme au anunțat  că procurorii militari de la Secţia Parchetelor Militare au dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale faţă de suspecţii: maior Laurenţiu Valentin Cazan, în prezent împuternicit director general al Direcţiei Generale de Jandarmi a Municipiului Bucureşti, pentru abuz în serviciu, participaţie improprie la purtare abuzivă în formă continuată, participaţie improprie la fals intelectual, participaţie improprie la uz de fals, comisar şef de poliţie Mihai Dan Chirică, secretar de stat pentru relaţia cu  instituţiile prefectului din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, pentru complicitate la abuz în serviciu şi complicitate la participaţie improprie la purtare abuzivă în formă continuată, colonel Gheorghe Sebastian Cucoş, în prezent prim adjunct al inspectorului general al Jandarmeriei Române, pentru săvârşirea infracţiunilor de complicitate la abuz în serviciu şi complicitate la participaţie improprie la purtare abuzivă în formă continuată şi colonel Ionuţ-Cătălin Sindile, în prezent împuternicit inspector general al Jandarmeriei Române, pentru complicitate la abuz în serviciu şi complicitate la participaţie improprie la purtare abuzivă în formă continuată;

Anchetatorii spun că în 10 august maiorul Laurenţiu Cazan, în calitate de comandant al acţiunii de menţinere a ordinii publice la manifestaţia din Piaţa Victoriei, „a creat aparenţa unei acţiuni legale de restabilire a ordinii publice şi a ordonat intervenţia în forţă pentru evacuarea participanţilor la protest, cauzând astfel o vătămare a drepturilor legitime ale protestatarilor privind libertatea de exprimare şi libertatea de întrunire prevăzute de Constituţia României, Legea nr. 60/1991 privind organizarea şi desfăşurarea adunărilor publice şi Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentaleŢ.

Procurorii spun că ordinul de intervenţie pentru evacurea pieţei a fost emis de către maiorul Cazan cu încălcarea Legii 60/1991 privind organizarea şi desfăşurarea adunărilor publice şi a Legii 550/2004 privind organizarea şi funcţionarea Jandarmeriei Române.

De asemenea, maiorul Laurenţiu Cazan a ordonat folosirea mijloacelor din dotare pentru evacuarea protestatarilor, cu consecinţa exercitării de către militarii din subordine a unor acte de violenţă nejustificate de situaţie şi de nevoile reale de imobilizare a persoanelor turbulente, acte îndreptate inclusiv împotriva copiilor, altfel decât în mod gradual şi fără a înceta după realizarea scopului misiunii, producându-se vătămarea unui număr mare de participanţi la protest, mai spun procurorii militari.

„În noaptea de 10/11.08.2018 suspectul a determinat autorul scriptural al Jurnalului Acţiunilor Operative, întocmit la nivelul Direcţiei Generale de Jandarmi a Municipiului Bucureşti, să consemneze în mod nereal ora 23:11 ca fiind cea la care prefectul municipiului Bucureşti a aprobat intervenţia în forţă pentru restabilirea ordinii publice în Piaţa Victoriei şi ulterior a determinat folosirea Jurnalului Acţiunilor Operative ca dovadă a modului legal în care s-ar fi desfăşurat intervenţia în forţă”, arată Parchetul.

În ceea ce îl priveşte pe secretarul de stat Mihai Chirică, comisar-şef de poliţie, procurorii spun că în noaptea de 10 spre 11 august acesta a uzat de autoritatea conferită de funcţia deţinută pentru a-l ajuta pe maiorul Laurenţiu Cazan să creeze aparenţa de legalitate a acţiunii de evacuare a protestatarilor aflaţi în Piaţa Victoriei, exercitând presiuni asupra prefectului municipiului Bucureşti pentru a aproba formal ordinul de intervenţie în forţă, atât anterior, cât şi ulterior orei la care acesta a fost emis de conducătorul forţelor de ordine, cauzându-se astfel o vătămare a drepturilor legitime ale majorităţii protestatarilor privind libertatea de exprimare şi libertatea de întrunire.

„Aparenţa de legalitate creată a permis forţelor de ordine din cadrul Jandarmeriei Române să folosească mijloacele din dotare pentru evacuarea protestatarilor aflaţi în Piaţa Victoriei, cu consecinţa exercitării unor acte de violenţă nejustificate de situaţia operativă şi de nevoile reale de imobilizare a persoanelor turbulente, folosirea forţei nefiind una graduală, uzând de mijloacele din dotare inclusiv împotriva copiilor, producându-se vătămarea unui număr mare de participanţi la protest”, se arată în comunicatul transmis de Parchetul General.

În ceea ce îi priveşte pe şefii Jandarmeriei Sebastian Cucoş şi Cătălin Sindile, anchetatorii afirmă că, în lipsa unui ordin sau dispoziţii fragmentare care să consemneze preluarea comenzii de la maiorul Laurenţiu Cazan, prin ordinele date direct forţelor de ordine, au participat nelegal la conducerea operaţiunilor şi l-au ajutat pe Cazan să pună în aplicare ordinul nelegal de intervenţie în forţă pentru evacuarea protestatarilor aflaţi în Piaţa Victoriei, cauzând astfel o vătămare a drepturilor legitime ale majorităţii protestatarilor privind libertatea de exprimare şi libertatea de întrunire, cu consecinţa exercitării de către forţele de ordine din cadrul Jandarmeriei Române a unor acte de violenţă nejustificate de situaţia operativă şi de nevoile reale de imobilizare a persoanelor turbulente, folosirea forţei nefiind făcută în mod gradual şi având loc inclusiv împotriva copiilor, producându-se astfel vătămarea unui număr mare de participanţi la protest.

Cătălin Sindile, Sebastian Cucoş, Mihai Chirică şi Laurenţiu Cazan au fost vineri dimineaţă la Parchetul General, unde li s-au adus la cunoştinţă că au calitatea de suspecţi în dosarul violenţelor din 10 august.

Parchetul General anunţa la începutul acestei luni că la Secţia Parchetelor Militare au fost depuse 770 de plângeri penale de către persoane care au avut de suferit în urma intervenţiei jandarmilor.

 

Toni Greblă se întoarce în politica mare

 

Fostul senator și membru al Curții Constituționale, Toni Greblă revine în forță ca al doilea om în Guvern. Jurnalistul narcis Daju a avansat ideea că acesta va prelua și filiala locală a PSD.

 

„În timpul discuţiei, s-a amintit de câţiva dintre colegi că postul de secretar general al Guvernului este al PSD şi că doamna Andreea Lambru este interimară pe această funcţie, ea neavând niciun ajutor şi fiind fost secretar general adjunct. Aceasta ţine şi locul secretarului general al Guvernului, după plecarea domnului Busuioc. De foarte mult timp, de câteva luni de zile, s-a tot cerut în interior să luăm o măsură vis a vis de Secretariatul General al Guvernului. Liviu Dragnea i-a anunţat pe colegi că în discuţii a ajuns la concluzia că ar fi o foarte bună numire în persoana lui Toni Greblă. A zis că s-a întâlnit şi i-a făcut această propunere şi a acceptat-o, iar toţi cei din sală au aplaudat”, a afirmat Codrin Ştefănescu, vineri pentru MEDIAFAX.

Acesta a adăugat că nimeni nu a avut vreo obiecţie în şedinţa CExN al PSD în legătură cu nominalizarea lui Toni Greblă în această funcţie.

„Au aplaudat pentru că Toni Greblă este un vechi coleg de al nostru, este fondator al acestui partid de pe vremea FSN-ului. A fost şi preşedinte FSN Gorj pe vremuri. Este una dintre cele mai «spectaculoase» victime ale abuzurilor acestui sistem odios, pentru că dosarul lui, ca judecător la Curtea Constituţională, cu traficul de struţi, a făcut înconjurul planetei. Cred că nu a fost ziar, presă sau televiziune din lume care să nu vorbească despre aberaţia de la Bucureşti, într-o ţară europeană vis a vis de un alt judecător al CCR. Au rămas fără grai inclusiv cei de la Comisia de la Veneţia când au auzit ce se întâmplă la Bucureşti. Prin urmare, nominalizarea lui a stârnit ropot de aplauze în Cex din partea tuturor. Nu a fost nicio obiecţie”, a completat Ştefănescu.

Întrebat dacă prim-ministrul a exprimat vreo opinie în legătură cu această nominalizare, Ştefănescu a răspuns: „Premierul evident că ştia. Este de acord şi la rândul dumneai era foarte încântată de experienţa şi de expertiza lui Toni Greblă. În acelaşi timp, este o reparaţie morală pentru domnul Greblă, pentru toate nenorocirile care i s-au întâmplat şi pentru toată umilinţa la care a fost supus de ceea ce noi numim statul paralel”.

Pe 11 mai a.c., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţei (ÎCCJ) a decis să-l achite pe fostul judecător al Curţii Constituţionale, Toni Greblă, pentru toate infracţiunile de care îl acuzau procurorii, respectiv de fals în declaraţii în formă continuată, trafic de influenţă, coordonarea unui grup infracţional şi operaţiuni economice incompatibile cu funcţia. Decizia magistraţilor instanţei supreme nu este definitivă.

În prezent, Secretariatul General al Guvernului este condus de Andreea Lambru. Înaintea acesteia funcţia era ocupată de Mihai Busuioc, în perioada Cabinetului Grindeanu. Busuioc a fost eliberat din funcţie, pe 16 iunie 2017, printr-o decizie a premierului de atunci Sorin Grindeanu care dorea ca postul să fie preluat de Victor Ponta, iar Busuioc a refuzat să semneze în mod repetat decizia prim-ministrului prin care era numit Ponta. În cele din urmă, decizia numirii lui Victor Ponta la conducerea SGG a fost semnată de secretarul de stat de atunci, Alexandru Mihai Ghigiu.

Evenimentele s-au derulat în contextul retragerii sprijinului politic din partea PSD pentru Cabinetul Grindeanu şi refuzul premierul de a demisiona din funcţie. Astfel, pe 21 iunie 2017, Guvernul Grindeanu a fost demis prin moţiune de cenzură iniţiată de PSD şi adoptată de majoritatea parlamentară PSD-ALDE.

La preluarea mandatului, în 4 ianuarie 2017, numirea lui Busuioc la SGG a fost prima măsură luată de premierul Grindeanu. În prezent, Mihai Busuioc este preşedinte al Curţii de Conturi.

Ion Ișfan, lipsit de gradație și anchetat penal

 

Aproape 200 de dascăli gorjeni vor beneficia de un bonus de 25% la salariu. Listele cu punctajele finale pentru gradaţia de merit au fost definitivate, doar Ion Ișfan fiind tăiat de pe listă de MEN.

Vor beneficia de gradaţie de merit numai dascălii care au obţinut peste 65 de puncte, dar nu toţi. Asta pentru că pe fiecare disciplină a fost repartizat un anumit număr de gradaţii. Sunt 119 gradaţii de merit, în toate domeniile de activitate: didactic, didactic auxiliar, didactic de predare, inclusiv de conducere şi control.

Printre cei care au solicitat gradaţie de merit se numără şi Ion Işfan, inspectorul general al ISJ Gorj. Işfan a obţinut 79,50 de puncte. Ion Elena, fost inspector şcolar, a sesizat Ministerul Educaţiei cu privire la obţinerea de către Işfan a gradaţiei de merit, pe motiv că a fost acordată pentru activitatea didactică, nu pentru cea de la ISJ, şi că acesta are doar 2 ore pe săptămână, iar evaluările s-ar face numai pentru cei cu normă întreagă. Unul dintre criteriile de acordare a gradaţiei de merit este ca solicitantul să fi fost evaluat cu calificativul „foarte bine” în ultimii 5 ani. MEN a confirmat reclamația lui Ion Elena și i-a retras gradația lui Ișfan. Poliția și Parchetul se fac că cercetează acest caz dar se cunosc ”proptele” lui Ion Ișfan.

 

Ionel Manțog iese la atac la Romanescu

 

Intrat într-un pronunțat con de umbră, după perioada de detenție, Ionel Manțog iese din când în când ca să ne aducem aminte că există.

 

”Oricât s-ar strădui Marcel Romanescu să dea vina pe PSD, nu va fi suficient. Trebuie să se vadă fapte în Târgu-Jiu” a comentat la Interviurile Infinit FM, Ionel Manțog, fostul lider al fostului Partid Democrat-Liberal.

În opinia sa, lucrurile nu sunt în regulă acum în municipiu, la mai bine de un an de la succesul în alegeri al edilului liberal. Cu toate acestea, Manțog nu vrea să critice, deocamdată, administrația Romanescu.

„Până în 2019 n-o să mă auziți vorbind de primărie. Încă îi mai acord înțelegere lui Romanescu dar trebuie să se întâmple ceva în orașul ăsta” a declarat Manțog.

Ionel Manțog i-a criticat pe șefii Municipalității pentru modul în care tratează Ansamblul Brâncuși dar și pentru lipsa de viziune în ceea ce privește sportul gorjean.

Arhiepiscopia Craiovei acuzată de fraudarea fondurilor europene

Datorăm cotidianului craiovean ”Cuvântul Libertății” o investigație care demonstrează că Arhiepiscopia Craiovei a folosit nelegal fonduri europene. Centrul Social Multifuncțional din Grădinari (jud. Olt) este  o mare problemă pentru Arhiepiscopia Craiovei, presa din Oltenia păstrează o tăcere suspectă.

Reputatul ziarist Mircea Canțăr a investigat pentru cotidianul ”Cuvântul Libertății” o posibilă mare fraudă a oamenilor în sutană. Arhiepiscopia Craiovei a primit, în 2011, fonduri europene pentru reabilitatea și modernizarea unui fost liceu agricol din comuna Grădinari – județul Olt-, în scopul de a oferi servicii sociale și educaționale pentru 500 de copii din localitate. Că localitatea Grădinari, amplasată la 25 de kilometri de Slatina și 10 kilometri de Drăgășani, formată din satul de centru, dar și satele Petculești, Runcu Mare și Satul Nou, conform recensământului din 2011, are o populație de numai 2.370 de locuitori, nu putea avea, în nici o împrejurare, un număr de 500 de copii, avuți în vedere în studiul premergător întocmirii proiectului, este o discuție, și încă una serioasă. Cert este că, după implementarea proiectului, Arhiepiscopia Craiovei ar fi schimbat destinația asumată, prin contractul de finanțare, deoarece în clădire funcționează – de dată recentă – Colegiul Național de Fete „Buna Vestire”, o unitate gimnazială cu „internat”, care asigură instruirea școlară pentru un număr de 12 fete. Școala Gimnazială își desfășoară activitatea în sălile destinate Centrului Social Multifuncțional. Reprezentantul legal al proiectului a fost Arhiepiscopul Craiovei și Mitropolitul Olteniei, ÎPS Irineu. Sursele de finanțare au fost structurate astfel: contribuție UE – 2.602.666 lei (85%); contribuție publică națională de la bugetul de stat – 398.054 lei (13%); co-finanțarea beneficiarului – 61.239 lei (2%). Implementarea proiectului a durat 25 de luni, mai exact până la data de 31 ianuarie 2014.

Acuzații grave

Structura de control din cadrul MDRAP a solicitat beneficiarului clarificări în legătură cu aspectele sesizate, pe care nu le-a primit. În schimb, prin adresa nr. 1398 din 15 mai 2015, ADR SV Oltenia face o precizare descumpănitoare, comunicând că ”într-una din sălile corpului de clădire C1, ce reprezintă locul de implementare a proiectului (…) funcționează o altă unitate independentă, respectiv Școala Gimnazială „Buna Vestire”, care are o singură clasă de curs, a V-a”. Spațiul necesar funcționării instituției amintite este asigurat prin contractul de comodat, încheiat între așezământul Mânăstire „Buna Vestire” și Școala Gimnazială „Buna vestire”, în data de 5 septembrie 2014, așadar ulterior finalizării implementării proiectului intitulat „Contrul Social Multifuncțional Grădinari”. La 8 aprilie 2014, între subscrisa și Școala Gimnazială „Buna Vestire” s-a încheiat acordul de parteneriat nr. 2663, cu titlu gratuit, fiind respectate prevederile contractului de finanțare nr. 2717, din 30 decembrie 2011. Discuțiile între reprezentanții echipei de verificare din cadrul MDRAP și cei ai beneficiarului au fost tensionate, descrise ca ostile, deși, prin contractul de finanțare  – secțiunea Audit și Control – sunt prevederi exprese, conform cărora beneficiarul este obligat să permită organismelor abilitate să verifice sau să realizeze controale/ audituri asupra modului de implementare a proiectului cofinanțat din instrumente structurale, la fața locului, prin examinarea documentelor originale și chiar obținerea de copii după acestea, privind modul de implementare a proiectului. Sunt exigențe arhicunoscute, când este vorba de …bani europeni.

Un Centru, îl vedem și…nu e!

Să lăsăm doparte toată justificarea facilă privind documentele menite să ateste activitățile declarate ca fiind desfășurate curent sau documentele contabile, care să reflecte activitatea și din punct de vedere financiar, având în vedere că acest Centru trebuia să funcționeze încă de la începutul anului 2014. Potrivit documentelor existente la ADR SV Oltenia, odată cu finalizarea proiectului, sunt cinci contracte individuale de muncă, pentru persoanele declarate ca fiind angajate permanent. Mai există o listă cu 22 de copii, beneficiari ai proiectului. Dar nu există nici o dovadă peremptorie a funcționalității acestui Centru, conform menirii sale, ci doar elemente de natură a crea premizele pentru o funcționare cât de cât adecvată. În ședința sa din 25 martie 2013, Comisia de acreditare a furnizorilor de servicii sociale din județul Olt a decis să acorde acreditarea Arhiepiscopiei Craiovei – Mitropolia Oltenia, că Centrul Multifuncțional pentru copii dezavantajați din Grădinari poate derula următoarele tipuri de servicii sociale: educare, consiliere psihologică, asistență și îngrijire, socializare și petrecere a timpului liber, reintegrare familială. Te freci puțin la ochi pentru a înțelege mai bine toată povestea. Păi, dacă toată comuna Grădinari avea, în 2011, o populație de 2.370 de locuitori, în scădere față de recensământul din 2002 (spor demografic negativ) și dacă toți copiii comunei ar fi fost ”prinși” în forma de instruire prevăzută, tot nu s-ar fi justificat funcționarea acestui Centrul Social Multifuncțional, atât de pompos intitulat. Ar fi fost de dorit și un punct de vedere concret al ISJ Olt, fiindcă programa școlară nu poate fi debranșată de la rigorile legislației în vigoare. Nu mai punem la socoteală că, între angajații ca instructori educativi, figurează și persoane necalificate ca asistenți sociali. Pe parcursul celor cinci ani, post-operaționali, de activitate a Centrului Social Multifuncțional Grădinari, nu se pot atinge țintele avute în vedere. Povestea întortocheată este departe de a fi încheiată, fiindcă procesul-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare, încheiat la data de 16 noiembrie 2015, de echipa de control din cadrul Serviciului constatare și stabilire nereguli – POR – a Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice a fost înaintat organelor abilitate (DLAF/DNA) pentru a se pronunța în privința celor constatate, structura de control neavând abilitări în acest sens. Neîndoielnic, intenția Arhiepiscopiei Craiova, când a conceput proiectul Centrul Social Multifuncțional Grădinari, județul Olt, a fost una generoasă. A scăpat din vedere, în opinia noastră, o dimensiune esențială: sporul demografic negativ din comună, dar și vecinătăți, și faptul că puteau fi aduși copii de pe întreaga întindere a județului Olt, cu părinți plecați să muncească în străinătate sau, oricum, în situații dificile. Biserica noastră ortodoxă promovează şi entuziasmul în scopul realizării persoanei, dar se şi implică în treburile cetăţii. Nu poate sfinţi decât ceea ce înfăptuieşte.

Cum este vorba de fraudă cu fonduri europene, așteptăm ca oamenii legii să își facă datoria!