Primarul din Bălești își bate joc de banii europeni

 

Primăria Bălești construiește o grădiniță în satul Ceauru. Doar că lucrarea se face cu firma controversatului Petre Remetea, cel care mai nou și-a mutat toate afacerile la Bălești.

Locuitorii din Ceauru sunt consternați după ce au văzut că la un obiectiv local din satul Ceauru, comuna Bălești, se execută lucrări importante, deși termometrele înregistrau temperaturi exterioare sub zero grade Celsius. Din imaginile prezentate se poate observa că sâmbătă, 5 ianuarie, muncitorii turnau placa la o grădiniță aflată în construcție. Totodată, a fost scoasă în evidență și izolația termică, efecuată înainte unor operațiuni de anvergură.

 

Reclame

Ion Ișfan, șomer din martie

 

O publicație locală anunță că Ion Ișfan, ”bulibașa” învățământului gorjean de atâta amar de vreme,  rămâne din martie fără funcția de inspector școlar general, mandatul de șef al Inspectoratului Școlar Judeţean Gorj expirându-i în mai puțin de trei luni de zile. Dificil pentru vicepreședintele PSD Gorj este că acesta nu mai poate participa la un alt concurs pentru ocuparea acestei funcții, asta pentru că metodologia le interzice aspiranților care în ultimii 5 ani nu a avut calificativul ,,foarte bine” să mai candideze. Ion  Ișfan a obținut trei calificative ,,bine’’, ultimul chiar la finalul anului trecut, și, deși încearcă să anuleze efectele acestuia în instanță, șansele ,,generalului” sunt nule de a mai candida. Pe fondul acestor carențe în actul de management și probleme serioase cu legea, Ișfan și-a anunțat public candidatura la funcția de secretar general al PSD Gorj, un conflict direct avându-l deja cu colegul său de partid, Claudiu Manta, și el candidat vehiculat pentru aceeași funcție.

Ion Ișfan este deja în colimatorul Ministerului Educației,de  acum câteva luni, când acest organism i-a anulat gradația de merit pe care și-a aprobat-o pe nedrept, și este cercetat și într-un dosar penal instrumentat de procurori ai Parchetului de pe lângă Judecătoria Târgu-Jiu, dosar care privește infracțiuni grave de abuz în serviciu, instigare la abuz în serviciu, uz de fals și fals în declarații, legat de aceeași gradație.

O dovedește un înscris deținut de cel care l-a reclamat pe Ișfan procurorilor, acuzându-l de comiterea acestor fapte penale, confirmate deja de Corpul de Control al Ministerului Educației, organism care a decis că inspectorul școlar general din Gorj trebuie tăiat de pe lista profesorilor de matematică cărora li s-au majorat salariile o dată cu gradația de merit.

Dosarul penal 2525/P/2018, conform unei adrese a IPJ Gorj remise pe 3 decembrie profesorului reclamant, se află încă în cercetare la organele de poliție ca, la finalizare, să fie trimis procurorului de caz de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Târgu-Jiu.

În ce privește anularea șanselor la o candidatură în fruntea IȘJ, Ișfan nu stă nici el cu mâinile în sân, acesta dând în judecată Ministerul Educației, în septembrie. La Curtea de Apel Craiova, Ișfan deschide procesul civil nr.1526/54/2018, în care atacă ultimul calificativ primit pe evaluarea sa managerială. De altfel, la termenul din 28 noiembrie, instanța decide următoarele: “Termen la data de 10 ianuarie 2019, pentru a se emite adresă către pârâtul Ministerul Educaţiei Naţionale în vederea comunicării documentaţiei care a stat la baza fişei de evaluare”.

În octombrie, pentru a suspenda efectele deciziei ministeriale care îi este potrivnică, Ișfan face recurs. Dosarul 1526/54/2018/a1 se află pe rolul Curții de Apel Craiova, acesta apărând pe portal în noiembrie. Deocamdată instanța nu a stabilit un prim termen de judecarea a recursului.

În timp ce polițiștii cercetează cu ”întârziere” faptele din dosarul penal nr. 2525, iar Ișfan își caută dreptatea la Curtea de Apel, Ion Elena-profesorul care a avut curajul să dovedească că șeful educației gorjene este capabil de ilegalități, pentru o gradaţie de merit care ar fi urmat să-i țină de cald la revenirea la catedra de matematică de la Liceul Roșia-Jiu, continuă lupta pentru dreptate, solicitând în scris actualului ministru al Educației revocarea din funcție a inspectorului şcolar general al IȘJ Gorj urmare a mai multor ilegalități consemnate de reclamant. De altfel, legislația îi permite ministrului Educației să-l revoce pe Ișfan din funcție dacă împotriva managerului se formulează o plângere penală, asta de către organele ierarhic superioare, sau dacă managerul IȘJ este trimis în judecată pentru fapte penale incompatibile cu funcția deținută.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Marian Rotaru, ”greu de ucis” de la Direcția de Patrimoniu

 

Hotărârea inițiată de grupul PNL din Consiliul Municipal  și votată de aleșii locali din Târgu Jiu prin care se dorea destituirea lui Marian Rotaru este nelegal a stabilit Prefectura Gorj. Actul administrativ va fi atacat în contencios.

Directorul de la Direcția de Patrimoniu Tg-Jiu iese învingător din lupta cu consilierii locali care-l doreau dat afară din funcția publică. În urma unei analize serioase Instituția Prefectului cere instanței să declare actul nelegal. „Domnul prefect a verificat legalitatea hotărârii privind demiterea directorului de la Direcția de Patrimoniu și s-a constatat că respectivul act administrativ a fost adoptat cu încălcarea prevederilor legale în vigoare. În concret, potrivit Legii 2015/ 2001 a Administrației Publice Locale și Statutului funcționarului public, directorul în cauză, care are calitatea de funcționar public, nu putea fi demis de Consiliul Local ci doar prin dispoziția primarului din Târgu Jiu. De asemenea actul administrativ respectiv nu îndeplinește nici condițiile de formă nefiind contrasemnat de secretarul municipiului Târgu Jiu și, astfel, s-a luat decizia de a ataca în instanța de contencios administrativ hotărârea”, a declarat juristul Prefecturii Gorj, Liviu Diaconescu.

Bîrcină-Goeru, trimis de judecători după gratii

 

Omul de afaceri Ion Bîrcină, cunoscut în comunitatea romă drept Dan Goeru, a fost condamnat joi la 1 an și patru luni de închisoare, printr-o decizie definitivă a Înaltei Curți de Casație și Justiție. Acuzația procurorilor DNA a fost de cumpărare de influență, în dosar principalul vizat fiind fostul șef al ANRE, Olosz Gergely, condamnat și el la 3 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă.

Potrivit DNA, „În perioada mai 2010 – 29 septembrie 2010, inculpatul Olosz Gergely, deputat în Parlamentul României şi fost preşedinte al ANRE, a pretins, pentru sine şi pentru altul, de la inculpaţii Bîrcină Ion, Iliescu Costin şi Stan Cătălin, suma de 516.000 euro, disimulată într-un contract de consultanţă între SC POWER PLUS SRL (firmă controlată de grupul Bîrcină) şi o altă societate comercială tip off shore. Din suma pretinsă, POWER PLUS SRL a transferat în conturile acestui off shore suma totală de 384.000 euro pe baza unor dispoziţii de plată întocmite în fals de inculpatul Stan Cătălin. De asemenea, în perioada septembrie – noiembrie 2010, inculpatul Olosz Gergely a pretins de la aceleaşi persoane şi a primit pentru sine, direct, suma de 400.000 lei”. Banii au fost pretinși pentru facilitarea unor contracte.

Ion Bîrcină mai este judecat într-un dosar alături de nașul său Toni Greblă, actual secretar general al guvernului.

România, jefuită la drumul mare de companiile de telefonie mobilă

 

Guvernul României a anunțat  că a adoptat o taxă de 3% pentru companiile din domeniul comunicațiilor. 

„S-a stabilit o taxă care se va plăti către ANCOM de 3%, taxă care va fi folosită de ANCOM pentru digitalizarea aparatului administrativ. Asta vine și în urma unui comportament analizat și considerat incorect de Guvernul României a celor care ar trebui să plătească taxe pe profit din acest domeniu.

Cei doi mari jucători din această piață au plătit anul trecut un impozit pe profit de 7, 2 la mie, respectiv 9 la mie dacă ne raportăm la cifra de afaceri.

Un al treilea, la care n-aș vrea să-i dau numele, dar are și o televiziune în cadrul său, a plătit un impozit pe profit de 5 la zece milioane. Adică în traducere liberă 10,00005 la sută. Mai exact 1577 de lei la o cifră de afaceri de 3,3 milarde de lei”, a spus Darius Vâlcov, într-o conferință de presă.

O nouă ”revoluție” fiscală în România, străinii vor fi puși la plată

 

Guvernul a aprobat noi modificări fiscale care ar putea aduce mai mulți bani la buget. Companiile străine și trusturile media pe care le patronează au găsit soluția pentru manipularea românilor, deși prețurile scad la gaze prin plafonare aflăm că acestea vor CREȘTE.

 

„Actul normativ conţine o serie de măsuri care au scopul principal de a creşte bunăstarea românilor şi nivelul investiţiilor, astfel încât să stimulăm creşterea economică sustenabilă şi inteligentă, prin punerea accentului asupra proiectelor cu beneficii pentru cetăţeni. Guvernul corectează astfel unele practici din domeniul bancar şi sectorul energiei, în principal. Luăm aceste măsuri în urma unei analize riguroase şi comparând situaţia din România cu cea a altor state europene şi cu media europeană”, a spus Teodorovici.

Ministrul Finanțelor a spus că o primă măsură este propunera de a înfiinţa un fond privind dezvoltarea a 31 de staţiuni balneare de interes naţional, pentru care se vor prevedea 310 milioane de lei în bugetul pe anul viitor, pentru a reabilita şi moderniza infrastructura de acces la aceste puncte de interes naţional, dar şi pentru extinderea de capacităţi de tratament balnear.

Statul sprijină aceste proiecte în proporţie de 50% din cheltuielile eligibile, acordând ca ajiutor de stat minimis până la 200.000 de eruo pentru cheltuielile ce vizează activităţile economice.

Teodorovici a vorbit de asemenea despre un fond de dezvoltare şi investiţii pentru proiectele comunităţilor locale şi ale universităţilor, prin care se vor putea finanţa poriecte în educaţie, sănătate, dezvoltare locală, infrastructură. Bugetul este de aproximativ 10 miliarde de euro, gestionat de Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză.

„De asemenea, un punct foarte important şi aşteptat este cel legat de introducerea unui mecanism ce are în vedere protejarea populaţiei şi a firmelor care au credite prin impozitarea activelor financiare ale băncilor în cazul unui nivel al ROBOR mai mare de 2%”, a spus el.

El a spus că sunt practici incorecte faţă de populaţie şi de aceea au fost propuse măsuri.

„În România, randamentul capitalului la nivelul bancar este de peste 21%, practic de trei ori mai mare decât media Uniunii Europene, de 7%. De asemenea, în România este cea mai mare diferenţă din spaţiul european între dobânda la credite şi dobânda la depozite”, a afirmat el.

Teodorovici a anunţat că se propune pentru 2019 aplicarea de la 1 septembrie a unui punct de pensie majorat, de la 1.100 de lei la 1.265 de lei, iar pensia minimă de la 640 de lei la 704 lei.

De asemenea, în 2019 se menţine sistemul privind vouchere de vacanţă pentru sectorul bugetar de 1.450 de lei.

O altă măsură anunţată este devansarea aplicării creşterilor pentru cadrele didactice din 2022 la 1 septembrie 2020.

Totodată, Teodorovici a spus că sunt şi măsuri care reglează aspecte tehnice: obligarea administraţiilor publice de a raporta online execuţia bugetară din 1 august 2019.

„Guvernul României a decis astăzi plafonarea preţului la gaze şi la energie electrică pentru următorii trei ani de zile pentru toţi consumatorii casnici. De asemenea, trebuie să ştiţi că şi pentru consumatorii industriali acest nivel va fi plafonat, pentru următorii trei ani de zile, acesta va fi însă un mix între preţul de 68 de lei pentru consumatorii industriali, preţul de import şi costul de înmagazinare. Prin această măsură, statul român nu câştigă niciun ban în plus, dimpotrivă, bugetul de stat va fi văduvit de aproximativ 1,5 – 2 miliarde de lei. Aceşti bani nu se vor mai încasa, din cauza dividendelor care vor fi reduse”, a spus consilierul premierului Darius Vâlcov.

El a mai spus că acest cost va fi însă suplinit prin impunerea unei taxe de 2% din cifra de afaceri pentru toate companiile din energie.

Vâlcov a prezentat şi alte măsuri: aprobarea acordării de granturi de până la 500.000 de euro pentru firme, fundaţii şi ONG-uri pentru construirea de grădiniţe cu program sportiv, în timp ce în domeniul comunicaţiilor s-a stabilit un nivel minim de aproximativ un miliard de euro privind vânzarea licenţelor  5G şi un nivel minim de aproximativ 2 miliarde de euro pentru prelungirea licenţelor 3G.

„Totodată, pentru cei care activează în acest sector, s-a stabilit o taxă care se va plăti către ANCOM de 3%, taxă care va fi folosită de ANCOM pentru digitalizarea aparatului administrativ de stat”, a spus Vâlcov.

El a anunţat că în şedinţa de vineri s-a hotărât majorarea taxei pe viciu în domeniul jocurilor de noroc, cu 2% pe cifra de afaceri.

„În ceea ce priveşte Pilonul II de pensii, contribuţiile nu au fost reduse, cotribuţi contribuţia a rămas în continuare de 3,75%. Şi ne amintim cu toţii cum anul trecut când s-a reduc această contribuţie toată lumea spunea că vor fi venituri mai mici, bineîneţeles Guvernul ştiind ceea ce spune a anticipat că vor fi venituri mai mari şi după 11 luni veniturile din aceste contribuţii în 2018 au fost de 7,06 miliarde de lei, comparativ cu 11 luni din 2017 de 6,52 de miliarde de lei”, a adăugat Vâlcov.

El a menţionat că s-a redus comisionul de administrare, de la 2,5 la 1%.

„Li s-a permis administratorilor acestor fonduri să investească în proiecte de parteneriat public-privat. Totodată, pentru că vorbim de administrarea unor sume imense, vorbim de administrarea a aproximativ 10 miliarde de euro, s-a solicitat ca într-un termen de un an de zile aceste societăţi să ajungă la un capital social după cum urmează: dacă administrează fonduri de până la 100 milioane de euro, capitalul social trebuie să fie 5% din valoarea contribuţiilor admnistrate, dacă administrează fonduri  între 100 de milioane de euro şi 500  de milioane de euro  capitalul social trebuie să fie de  7%, iar peste 500 de milioane de  euro capitalul social trebuie să fie de  10%”, a detaliat Vâlcov.

Acesta a mai spus că în şedinţa de Guvern s-a crescut plafonul privind acordarea ajutorului minim de încălzire de la 614 lei la 750 de lei, iar în domeniul construcţiilor salariului minim va creşte de la 1 ianuarie la 3.000 de lei brut şi se diminuează taxele pe muncă în acest sector.

Fosta conducere CEO executată de CEO

 

Curtea de Apel Craiova a stabilit, în această săptămână, sentința definitivă în dosarul de abuz în serviciu în care au fost judecați Laurențiu Ciobotorică, fostul manager al Complexului Energetic Oltenia, Daniel Antonie, fostul director al Diviziei Miniere, și fosta șefă a Direcției Juridice Dorina Jianu.

„Respinge, ca nefondate, apelurile inculpaţilor. Admite apelul Parchetului. Desfiinţează, în parte, sentinţa, pe latura penală, în sensul că, în baza art. 93 alin. 3 Cod penal, pe parcursul termenului de supraveghere, inculpatul Ciobotărică Ion Laurenţiu, va presta muncă în folosul comunităţii, în cadrul Primăriei Răzvad, jud. Dâmboviţa sau DGASPC Dâmboviţa, pe o perioadă de 80 de zile. Menţine restul dispoziţiilor sentinţei, care nu contravin prezentei decizii. Obligă inculpaţii la câte 300 lei cheltuieli judiciare statului. Cheltuielile judiciare reprezentând onorariu avocat oficiu, în sumă de câte 360 lei, rămân în sarcina statului. Definitivă. Pronunţată în şedinţa publică“, se arată în sentința Curții de Apel Craiova.

În această situație, hotărârea emisă de Tribunalul Gorj, în toamna anului trecut, va rămâne valabilă, și anume condamnarea celor trei la pedepse de câte trei ani de închisoare cu suspendare. Laurentiu Ciobotarica a fost condamnat la 3 ani inchisoare si 2 ani pedeapsa complementara prin interzicerea dreptului de a fi ales in autoritatile publice sau in orice alte functii publice, dreptul de a ocupa o functie care implica exercitiul autoritatii de stat, dreptul de a ocupa functia de care s-a folosit pentru săvârșirea infracțiunii, ceilalți doi foști șefi primind aceeași condamnare cu interzicerea acelorași drepturi. Inculpatii sunt obligati, totodata, la efectuarea a câte 80 de zile de muncă în folosul comunității.

Tribunalul Gorj i-a mai obligat pe cei trei să plătească aproape 130.000 de lei. „Admite acțiunea civilă formulată de partea civilă Societatea Complexul Energetic Oltenia SA – societate administrată în sistem dualist și obligă inculpații în solidar la suma de 157.691 lei despăgubiri civile, reprezentând suma de 128.100 lei – cele 5 remunerații fixe lunare și 29.591 lei reprezentand contribuții achitate de către societate la bugetul consolidat al statului. Menține măsurile asiguratorii dispuse prin ordonanțele procurorului din 06.06.2016 prin instituirea unui sechestru asupra bunurilor inculpaților”.

Conform rechizitoriului, la data de 22 decembrie 2015, Laurenţiu Ciobotărică, în calitate de preşedinte al Directoratului SC CEO SA, şi Daniel Antonie, în calitate de membru al Directoratului SC CEO SA, au aprobat şi acordat în mod nelegal lui Aurel Medinţui, directorul din perioada respectivă a Diviziei Energetice, o compensaţie financiară constând în cinci remuneraţii fixe lunare avute de aceasta din urmă în calitate de membru al aceluiaşi Directorat, respectiv 128.100 lei.
„Cei doi au beneficiat de sprijinul inculpatei Jianu Dorina, director al Direcţiei Juridice şi Guvernanţă Corporatistă, care a întocmit o opinie juridică favorabilă punctului de vedere al acestora. Concret, inculpatul Ciobotărică Laurenţiu, în înţelegere cu inculpata Jianu Dorina, nu a făcut altceva decât să amestece/să suprapună în mod intenţionat diverse prevederi legale şi situaţii de fapt pentru a crea confuzie şi a da o aparenţă de legalitate acţiunilor lor ilicite. Anterior, această activitate infracţională a fost precedată de nenumărate demersuri iniţiate de inculpatul Ciobotărică Laurenţiu care, încă de la numirea sa în funcţie, a încercat să se debaraseze de persoana compensată financiar în condiţiile de mai sus, astfel încât să aibă posibilitatea numirii unei alte persoane agreate în aceeaşi funcţie. De menţionat este faptul că cei trei inculpaţi au avut reprezentarea faptului că în atribuţiile Directoratului SC CEO SA nu intră aprobarea şi plata vreunui gen de remuneraţie, această competenţă aparţinând altui organism din cadrul societăţii respective“, se preciza într-un comunicat al DNA.