Polaris face un depozit de 6 milioane lei la Târgu-Jiu

masinaCompania POLARIS M HOLDING a obţinut un credit de 5,1 milioane de lei de la banca UniCredit. Polaris  a contractat creditul pentru subsidiara sa Polaris Mediu S.R.L., banii urmând a fi utilizaţi pentru finanţarea construirii unei a doua alveole la depozitul ecologic din Târgu Jiu. Suma reprezintă 80% din valoarea investiţiei, restul fiind suportat de către companie.

“În perioada următoare vom începe construirea unei noi celule în cadrul depozitului ecologic din Târgu-Jiu, depozit destinat tuturor localităților din județul Gorj. De-a lungul timpului, la nivelul municipiului Târgu-Jiu, am făcut numeroase investiții, iar acest lucru va continua şi în viitor, drept dovada stă construirea acestei noi celule care sperăm să fie gata până la sfârşitul anului. De asemenea, ţin să menţionez că această investiţie nu va duce la creşterea tarifului de depozitare”, a declarat Luis Ionuţ Popa, administrator Polaris M Holding şi administrator al firmei Polaris Mediu, firma care gestionează activitatea depozitului ecologic din Târgu-Jiu.

Polaris M Holding şi-a început activitatea pe piaţa de profil din România în anul 1998, primul contract fiind semnat cu Primăria Constanţa. Compania deţine 100% capital românesc şi are un număr total de peste 1.500 de angajaţi, iar Polaris Mediu, la depozitul din Târgu-Jiu, un număr de 35 salariaţi. POLARIS se ocupă în prezent de salubrizarea mai multor oraşe, respectiv Arad, Târgu Jiu, Alba Iulia, Mangalia, Eforie, Năvodari, dar şi de judeţul Teleorman.

Programul Festivalului Internațional de Folclor Târgu-Jiu-România, ediția a XIV-a

 

 

FestFESTIVALUL INTERNAŢIONAL DE FOLCLOR TÂRGU-JIU – ROMÂNIA
ediţia a XIV-a • 21 – 26 august 2016
PROGRAMUL FESTIVALULUI

DUMINICĂ, 21 AUGUST 2016, începând cu ora 15:00 până LUNI, 22 AUGUST 2016, la ora 12:00
• Primirea formaţiilor, cazarea acestora, contactul cu ghizii, rezolvarea problemelor organizatorice.
Coordonează: Gheorghe Porumbel – directorul festivalului

LUNI, 22 AUGUST 2016
• ORA 10:00 – SALA MAURĂ – Conferință de presă
– Şedinţă tehnică cu ghizii şi conducătorii formaţiilor
• ORA 17:00 – MASA TĂCERII
• Şedinţa foto
– participă toate formaţiile prezente la festival.
• ORA 19:00 – Parada formaţiilor participante la Festival
– participă: ansamblurile invitate de peste hotare, Fanfara „Armonia” a municipiului Tg-Jiu, Ansamblul Artistic Profesionist „Doina Gorjului” şi ansamblurile din: Peştişani, Turceni şi Dănciulești
TRASEUL: MASA TĂCERII – str. EROILOR (până la TEATRUL ELVIRA GODEANU)- str. VICTORIA PIETONAL după care formațiile se repliază la scenă.
Coordonează: Valeriu Saraolu, Iulian Malea.

• ORA 20:00 – ESPLANADA AMFITEATRULUI TG-JIU
• Festivitatea de deschidere
• Intonarea de către Fanfara „Armonia” a Imnului Naţional şi a Imnului Municipiului Tg-Jiu
• Intonarea imnurilor naţionale şi ridicarea drapelelor ţărilor participante
• Alocuţiuni de salut (Primarul Municipiului Tg-Jiu, Preşedintele Consiliului Judeţean Gorj )
• Microrecitalurile formaţiilor participante
Prezentator: Codruţa Florescu
Coordonează: Gheorghe Porumbel – directorul festivalului

MARŢI, 23 AUGUST 2016
• ORELE 10:00 – 13:00 – vizită la Casa – muzeu „Constantin Brâncuși” de la Hobița
• ORELE 20:00 – 23:00 – ESPLANADA AMFITEATRULUI TG-JIU
• Prima parte • Performanță câte 30 minute – ansamblurile: Serbia, Bulgaria, Ucraina
• Partea a II-a • Spectacol de gală susținut de Ansamblul folcloric profesionist „Mureșul” din Tg-Mureș – coordonator – coregraf Titi Boantă
Prezentator: Codruţa Florescu

MIERCURI, 24 AUGUST 2016
• ORELE 20:00 – 23:00 – ESPLANADA AMFITEATRULUI TG-JIU
• Prima parte • Performanță câte 30 minute – ansamblurile: Ucraina, Bulgaria, Serbia
• Partea a II-a • Spectacol de gală susținut de Ansamblul folcloric profesionist „Timișul” din Timișoara – coordonator- coregraf Toma Frențescu
Prezentator: Codruţa Florescu

JOI, 25 AUGUST 2016
• ORELE 12:00 – SALA MAURĂ – Întâlnire de protocol cu delegaţiile participante la festival
• Scurte alocuţiuni de salut din partea conducerii judeţului şi municipiului, cât şi ale oaspeţilor.
• Inmânarea mapelor şi a obiectelor de protocol.
• Schimb de impresii asupra desfăşurării festivalului, propuneri, sugestii.
Coordonează: .Gheorghe Porumbel – directorul festivalului, Cristi Băluţă – referent cultural Consiliul Judeţean Gorj şi Oana Paloş – purtător de cuvânt Consiliul Judeţean Gorj
• ORELE 20:00 – Festivitatea de închidere a festivalului

VINERI, 26 AUGUST 2016
• ORELE 19:00 – 23:00 – Pe INSULIŢA JIULUI – Seară românească de folclor
• Prima parte • Spectacol susţinut de Şcoala Populară de Artă
• Partea a II-a • Spectacol susţinut de Ansamblul Artistic Profesionist „Doina Gorjului”.
Invitați în spectacol: Emilia Dorobanțu și Robert Târnăveanu
Prezentator: Codruţa Florescu
Coordonează: Gheorghe Porumbel – directorul festivalului

PARTICIPĂ ANSAMBLURI DIN:

•• BULGARIA •• SERBIA •• UCRAINA •• ROMÂNIA ••

690 de concedieri în CEO și este doar începutul

CEOConcedierea colectivă a aproape 700 de angajați ai Complexului Energetic Oltenia a fost aprobată, joi, de Directoratul acestei companii.  Începând de luni, 22 august 2016, 500 de salariați pensionabili și alți 190 care și-au cerut voluntar concedierea, vor intra astfel în preaviz. Angajații  vor urma să părăsească însă, efectiv, în septembrie societatea, cu unul, trei, șase ori opt salarii compensatorii, în funcție de vechimea în muncă. AJOFM Gorj a fost notificată pentru 2000 de disponibilizări.

În ultima ședință a Directoratului CEO s-a aprobat noua organigramă a CEO, din aceasta dispărând aproape 700 de posturi. Aici s-a stabilit și ca ocupanții să își primească preavizele începând cu data de 22 august. Până pe 19 septembrie, care va fi ultima zi de lucru a viitorilor disponibilizați, salariații în cauză își vor clarifica raporturile de muncă cu angajatorul, apoi vor pleca acasă cu salariile compensatorii stabilite de administrație și de sindicate.

Salariații care vor pleca din CEO la cerere şi care nu îndeplinesc toate condiţiile privind prepensionarea vor beneficia de opt salarii compensatorii, totalizând 29.000 de lei brut. Suma netă cu care vor pleca însă acasă minerii şi energeticienii va fi de 18.700 de lei. Cei care mai au un an sau doi ani până să iasă la pensie vor beneficia de un venit de completare pentru un an sau pentru doi ani de zile, lunar.
De asemenea, la plecarea din companie, administraţia Complexului Energetic Oltenia a decis să le acorde şi celor care vor intra în programul de prepensionare un salariu mediu brut pe unitate, trei sau patru salarii, în funcţie de numărul de luni pe care îl mai au până la împlinirea vârstei legale de pensionare.
Complexul Energetic Oltenia a aprobat un buget de peste 12 milioane de lei pentru plata venitului de completare în ceea ce îi priveşte pe viitorii disponibilizaţi ai companiei deţinută de Ministerul Energiei, care are 77% din acţiuni, diferenţa fiind deţinută de Fondul Proprietatea şi de doi acţionari minoritari.

Liceul ”Mihai Viteazul” afectat grav de furtună

 

 

SaduSituaţie gravă la Liceul ”Mihai Viteazul” din Bumbeşti Jiu, judeţul Gorj, după vijelia de miercuri noapte. O mare parte din tencuială s-a desprins de pe faţada instituției de învățământ, deși clădirea era renovată recent.

 Tencuiala de pe un întreg perete exterior al liceului din Bumbeşti Jiu s-a prăbuşit.La faţa locului au venit mai mulţi specialişti pentru a evalua pagubele investiţiei de zeci de mii de euro. Lucrarea era în garanţie, aşa că cei care au executat-o vor trebui să o repare în mai puţin de o lună, până la începerea anului şcolar.

Pandurii Târgu-Jiu în agonie

PanduriiEchipa de Liga 1 este în colaps financiar în timp ce Ion Călinoiu se roagă de Borc să dea bani de la CEO. Echipa nu are bani de întreținere și salarii și nu poate termina sezonul regulat.

Deși Pandurii traversează o perioadă bună din punct de vedere sportiv,  nu acelaşi lucru se poate spune despre partea financiară. Clubul este îngropat în datorii, banii primiţi din drepturile tv sau din vânzarea lui Hora par să nu fie de ajuns pentru a scoate corabia la mal, aşa că Narcis Răducan cere ajutorul membrilor asociaţi. În acest sens, oficialul a cerut ca joi după-amiaza să aibă loc o şedinţă AGA în care să se discute toate problemele clubului de ordin financiar.

Şeful echipei de fotbal Pandurii, Narcis Răducan, le va cere finanţatorilor de la Pandurii să spună dacă vor să mai susţină echipa de fotbal din punct de vedere financiar. „Nu este cea mai plăcută situaţie în acest moment. Este cod portocaliu, este îngrijorător. Trag un semnal de alarmă. Am solicitat în această săptămână o întâlnire cu acţionarii pentru că trebuie luate decizii energice. Plecăm de la un adevăr crunt, dar simplu. CEO contribuia la bugetul clubului cu 200 de mii de euro pe lună, însă de opt luni de zile nu am mai primit aceşti bani de la CEO. Povara aceasta de a duce echipa fără membrul asociat principal este cumplită. Nu am încasat nici un ban în afara de cei pe care i-am produs, vânzarea de jucători şi drepturi tv. Am primit periodic bani pe împrumut sau cesiune de creanţe pe care i-am înapoiat fără dobândă. Nu am beneficiat de acordul de finanţare stabilit la început de an. Fondul de salarii era la 160 de mii de euro şi s-a ajuns la 120 de mii de euro lunar. Se poate face performanţă şi cu bani puţini, dar fără bani nu se poate face. Am ajuns în punctul în care trebuie să decidem dacă vom continua la acest nivel fotbalul, sau vrem să facem la alt nivel, sau să se întâmple ce a fost la handbal şi baschet”, a declarat Narcis Răducan, şeful echipei de fotbal Pandurii.

OMV PETROM și afacerea ”ecologizarea” pe banii statului român

 

 

Petrom  2Pentru prima dată după 2004, OMV Petrom  a înregistrat anul trecut o pierdere de 690 de milioane de lei, comparativ cu profit de 2,1 miliarde de lei în anul 2014. Doar că pierderea este nesemnificativă față de sumele uriașe primite de la statul român pentru acțiuni de ecologizare, peste 500 de milioane de euro în ultimul deceniu, pe lucrări care au fost făcute de mântuială. Petroliștii româno-austrieci au speculat faptul că statul român s-a angajat în 2004 să suporte toate lucrările de ecologizare apărute în ultimii ani și pun totul în cârca statului român profitând de schimbarea unor denumiri de proiecte de acest gen.

Potrivit informațiilor  existente pe acest subiect,  România are 210 situri contaminate și 1.183 potențial contaminate (pentru care nu au fost realizate încă rapoarte de evaluare) rezultate de pe urma activităților industriale și miniere desfășurate în ultimele decenii. Costurile de refacere a acestora sunt uriașe. Mai exact, 1,264 miliarde de euro ar costa evaluarea de risc și remedierea celor 210 situri contaminate, la care se pot adăuga 7,192 miliarde de euro evaluările de risc și refacerea pentru siturile potențial contaminate. Datele sunt prezentate în documentul Strategia Națională și Planul Național de Acțiune pentru Gestionarea Siturilor Contaminate din România, care va fi dezbătut joi în cadrul Comisiei de Dialog Social din Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice.

Printre sectoarele economice  ”vinovate” de agresiunile asupra  solului, subsolului și apelor subterane și de suprafață sunt industria minieră și metalurgică, industria chimică, industria petrolieră și depozitele vechi de pesticide. Pentru unii, ne referim aici la industria petrolieră, activitățile de ecologizare nu costă nimic, au fost trecute în sarcina statului român, uneori abuziv, și așa au devenit o afacere extrem de profitabilă. România este un stat păgubit ca în atâtea mari afaceri.

Ecologizări de peste un miliard de euro

În anul 2004 privatizarea PETROM a fost prezentată ca un mare succes politic și economic al statului român. Și poate că ar fi fost dacă cei care au semnat contractul de privatizare sesizau că bagă ”mortul” în casă, în sensul că statul român s-a înhămat la acțiuni de ecologizare care ar putea să depășească cu mult sumele plătite de firma austriacă OMV, specialiștii vorbind de un total de peste un miliard de euro.

Astfel, prin semnarea Contractului de privatizare SNP PETROM SA Bucureşti (aprobată prin HG nr. 1090/2004) OMV AKTIENGESELLSCHAFT s-a angajat să plătească statului român 668,815 milioane de euro. În același timp, prin același document, statul român şi-a asumat ca, în măsura în care ulterior privatizării vor apărea responsabilități sau eventuale pretenții de despăgubire din partea terţilor sau autorităţilor de mediu din cauza poluării istorice, statul român să le achite, potrivit Angajamentului de Despăgubire privind Mediul. Statul român este obligat prin acest contract ca, pentru o perioadă de 15 ani, să despăgubească în totalitate OMV Petrom pentru orice pretenţii în legătură cu poluarea anterioară a mediului, iar pe o perioadă de 30 de ani să se despăgubească OMV Petrom în totalitate pentru orice pretenţii în legătură cu abandonarea şi scoaterea din funcţiune a sondelor abandonate, oprite, închise sau care aşteaptă să fie abandonate.

Nu știm la acest moment dacă cei care au semnat contractul cuno;teau  ce ”cutie a Pandorei” deschid dar, în consonanță cu cele întâmplate în alte sectoare, ar fi trebuit să cunoască faptul că  la momentul privatizării PETROM statul român nu avea niciun inventar al siturilor contaminate sau cu potențial de contaminate, cu atât mai puțin o estimare a eventualelor despăguriri la care se angaja…Și așa am ajuns la peste 500 milioane de euro decontate și pretenții din ce în ce mai mari de la austrieci deși, de foarte multe ori, e vorba de lucrări vechi care erau cunoscute și la momentul privatizării.

Doar că trebuie să știi cum să speculezi prevederile contractului, să schimbi niște denumiri etc, etc. Cei din conducerea OMV Petrom au hotărât ca reprezentanţii structurilor regionale ale companiei petroliere (ASSET – uri  şi Zone de producţie) să ceară Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului emiterea de programe de conformare pentru lucrări de remediere (ecologizare) aferente unor proiecte (aplicaţii). Denumirea acestora nu coincide cu cea consemnată în cuprinsul contractului de privatizare a SNP PETROM SA şi anexele lui. Concret, orice ecologizare are ca fundament Anexa P, iar cheltuielile sunt decontate de statul român. Deși costurile pentru unele lucrări trebuiau suportate de OMV Petrom, întrucât erau poluări cunoscute şi cuantificate înainte de privatizare, urmând ca statul român să deconteze eventuale depăşiri ale costurilor urmare a unor operaţiuni suplimentare de decontaminare (generate de depăşirea cantităţilor estimate), România este bună de plată de fiecare dată iar totalul sumelor a ajuns deja la 510 milioane de euro.

Cum se poate întâmpla asta? Simplu,  OMV Petrom menționează  că toate proiectele pentru care Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului a emis programe de conformare reprezintă evenimente declanşatoare, exploatând faptul că denumirile acestora sunt diferite de cele din cuprinsul contractului de privatizare, și cere statului român decontarea integrală a tuturor lucrărilor de ecologizare. Iată o rețetă de succes pentru orice afacere din România, să scoți vânzătorul și dator după ce i-ai luat toți banii din privatizare.

Mai bine mai târziu…

Într-un final, adică după ce a plătit sumele amintite, statul român a pus piciorul în prag și a început să refuze unele deconturi pe motive întemeiate. Bunăoară,  în 2011, când s-a refuzat plata a 22 milioane de euro pentru lucrări de ecologizare despre care se ştia că au fost făcute superficial şi fără respectarea contractului de privatizare, OMV Petrom a dat în judecată statul român la Curtea Internaţională de Arbitraj de la Paris. Cu o apărare de mântuială, specifică și altor sectoare, România a pierdut procesul și a fost bună de plată.

La acest moment,  statul refuză din nou decontarea a 20 milioane de euro pentru lucrările de ecologizare realizate înainte de 2014, iar OMV Petrom ameninţă cu un nou proces la Curtea Internaţională de Arbitraj de la Paris. Singura noastră speranță ar fi ca de data asta statul să fie mai hotărât în apărarea propriilor interese.

Ecologizări de mântuială

Așa cum săptămânalul ASALT a mai relatat, ecologizările s-au făcut de foarte multe ori doar pentru bani și fără simț de răspundere.

În 2014, de exemplu,  OMV Petrom a încheiat cu asocierea Citadin Prest şi CECONI Bixad (Satu-Mare) un contract pentru ecologizarea sau demolarea unor sonde din 18 judeţe.Pentru capacităţile aparţinând ASSET II OLTENIA, ASSET III MUNTENIA VEST (judeţele Dolj, Olt, Gorj, Argeş, Teleorman), dar şi a altor ASSET-uri (ASSET VI MUNTENIA CENTRAL Târgovişte, jud. Dâmboviţa), lucrările au fost subcontractate de ICLAM Ecologic SRL din Scorniceşti (Olt), Vespa Investments & Consulting Srl Viişoara (Argeş) (care administrează halda de deşeuri industriale Braneţ-Olt), Verd Eco Chris Serv SRL Popeşti, (Prahova), Demeco SRL Bacău şi partenerilor de afaceri.

“Ecologizările” s-au făcut cu costuri minime… sau deloc, dar, cu acceptul tacit al reprezentanţilor OMV Petrom şi al unor responsabili din statul român, au obţinut buletine de analiză pentru siturile ecologizate, certificatele de stocare şi eliminare finală a pământului ecologizat.

Presa centrală citează surse care menționează printre persoanele din OMV Petrom care nu-și fac datoria: şeful Serviciului Abandonări şi Managementul Deşeurilor al ASSET III MUNTENIA VEST Piteşti (Argeş), Daniel Pătrănoiu, şeful Compartimentului Abandonări şi Managementul Deşeurilor din ASSET VI Muntenia Central Târgovişte (Dâmboviţa) – Elvis-Nelu Savu, câțiva responsabili de la Zona de Producţie V Bolintin (Giurgiu), care răspund și pentru zona Teleorman (dl. Rochianu și doamnele Beşcheret şi Raţă), dar și Alina-Nicoleta Constantinescu – de la Departamentul de Management deşeuri din structura centrală a OMV Petrom.

O afacere ”curată”

După cum putem să ne dăm seama, pe hârtie  totul este legal şi curat, dar după ploaie petrolul musteşte în depozitele cu reziduuri ecologizate. și toate astea se întâmplă sub ochii autorităţilor de mediu, care acordă avize şi autorizaţii de mediu pentru firmele de prestări servicii. Se pare că nu  contează pentru nimeni că halda de deşeuri de la Balş (Olt), unde sunt stocate majoritatea deşeurilor provenite de la OMV Petrom din zona de sud, este neconformă şi în plin proces închidere, iar directorul executiv al Agenţiei pentru Protecţia Mediului Olt, Dorel Şteomlega, a legalizat tot din birou!

Dumitru Glăman

CEO dă bani pe utilajele care nu le are

 

TermoComplexul Energetic Oltenia pregăteşte un contract de aproape 7 milioane de euro pentru închirierea de utilaje în mai multe cariere ale companiei. Este nevoie de utilaje pentru nivelări, terasări și alte lucrări specifice iar CEO nu deține asemenea utilaje.

Potrivit informațiilor, este vorba de un contract-cadru pe doi ani de zile care vizează închirierea de utilaje şi echipamente de construcţii cu operator. Utilajele sunt pentru Carierele Roşia şi Peşteana, din cadrul Sucursalei Roşia-Rovinari şi Carierele Roşiuţa şi Lupoaia din cadrul Sucursalei Motru-Jilţ.  Potrivit documentaţiilor de licitaţie, utilajele cu şofer vor fi utilizate pentru lucrări de nivelare, terasare, împingerea cărbunelui în depozite, curăţirea şi nivelarea fronturilor de lucru, curăţirea transportoarelor de mare capacitate, precum şi alte lucrări specifice în carierele miniere.

Potrivit Complexului Energetic Oltenia, compania nu deţine utilajele respective şi se impune închirierea acestora. Contractul pe doi ani se apropie de 7 milioane de euro. Contractul-cadru se bazează pe încheierea de contracte subsecvente pe durată scurtă, de trei luni, în funcţie de necesităţi. Utilajele sunt necesare, începând cu data de 1 septembrie 2016. Este necesar ca Directoratul şi Consiliul de Supraveghere din cadrul Complexului Energetic Oltenia să avizeze încheierea contractului-cadru, iar acţionarii companiei să fie informaţi în legătură cu acesta, având în vedere că are o valoare mai mare de 3 milioane de euro. Contractul poate fi derulat cu mai mulţi operatori.