După modelul Andrei Marga, Ion Cepoi va fi trecut în rezervă de la conducerea ICR Gorj?

 

            

Ion Cepoi
Ion Cepoi

Andrei Marga a pierdut funcţia de preşedinte al Institutului Cultural Român. După acest model, năzbâtia ICR Gorj ar trebui să îşi schimbe conducerea dacă nu va urma chiar o dezafectare a filialei. Ion Cepoi, omul care nu a supărat pe nimeni în întreaga viaţă, se îndreaptă spre pensie şi de la conducerea Centrului de Creaţie Gorj deşi speră, după modelul brevetat de Viorel Gârbaciu, la o pensie “activă”.

 

                Scriitorul Ion Cepoi, remarcat înainte de 1989 doar prin faptul că tăia bilete pentru rockeri, a ajuns după 1989 mare om de cultură. Unii ar spune că nu a fost decât creaţia lui Constantin Popescu, cel care mai coordonează şi azi Centrul de Creaţie Gorj din umbră. Cu ajutorul lui Adrian Gorun, Ion Cepoi a primit conducerea ICR Oltenia şi o promisiune chiar pentru mai mult de atât. Doar că veştile de la ICR sunt cel puţin proaste după demisia lui Andrei Marga..

Fără ICR Gorj?

                 Cum nici Adrian Gorun nu se simte prea bine, fiind încolţit se pare chiar de DNA pentru abuzurile din fruntea Universităţii „Constantin Brâncuşi”, Ion Cepoi se aşteaptă să fie schimbat cel târziu în toamnă. Din nefericire, există şanse ca ICR Gorj să dispară din toamnă după ce va derula agenda de activităţi propusă.

                  Spre deosebire de Andrei Marga, un pensionar la ICR, Lilian Zamfiroiu, numit, în această săptămână, în funcţia de preşedinte al Institutului Cutural Român (ICR), este doctor în istorie şi şi-a început activitatea în diplomaţie în 2001, după ce a lucrat ca profesor de limba română şi a cochetat cu presa, de la revista Universităţii Bucureşti, înainte de 1989, până la RRA şi Radio Vacanţa.

Potrivit presei centrale, Lilian Zamfiroiu şi-a început activitatea în diplomaţie în 2001, ca director general al Direcţiei de Comunicare şi Diplomaţie Publică din Ministerul Afacerilor Externe, iar din 2008, acesta ocupă funcţia de ministru plenipotenţiar în Delegaţia Permanentă a României pe lângă UNESCO, precum şi de adjunct al ambasadorului României la UNESCO, Nicolae Manolescu, se arată în CV-ul acestuia.

Zamfiroiu, în vârstă de 50 de ani, a ocupat şi funcţii în mass-media, din 1984 până în 1987, fiind redactor-şef al revistei studenţilor din Universitatea Bucureşti, în perioada 1985 – 1989, redactor la postul estival Radio-Vacanţa Costineşti, iar din 1985 până în 2001, colaborator şi, ulterior, realizator de emisiuni la Radio România (RRA), se arată în acelaşi document. De asemenea, în perioada 19 ianuarie 1990 – 1 noiembrie 1991, Zamfiroiu a lucrat la Curierul de Vâlcea, fiind primul angajat (secretar general de redacţie) al primului cotidian particular apărut în România postcomunistă, potrivit aceluiaşi document. În momentul de faţă, diplomatul este director onorific al acestei publicaţii. Totodată, din iunie până în noiembrie 1992, Zamfiroiu a fost redactor de rubrică (învăţământ) la cotidianul Evenimentul zilei, iar în perioada aprilie 1995 – octombrie 1996, director al postului Radio 21 Bucureşti.

 

ICR Gorj o pune de-o campanie

 

Pe toată durata lunii august 2013, ICR Gorj organizează Şcoala Internaţională de Vară “Cultură şi spiritualitate acasă la Brâncuşi”. Din programul făcut public reţinem că pe 22 august 2013 studenţii participanţi vor audia conferinţa  “Comunităţi, societăţi, identităţi, valori şi norme în era globalizării”, prof. univ. dr. Adrian Gorun, Facultatea de Litere şi Ştiinţe Sociale, Universitatea „Constantin Brâncuşi”. Desigur, Adrian Gorun va explica studenţilor cum a copiat în această carte mai multe monografii de localităţi, un scandal apărut în presa gorjeană

Anunțuri

Pensionarul Dan Ilie Morega vorbeşte din spatele unui ONG

Foto 1
Foto 1

Bătrâneţe tristă pentru fostul deputat Dan Ilie Morega, deşi a avut multe promisiuni când a participat la “trântirea” guvernului Ungureanu nu a primit nimic în schimb. Fără partid şi fără o funcţie în Consiliul de Supraveghere al Complexului Energetic Oltenia, Dan Ilie Morega şi-a tras un ONG unde s-a pus preşedinte. În numele acestei instituţii despre care nu ştie nimeni nimic, Morega emite diverse declaraţii care sunt ignorate sistematic de toţi oamenii politici ai Gorjului.

Ieşit la pensie, Dan Ilie Morega se agaţă cu disperare de viaţa publică în numele a ce a fost odată. Astfel, după ce nu a găsit un partid din partea căruia să candideze la Parlament, deşi a avut promisiuni ferme chiar de la Dan Voiculescu, Morega şi-a tras un Institut de Analiză şi Investigaţii Publice şi Politice. Deşi sună pompos, ONG-ul amintit nu are specialişti pentru a emite analize şi a mai fi şi recunoscute, este doar o jucărie a fostului deputat. Cel puţin deocamdată, “fătucele” din presă îl citează pentru înjurăturile debitate la adresa Puterii dar în 5-6 luni nici aceste lucruri nu vor mai fi interesate.
Cei care cunosc presa din Gorj şi relaţiile politic-patronat ştiu că Dan Ilie Morega este lăsat să vorbească pentru că declaraţiile sale sunt inofensive.

           Când strugurii sunt acri

Deşi se aştepta să joace un rol foarte important în viaţa politică gorjeană şi după pierderea mandatului de deputat, Dan Ilie Morega s-a văzut dat la o parte ca o măsea stricată. Aşa că nici măcar nu a mai fost vorba de a fi membru în Consiliul de Supraveghere al CEO, loc pe care îl avusese promis chiar de la Victor Ponta.
Duminică, 24 iunie 2013, Dan Ilie Morega s-a acoperit de ridicol în Padeşul natal, prezenţa lui fiind tolerată de Ion Călinoiu, Florin Cârciumaru şi Claudiu Teodorescu şi nu acceptată(vezi foto 1 şi 2). Senatorul Dian Popescu, cel care i-a luat locul în fruntea PNL Gorj, nu s-a sfiint în această săptămână să îl ia peste picior în media.
Aşa că atacurile la USL sunt normale din acest punct de vedere, dezamăgirea ex-deputatului fiind clamată în toată presa care nu a aflat că vorbeşte cu o persoană particulară. A apărut şi o “analiză” a Institutului amintit mai sus care zice că problemele cu care s-a confruntat România pe perioada guvernării PDL au rămas neschimbate, şi atunci ca şi acum ţara fiind condusă prin Ordonanţe de Urgenţă. Morega spune în media: „Am realizat o analiză a Guvernului USL prin prisma căderii Guvernului PDL. Nici una din problemele invocate în moţiunea de cenzură nu a fost rezolvată. Gradul de sărăcie a crescut, IMM-urile o duc din ce în ce mai greu. Creşterea absorbţiei fondurilor pentru România a fost cea mai mare minciună a Guvernului Ponta, pentru că această guvernare nu a făcut nimic pentru a înfiinţa structuri de absorbţie a fondurilor pentru IMM-uri. Ba mai mult, IMM-urile nu sunt deloc ajutate, Guvernul crescând fiscalitatea. În moţiunea de cenzură a Guvernului PDL s-a invocat interesul scăzut al investitorilor străini faţă de România. În timpul Guvernului USL, investiţiile străine s-au prăbuşit. În primele patru luni ale anului 2013 valoarea investiţiilor străine s-a ridicat la suma de 143 de milioane de euro, cu 14% mai puţin decât în anul 2012”. Chiar dacă ar trebui să înţelegem altceva, este clar că electoratul gorjean a făcut binne când a trimis în décor un asemenea om politic.
Absolut logic, Dan Ilie Morega regretă votul de anul trecut care nu i-a adus beneficii şi spune, tot în faţa media locală: „Am votat pentru căderea Guvernului Ungureanu şi am îmbrăţişat moţiunea de cenzură. Dacă aş mai fi parlamentar, acum aş vota cu două mâini pentru căderea Guvernului Ponta. România s-a condus şi se conduce doar prin Ordonanţe de Urgenţă. Este o crimă să se facă asumarea răspunderii pentru regionalizare printr-o Ordonanţă de Urgenţă, fără să existe o dezbatere publică în acest sens. Consider că este o acţiune antinaţională”. Din fericire, Dan Ilie Morega nu şi-a reînnoit mandatul.

A picat şi protejatul lui Morega

Printre ultimii protejaţi ai lui Dan Ilie Morega în viaţa politică, fostul viceprimar Mădălin Ungureanu de la Băleşti a fost înlăturat săptămâna trecută de o majoritate a consilierilor locali. Mădălin Ungureanu, fost inspector la SANEPID, a fost promovat în politică de Dan Ilie Morega pe când era în PNL, şi a fost sprijinit la Băleşti cu bani şi influenţă pentru a ieşi primar. Cum nu a reuşit să îl bată pe Aristică Paicu deşi a cheltuit în campanie peste 150 000 lei, mulţi veniţi de la Morega, Ungureanu s-a ales viceprimar cu alţi bani după sfatul şefului şi mentorului, 5000 de lei pe cap de consilier. Pe 22 iunie 2013, ziua solstiţiului de vară, Ungureanu a fost trimis acasă.

Foto 1
Foto 2
Foto 2
Foto 2

Ana Maria Popescu

Tabără de cercetare etnofolclorică pe Valea Gilortului

CENTRUL JUDEŢEAN PENTRU CONSERVAREA ŞI PROMOVAREA CULTURII TRADIŢIONALE GORJ

Comunicat de presă

               În perioada 1-10 iulie 2013, CJCPCT Gorj organizează ediţia a VIII-a a Taberei de cercetare etnofolclorică ,,C-tin Brăiloiu”. Zona propusă pentru cercetare este Valea Gilortului, anume localităţile de reşedinţă şi cele componente acestora din: Prigoria, Albeni, Tg-Cărbuneşti, Jupâneşti, Bărbăteşti, Săuleşti, Vladimir, Turburea.
                Se va urmări radiografierea elementelor de cultură populară şi cultură scrisă din zonă (obiceiuri, tradiţii, arhitectură tradiţională, artă populară, monumente istorice şi de artă, conservarea memoriei locului prin colecţii muzeale, monografii şi reviste locale, formaţii şi cercuri artistice, festivaluri, concursuri, târguri şi bâlciuri, iniţiative culturale deosebite etc.).
Va fi completat un Chestionar privind necesităţile şi oportunităţile culturale ale zonei, rezultatele acestuia, după evaluarea finală, fiind comunicate şi administraţiilor publice locale în vederea compatibilizării Agendei culturale propri cu opinia comunităţii.
            Se vor face înregistrări audio şi video ale valorilor culturale existente în zonă. Se vor colecţiona în regim de donaţie sau se vor împrumuta de la proprietari obiecte de artă populară specifice zonei, urmând ca în perioada 12-15 august 2013, odată cu Zilele Culturii Populare în Gorj, la sediul CJCPCT să fie deschisă cea de a III-a Expoziţie ,,Drumeţ prin Gorjul de odinioară”.
Componenţa echipei de cercetare: Teodor Dădălău – CJCPCT, referent cultură scrisă; Pompiliu Ciolacu – CJCPCT, antropologie; Cristina Ciolacu – Palatul Copiilor, artă populară; Vasile Ciora – coregraf, Ansamblul ,,Doina Gorjului”; Ion Popescu-Brădiceni – etnolog, Universitatea ,,C-tin Brâncuşi”; Stelian Florescu – CJCPCT – consultant artistic muzică; Iohana Drăghici – CJCPCT, sociolog; Marinel Tira – fotograf, AAF Craiova; Luminiţa Tudorescu – CJCPCT, tehnoredactor.
             Menţionăm că aceasta este cea de a doua Tabără de specialitate organizată în acest an de CJCPCT Gorj, fiind precedată de Tabăra de artă religioasă de la Măceşu (ediţia I, 21-23 iunie 2013) şi urmată de Tabăra Internaţională de Artă din cadrul Festivalului Internaţional de Arte Vizuale GORJFEST (27 iulie-8 august 2013).

INCENDIAR Din toamnă vom avea o nouă Lege a Învăţământului

Se anunţă o vară fierbinte pentru învăţământul din România.Senatul şi-a fixat termen până în septembrie pentru a finaliza un proiect pentru adoptarea noii forme a Legii educaţiei naţionalei/2011.În acest moment la Comisia de învăţământ dela Senat există două variante ale Legii educaţiei plus proiectul de Ordonanţă de Urgenţă aGuvernului 92/2012 pentru modificarea Legii 1/2011.

Preşedintele Comisiei de învăţământ de la Senat, Ecaterina Andronescu, a declarat pentru „PUTEREA” că ea şi colegii săi vor lucra două săptămâni pe perioada vacanţei parlamentare, pentru a avea o variantă pentru modificarea Legii Educaţiei în septembrie 2013.

Ecaterina Andronescu susţine menţinerea clasei a IX-a la gimnaziu şi nu ar spune nu unei modificări a structurii examenului de bacalaureat. „O formă a Legii învăţământului nu poate fi luată în pripă. Trebuie să avem discuţii cu toate părţile implicate, cu universităţile, cu sindicatele… Învăţământul românesc are tradiţie cu patru ani în ciclul liceal. Doar pe perioada învăţământului rusesc a avut trei ani. Nu cred că suntem pregătiţi din punctul de vedere al infrastructurii, dar nici al resursei umane, pentru a muta clasa a IX-a la gimnaziu.

Pot spune doar punctul meu de vedere (n.r., legat de posibilitatea modificării structurii examenului de bacalaureat), cred că învăţământul românesc trebuie să se adapteze noilor tendinţe. Cred că trebuie să avem un învăţământ mai personalizat, orientat spre cinetica de asimilare a cunoştinţelor pe care o are fiecare elev. Trebuie să dăm flexibilitate în funcţie de competenţele fiecărui copil, în funcţie de potenţialul pe care îl au. Vedem, în alte ţări, deja implementate platforme de video cursuri pentru elevi şi studenţi. Aceasta este direcţia în care trebuie să mergem, acces liber la învăţământ pentru toţi. Nu aş spune nu unei diferenţiere în învăţământ”, ne-a declarat Andronescu.

Renaşterea liceelor pedagogice

Preşedintele Comisiei de învăţământ de la Senat susţine în continuare implementarea prevederii OUG 92 ce reînfiinţează liceele pedagogice, dar, acum, Ecaterina Andronescu se arată mai rezervată în ceea ce priveşte titularizarea absolvenţilor de clasa a XII-a ca educatoare sau învăţătoare/învăţători. „Liceele pedagogice sunt o continuare a şcolilor normale introduse de Spiru Haret. Dacă nu am fi avut şcolile normale, cu învăţătorii de acolo, învăţământul românesc nu ar mai fi fost performant. în timpul celor trei perioade în care m-am aflat la conducerea Ministerului Educaţiei, am dorit să redau importanţa liceelor pedagogice. în plus, noţiunile de pedagogie sunt însuşite mai uşor la această vârstă, a elevilor de liceu. Cred că mulţi dintre absolvenţii liceelor pedagogice vor alege să-şi continue studiile la facultate, pentru a deveni profesori. Vor putea să se şi angajeze într-un after-school sau unde avem cămine”, ne-a mai explicat Ecaterina Andronescu.

Senatorul Liviu Pop, fost ministru al Educaţiei, consideră că prioritare sunt lămurirea problemelor legate de structura sistemului de învăţământ preuniversitar şi curricula. „Trebuie să modificăm legea pentru a păstra clasa a IX-a la liceu. De asemenea, trebuie lămurită problema consiliilor de administraţie ale şcolilor. Avem consilii constituite atât pe Legea 1/2011, cât şi pe vechea Lege a educaţiei. Problema perfecţionării cadrelor didactice este una delicată. Şi casele corpului didactic au această atribuţie, dar şi universităţile. Este important ca la începutul noului an şcolar să avem şi o Lege a educaţiei care să permită urmarea unor paşi siguri”, ne-a declarat Liviu Pop.

Principalele modificări vizate:

•clasa a IX-a la liceu;

•reînfiinţarea liceelor pedagogice;

•introducerea Bacului diferenţiat;

•introducerea video-cursurilor online.

 

Deşi istoria ne obligă, cenuşa lui Sergiu Nicolaescu nu va mai ajunge la Târgu-Jiu

Nicolaescu

 

Deşi a vizitat recent Târgu-Jiul şi apropiaţii familiei se aşteptau ca o parte din cenuşa lui Sergiu Nicolaescu să ajungă în oraşul strămoşilor, Dana Nicolaescu nu a luat nici o hotărâre. Sunt aşteptate pentru 3 iulie 2013 două monumente în memoria maestrului, dintre care unul chiar la Buftea acolo unde s-au născut marile lui filme.

Dumitru Glăman

Iolanda Nicolaescu, sora lui Sergiu Nicolaescu, se plângea recent de faptul că nu s-au făcut suficiente demersuri ca regizorul să primească ceea ce ar fi meritat, în opinia sa, post-mortem, precizând că urna cu cenușa fratelui său se află, încă, în casa soției sale, Dana.

Sora lui Sergiu Nicolaescu, Iolanda Nicolaescu, a explicat săptămâna trecută pentru România TV, că cenușa regizorului, decedat la începutul acestui an, este păstrată în casă, deoarece nu s-au finalizat încă acele monumente în onoarea maestrului şi numai Dana Nicolaescu, soţia acestuia, va decide ce se va întâmpla cu ea.

Iolanda Nicolaescu a mai spus că poate nu mai are nici ea foarte mult timp ca să vadă ceea ce și-ar dori să vadă pentru cinstirea fratelui său.

Referitor la aceste reproșuri, regizorul Ioan Cărmăzan, a explicat că “pe 3 iulie, la șase luni de la decesul maestrului, se va ridica o troiță în memoria lui Sergiu Nicolaescu la intrarea în Studioul Buftea. Există aprobările Primăriei, troița este făcută, absolut totul este aranjat. În plus, se lucrează și am obținut aprobarea de la Primăria Capitalei pentru a încerca să punem un bust într-unul din parcurile centrale, probabil Herăstrău, Cișmigiu sau eventual Parcul Izvor. Am primit sprijinul Primăriei. Vă asigur că nu a uitat nimeni de Sergiu Nicolaescu și vom face toate demersurile pentru a-i cinsti memoria”, a mai precizat Ioan Cărmăzan.

Să ne amintim  Dana Nicolaescu (35 de ani), cea de-a treia soţie a lui Sergiu Nicolaescu, a vizitat, săptămâna trecută oraşul Târgu Jiu, oprindu-se pe Aleea Celebrităţilor din localitate, unde soţul său are o stea, dar şi la cavoul familiei Nicolaescu. Din câte se pare ea nu are ca intenţie ca o parte din cenuşa maestrului să ajungă în cavoul familiei.

Despre trecutul familiei lui Sergiu Nicolaescu la Gorj

Cercetătorul Dan Cismaşu de la Arhivele Judeţene Gorj a avut mai multe contribuţii privind istoricul familiei Nicolaescu în judeţul nostru. Redăm în cele ce urmează o parte dintre acestea, parţial apărute în presa locală.

„Chiar dacă încă din anii copilăriei a părăsit urbea de pe Jiu, marele nostru maestru de film, naţional şi chiar universal, în urma sa au rămas numeroase documente păstrate astăzi la Serviciul Judeţean Gorj al Arhivelor Naţionale care atestă aici existenţa familiei sale de origine macedoneană încă de la sfârşitul secolului al XIX-lea.

            Bunicul acestuia născut în comuna Struga, judeţul Ohrida din Macedonia, era fiul lui Kitanof T. Nicola, însă acesta a preluat de la tatăl său doar prenumele Nicola pe care l-a transformat în numele de familie Nicolaescu, obicei destul de des întâlnit în Ţara Românească în secolul al XIX-lea. Constantin Nicolaescu s-a căsătorit însă tot cu o aromâncă venită cu părinţii săi în oraşul Târgu Jiu tot din Macedonia. Aceştia încă de la începutul căsătoriei lor au desfăşurat activităţi comerciale în diferite locaţii închiriate din oraş. În acelaşi timp însă au dat naştere la mai mulţi copii cărora le-au dat o deosebită educaţie continuând să fie întreţinuţi şi în diferite şcoli superioare din ţară.

            Primul document ce atestă existenţa familiei marelui maestru în oraşul Târgu Jiu se găseşte la Serviciul Judeţean Gorj al Arhivelor Naţionale în Colecţia Registre Stare Civilă – Primăria oraşului Târgu Jiu în registrul pentru căsătoriţi din anul 1898 unde la numărul 22 din 26 august ora patru după amiază se află înregistrat actul de căsătorie al bunicilor acestuia având următorul cuprins:

            „Act de căsătoria d-lui Constantin Nicolescu – Kitanof în etate de ani douăzeci şi nouă şi opt luni de profesiune comerciant, de religie ortodox, domiciliat în Urbea Târgu Jiu şi născut în comuna Struga, judeţul Ohrida din Macedonia la anul una mie opt sute şaizeci şi opt, luna decembrie, ziua patru; fiu major al defunctului Nicola T. Kitanof şi al defunctei Maria Golabova, soţul în lipsă de părinţi şi în vedere că a trecut peste etatea de douăzeci şi cinci ani, în conformitatea art. 131 combinat cu 142 Codul Civil este dispensat de consimţământ.

            Şi a d-şoarei Constanţa Marcovici – Marcof în etate de ani şaptesprezece şi nouă luni, de profesiune menajeră, de religie ortodoxă, domiciliată în Urbea Târgu Jiu şi născută în oraşul Ohrida din Macedonia la anul una mie opt sute optzeci, luna noiembrie ziua şapte, fiică minoră a d-lui Simion Marcovici în etate de ani patruzeci şi doi de profesiune comerciant şi a d-ei Maria Traiceva în etate de ani treizeci şi şapte, de profesiune menajeră, domiciliaţi în Urbea Târgu Jiu, care fiind de faţă la această căsătorie au dat consimţământul lor prin viu grai.

            Cei de faţă contractanţi şi părinţii viitoarei soţii ne-au declarat că s-a făcut un contract de căsătorie între dânşii la opt august anul curent legalizat de Judecătoria Ocolului Târgu Jiu la zece august anul curent sub nr. una sută şase.

Actele preliminare sunt:

a) Publicaţiile făcute fără opoziţie în această Urbe în duminicile de la două şi nouă august curent; b) Certificatul de botez de la Exarhia Bulgărească sub nr. paisprezece din care se constată că viitorul soţ este născut la anul una mie opt sute şaizeci şi opt în comuna Struga; c) Certificatul de botez de la Exarhia Bulgărească sub nr. nouăzeci şi doi din care se constată că viitoarea soţie este născută la anul una mie opt sute optzeci în oraşul Ohrida; d) Declaraţia semnată de Eftimie Costovici, Costea Stoean, Stoian Dumitriu, Costea Niculescu şi Anastasie Costovici, autentificată de Tribunalul Gorj la patru august anul curent sub nr. trei mii una sută nouăzeci şi şapte din care se constată că părinţii viitorului soţ sunt încetaţi din viaţă; e) Certificatul semnat de Eftimie Costovici, Gr. Bogdan, Hristea Nicolescu, P. Costovici şi Hristea Iliescu atestat de Poliţia Oraşului Târgu Jiu din care reiese că viitorul soţ este una şi aceiaşi persoană cu cel cuprins în certificatul de botez nr. paisprezece din anul una mie opt sute şaizeci şi opt; şi f) Certificatul semnat de Eftimie Costovici, Gr. Bogdan, Hristea Nicolescu, Hr. Iliescu şi P. Costovici atestat de Poliţia Oraşului T. Jiu din care reiese că viitoarea soţie este una şi aceiaşi persoană cu cea cuprinsă în certificatul de botez nr. nouăzeci şi doi din anul una mie opt sute optzeci.

Tuturor acestor acte parafate de noi şi oprite la primărie spre a rămâne alăturate la registru, precum şi cap. VI, de sub titlul V Condicile Civile, s-a dat citire de noi în auzul tuturor celor de faţă mai sus arătaţi. După care, contractanţi au declarat că voiesc a lua în căsătorie, unul pe d-ra Constanţa Marcovici – Marcof, alta pe d-l Constantin Nicolescu – Kitanof. Şi noi Ion Mosculescu ajutorul primarului Urbei Târgu Jiu şi ofiţer al stării civile, am pronunţat în numele legii că contractanţii sunt uniţi prin căsătorie.

Toate cele de mai sus s-au făcut în public în casa primăriei în fiinţa ceruţilor patru martori şi anume: d-l Mihail Petrovicescu, în etate de ani patruzeci şi patru, d-l Ştefan Dobriţescu în etate de ani treizeci şi opt, d-l Ion Fişer în etate de ani douăzeci şi opt şi d-l Nicolae Geamănu în etate de ani douăzeci şi opt toţi de profesie funcţionari, domiciliaţi în Urbea Târgu Jiu. Cei doi dintâi din partea soţului iar cei după urmă din partea soţiei.

Şi după ce am dat citire acestui act în auzul celor de faţă, soţii, părinţi soţiei şi martorii, l-am subscris împreună cu toţi aceştia. Mama soţiei ne ştiind carte s-au subscris prin biroul acestui oficiu.”

Proaspăta familie a dat naştere unei prime fiice la data de 18 ianuarie 1900 la ora 12 din zi căreia iau dat prenumele Otilia, născută în casa lui Marin Vâlcu din oraşul Târgu Jiu strada Olari – Gară, suburbia Albastră. Actul de naştere are numărul 10 din anul 1900 iar martorii acestui eveniment au fost Ion Fişer în vârstă de 30 ani şi Ştefan Dobriţescu în vârstă de 39 ani ambii de profesie funcţionari şi locuitori ai oraşului Târgu Jiu, înscrierea în registrele de născuţi fiind făcută de către ajutorul de primar Gheorghe Dimitrescu în calitate de ofiţer al stării civile. Această mătuşă a marelui cineast s-a căsătorit în anul 1937 în oraşul Târgu Jiu cu Giura S. Simion şi a decedat tot în acelaşi oraş în anul 1970.

O altă mătuşă a lui Sergiu Nicolaescu, numită Natalia, s-a născut la data de 6 iunie 1901 ora 9 post meridian în casa părinţilor săi din Târgu Jiu, strada Victoria, suburbia Albastră. Cei doi martori prezenţi la declararea acestei naşteri au fost Ion Cornescu în vârstă de 55 ani şi Mihail C. Georgescu de 26 ani ambii funcţionari din Târgu Jiu iar ofiţerul stării civile a fost ajutorul de primar Al. Pojogeanu Sache.

Aproape un an mai târziu avea să se nască în familia Nicolaescu Constantin şi Constanţa, tatăl marelui nostru maestru, Pantelimon, actul de naştere fiind înregistrat sub numărul 41 din data de 31 martie 1902 fiind născut în aceiaşi zi la ora 10 ante meridiane în casa lui I. Diaconescu din Târgu Jiu strada Olari Gară, suburbia Albastră. Martorii menţionaţi în acest act de naştere au fost Ştefan Dobriţescu în vârstă de 42 ani împreună cu Ion Popescu în vârstă de 26 ani ambii muncitori şi locuitori ai oraşului Târgu Jiu iar ofiţer al stării civile a fost acelaşi Al. Pojogeanu Sache. Foarte longeviv, acesta, trecând chiar şi peste capriciile regimului comunist şi fiind de profesie profesor-inginer, a decedat la vârsta de 92 ani adică în anul 1994.

Ulterior avea să se nască în familia de macedoneni stabiliţi în Târgu Jiu o nouă fiică ce a primit de la părinţii săi prenumele Elena, actul de naştere având numărul 68 din anul 1903 iar naşterea a avut loc la data de 3 mai acelaşi an la ora 2 post meridian în casa defunctului Gh. Filiades din Târgu Jiu strada Victoria, suburbia Albastră. Martorii prezenţi la înscrierea acestei naşteri au fost Ion Cornescu în vârstă de 57 ani şi Ion Trantescu de 39 ani ambii de profesie funcţionari şi locuitori ai oraşului Târgu Jiu, ofiţer al stării civile fiind acelaşi ajutor de primar Al. Pojogeanu Sache. În acest act de naştere este făcută şi menţiunea decesului produsă în anul 1968 în Municipiul Târgu Jiu.

Ultimul act de stare civilă pe care îl găsim în Colecţia Registre Stare Civilă – Primăria Oraşului Târgu Jiu se referă la naşterea Emiliei înregistrată sub numărul 24 din anul 1905, născută la 15 februarie acelaşi an la ora 11 post meridian „în casele locuite de părinţii săi” din Târgu Jiu strada Victoria, suburbia Albastră. Martorii prezenţi la înscrierea acestei naşteri au fost Dimitrie C. Harisescu de 47 ani şi Ştefan Dobriţescu de 46 ani ambii de profesie funcţionari şi locuitori ai oraşului Târgu Jiu. Actul a fost semnat de avocatul Vasile Măcescu în calitate de Vice Preşedinte al Comisiei Interimare a oraşului Târgu Jiu. Din păcate această mătuşă a ilustrului nostru maestru a decedat în anul 1916 la vârsta de 11 ani suferind de „peritonită”. Cu această ocazie tatăl său a solicitat Primăriei Oraşului Târgu Jiu să-i fie atribuit un loc de veci în cimitirul ortodox al oraşului în vederea înmormântării fiicei sale atribuindu-i-se astfel „plaţul n. 48 de două persoane în dimensiuni de 3 m lăţime şi 4,50 m lungime situat în aripa stângă, grupa I-a rândul 9-lea”, suma cu care s-a achiziţionat acest loc de veci a fost de 130 lei.

Constantin şi Constanţa Nicolaescu se pare că au mai avut şi alţi doi fii, Constantin/Cristian şi Nicolae, precum şi o altă fiică Amelia Maria căsătorită Diaconescu, însă până în anul 1905, când registrele de stare civilă ale oraşului Târgu Jiu sunt depuse la Serviciul Judeţean Gorj al Arhivelor Naţionale nu se găsesc înregistraţi”.

„Asaltul” renaşte!

             După o întrerupere de opt ani, săptămânalul ASALT de Gorj revine pe piaţa media, deocamdată în formă electronică. Suntem obligaţi să revenim la acest demers jurnalistic într-un judeţ terorizat practic de un şef de Poliţie mafiot(după cum arată presa ultimelor zile) şi de politicieni fără performanţe dar încremeniţi în scaune ca preşedintele Consiliului Judeţean Gorj, Ion Călinoiu şi primarul Municipiului Târgu-Jiu, Florin Cârciumaru.

                Cu toate că sunt atâtea vehicule media, zeci de ziare şi aproape zece televiziuni şi radiouri, nu există prea mult curaj şi resurse economice pentru o presă independentă în Gorj. Aici vine rolul nostru, în mediul on-line şi cât de curând şi pe print, să spunem lucrurilor pe nume cu suportul documentar aferent. Poate că cei amintiţi până aici, poate că Nicolae Sarcină-marele afacerist gorjean, nu au făcut nimic sau nu vor deveni eroii acestor rânduri, dar poate fi şi altfel. Aşa că de vineri, 28 iunie 2013, vă întâmpinăm cu ştiri proaspete şi materiale de investigaţie inedite. De asemenea, nu vor lipsi comentariile acide şi, mai cu seamă, materialele care să vă fie utile în viaţa de zi cu zi.

             Cine suntem noi? Un grup de oameni curajoşi care s-au săturat ca municipiul de pe Jiu să fie împărţit între câţiva indivizi cu relaţii(Sanda, Petcu, Taşcău ş.a.) şi alţii cu suport politic(Cârciumaru, Călinoiu, Florescu etc). Sau şi mai rău, patronii Gorjului să fie obligaţi să plătească „taxe de protecţie” unui şef de Poliţie. Ca să nu amintim aici că suntem ţinuţi artificial departe de marile lanţuri de firme din oraşele mari, suntem izolaţi practic pentru a fi la mâna „Succesului”.

                ASALTUL va fi o tribună pentru toţi cei care au ceva de spus deoarece noi nu vrem contracte de publicitate şi ca urmare nu vom accepta comenzi. Dar mai ştim că un ziar nu se lansează vara, mai ales într-o perioadă de criză a presei scrise. Aşa că ne întâlnim pe print abia din toamnă, asta dacă vă interesează cu adevărat demersul nostru. Încheiem cu mesajul că acest ziar încearcă să păstreze memoria vie a celui care a fost colonelul Paulian Păsărin, un om dedicat carierei militare şi muncii de apărare a securităţii naţionale.

               Dumnezeu să ne ajute!