Aşa cum a anunţat „Asalt”, Ion Cepoi concediat de la ICR Gorj cu toţi colegii

Ion Cepoi
Ion Cepoi

În urmă cu câteva săptămâni, „Asalt” anunţa că ICR Gorj va dispărea şi directorul lui, pensionabilul Ion Cepoi, de asemenea. Această schimbare se produce cu 1 august 2013.

Potrivit unui comunicat de presă al ICR Gorj, Institutul Cultural Român (ICR) a anunţat astăzi închiderea tuturor filialelor din ţară. „În urma unei analize a impactului acţiunilor derulate de filialele Institutului Cultural Român din ţară, în raport cu misiunea Institutului, cu priorităţile actuale şi cu resursele disponibile-se arată în comunicatul amintit- Comitetul Director al ICR a decis încheierea acestui program-pilot. În consecinţă, începând cu 31 iulie 2013, filialele ICR din interiorul ţării îşi vor înceta activitatea. ICR le mulţumeşte pentru colaborare şi pentru efortul depus tuturor celor implicaţi în acest demers. Programul-pilot de înfiinţare a filialelor ICR în provinciile istorice ale României a fost lansat în luna octombrie 2012“.

Începând cu 1 august 2013 dispare filiala ICR Gorj condusă de nelipsitul Ion Cepoi. Sediul ICR Gorj este în prezent fostul Rectorat al Universităţii Brâncuşi.

Marin Condescu a fost două ore la Poliţia Gorj

CondescuMarin Condescu, liderul minerilor din Oltenia şi preşedintele clubului Pandurii Târgu-Jiu, a fost audiat luni de Poliţia lui Viorel Salvador Caragea. Cu o zi înainte, liderul minerilor declarase că se poate aştepta la ce este mai rău, inclusiv o reţinere, din partea oamenilor lui Caragea, lucru care nu s-a întâmplat.

Potrivit MEDIAFAX, Marin Condescu, preşedintele Federaţiei Naţionale Mine Energie şi al echipei de fotbal Pandurii Târgu Jiu, a ajuns, luni, în jurul orei 9.00, la sediul Poliţiei Judeţene Gorj, unde a fost audiat de poliţişti, timp de aproximativ două ore.

Marin Condescu a fost chemat la audieri vineri, însă le-a comunicat poliţiştilor că nu poate fi prezent, întrucât se află la Cluj-Napoca, pentru a parafa actele în baza cărora echipa Pandurii Târgu Jiu va juca cu Hapoel Tel Aviv pe Cluj Arena, meciul tur din preliminariile Europa League.

 

Poliţiştii au început, vineri, urmărirea penală împotriva a doi foşti directori ai fostei Societăţi Naţionale a Lignitului Oltenia, după ce i-au audiat pe parcursul mai multor ore, într-un dosar deschis în baza unei plângeri depuse de actuala conducere a Complexului Energetic Oltenia.

 

Avocatul fostului director general Daniel Burlan şi al fostul director economic Daniel Olaru, Janeta Cosmulescu, fost adjunct al Parchetului Tribunalului Gorj, a declarat că, vineri, după audieri, clienţilor săi le-a fost adus la cunoştinţă faptul că s-a început urmărirea penală faţă de ei sub acuzaţia de abuz în serviciu contra intereselor publice.

 

Contractul vizează o cesiune de creanţe pe care fosta SNLO a încheiat-o în anul 2011 cu firma Edenred România SRL, furnizoare de tichete de masă pentru mineri, în contract implicându-se şi Clubul Pandurii Lignitul Târgu Jiu, condus de liderul sindical al minerilor, Marin Condescu.

 

Contractul a avut o valoare de 1,6 milioane lei şi, conform unei declaraţii dintr-o conferinţă de presă, din luna iunie, a managerului privat al CEO, Laurenţiu Ciurel, firma distribuitoare de tichete trebuia să îşi primească banii de la Pandurii, conform înţelegerii avute cu SNLO, unitatea minieră virând sumele prin intermediul clubului de fotbal. Ciurel menţiona la acel moment că a cerut o anchetă după ce reprezentanţii Edenred România SRL l-au notificat cu privire la faptul că nu şi-au recuperat sumele datorate de SNLO din anul 2011, el spunând că nu ştie de unde provine datoria respectivă.

 

Ulterior, într-o altă conferinţă de presă, şi liderul sindical Marin Condescu a declarat, în calitate de preşedinte al Consiliului de Administraţie al echipei Pandurii Târgu Jiu, că suma a fost un împrumut temporar luat de la SNLO cu acceptul furnizorului de tichete.

 

Condescu a precizat că, la vremea respectivă, pe fondul crizei economice şi al neaprobării bugetului de venituri şi cheltuieli al SNLO, societatea minieră nu putea să vireze banii în mod direct şi legal către clubul de fotbal, recurgându-se la acest artificiu. Liderul sindical a precizat că echipa va plăti banii împrumutaţi, în opinia sa neexistând vreo problemă sau vreo ilegalitate.

 

Daniel Burlan a fost director al SNLO din partea PDL până în anul 2012, când unitatea a fuzionat cu termocentralele din Oltenia şi a format Complexul Energetic Oltenia. Ulterior, el a fost detaşat la o subunitate minieră din cadrul CE Oltenia, aflată la circa 40 de kilometri de Târgu Jiu, iar de săptămâna trecută a fost retrogradat într-un post de inginer la o altă subunitate din apropiere de Motru, localitatea sa de domiciliu.

 

De asemenea, Daniel Burlan este de mai mulţi ani membru în Consiliul de Administraţie al echipei Pandurii Târgu Jiu, funcţie în care actuala conducere a CE Oltenia nu-l mai susţine. Preşedintele Consiliului de Administraţie de la Pandurii, Marin Condescu, a afirmat însă în ultima vreme de mai multe ori că Burlan face parte în continuare din această structură de conducere, oficialii CEO făcând demersuri inclusiv pentru înlocuirea lui Condescu din funcţia de preşedinte.

 

În cursul lunii mai, conducerea CE Oltenia i-a somat pe Burlan şi Olaru să plătească unităţii o sumă de trei milioane de lei, bani ce ar reprezenta o altă finanţare considerată ilegală pe care SNLO a acordat-o către Pandurii în perioada în care cei doi erau în funcţii de conducere.

 

Curtea de Conturi a fost cea care a constatat în raportul său de activitate pe anul 2011 că SNLO a beneficiat de un ajutor de stat pe care nu l-ar fi cheltuit în totalitate în mod legal, actuala conducere a CE Oltenia, care include fosta SNLO, fiind obligată să recupereze penalităţi, dobânzi şi majorări de întârziere în cuantum de peste 3 milioane de lei.

Marin Condescu a scăpat

Avocatul lui Condescu a declarat, la ieşirea din sediul Poliţiei Gorj, că nu s-a început urmărirea penală împotriva clientului său.

Liderul sindical a fost audiat în dosarul în care doi foşti directori ai fostei Societăţi Naţionale a Lignitului Oltenia (SNLO) sunt urmăriţi penal, pentru abuz în serviciu contra intereselor publice.

Gorjul sub COD GALBEN în perioada 28-30 iulie 2013

GJAgenţia Naţională pentru Meteorologie a emis o atenţionare cod galben de caniculă şi disconfort termic accentuat, valabilă  pentru judeţul Gorj în perioada 28 – 30 iulie 2013.

În intervalul menţionat vremea va deveni caniculară în vestul, sudul şi local în centrul ţării. În aceste regiuni, temperaturile maxime vor depăşi 36…37 de grade, iar sud-vest, izolat se vor situa în jurul valorii de 39 de grade. Disconfortul termic se va accentua, iar indicele temperatură-umezeală (ITU) va atinge şi depăşi pragul critic de 80 în zonele de câmpie şi local în cele de deal şi podiş.

RECOMANDĂRI ALE I.S.U. PRIVIND PROTECŢIA POPULAŢIEI PE TIMPUL CANICULEI:

Deplasările sunt recomandate în primele ore ale dimineţii sau seara, pe cât posibil prin zone umbrite, alternând deplasarea cu repausul, în spaţii dotate cu aer condiţionat (magazine, spaţii publice);

Evitaţi aglomeraţiile, expunerea la soare, efortul fizic intens între orele 11.00 – 18.00;

Purtaţi haine lejere, subţiri, deschise la culoare, pălării şi ochelari de soare;

Beţi 1,5-2 litri de lichide pe zi, nu prea reci, apă, sucuri naturale din fructe şi ceaiuri călduţe (soc, muşeţel, urzici);

Mâncaţi fructe şi legume (pepene, prune, roşii) sau iaurt (echivalentul unui pahar cu apă); mâncaţi echilibrat şi variat insistând pe produsele cu valoare calorică mică;

Evitaţi băuturile ce conţin cafeină (cafea, cola) sau zahăr (sucurile carbogazoase) în cantitate mare;

Evitaţi alimentele cu un conţinut sporit de grăsimi, în special de origine animală;

Nu consumaţi alcool (inclusiv bere) – vă deshidratează şi vă transformă într-o potenţială victimă a caniculei;

Menţineţi legătura cu persoanele în vârstă (rude, vecini, persoane cu dizabilităţi), interesaţi-vă de starea de sănătate a acestora şi oferiţi-le asistenţă ori de câte ori au nevoie;

Nu lăsaţi copiii/animalele de companie singuri/singure în autoturisme;

Cereţi sfatul medicului de familie la cel mai mic semn de suferinţă, manifestat de dvs. sau copilul dvs.;

Creaţi un ambient care să nu solicite capacitatea de adaptare a organismului;

Persoanele care suferă de diferite afecţiuni îşi vor continua tratamentul, conform indicaţiilor medicului. Este util ca în perioada caniculei să se consulte, în vederea adaptării schemei terapeutice la condiţiile existente;

Pentru ameliorarea condiţiilor la locul de muncă se va reduce intensitatea şi ritmul activităţilor fizice, se va alterna efortul dinamic cu cel static şi alternarea perioadelor de lucru cu perioadele de repaus, în locuri umbrite ori ventilate corespunzător.

Complexul Energetic Oltenia a scăpat de privatizare până în 2014

 

CEOGabriel Dumitrascu, şeful Direcţiei de privatizare din Departamentul Energie, a declarat joi, 25 iulie 2013, cu privire la listarea la bursă a Complexului Energetic Oltenia , că aceasta nu este de actualitate în acest moment.

De asemenea, Complexul Energetic Oltenia va fi pregătit pentru listarea în prima jumătate a anului viitor. „Încercăm să avem un prim bilanţ pe un an de la fuziunea cu SNLO, să îl audităm, pentru ca potenţialii investitori să vadă rezultatele. În urma acestor rezultate se va definitiva prospectul de privatizare şi sper ca în prima jumătate a anului viitor să ajungem şi cu CE Oltenia în poziţia de listare”.

Traian Băsescu a măturat pe jos, încă odată, cu Victor Ponta!

Presedintele Traian Basescu anunta numirea in functia de premier a lui Mihai Razvan Ungureanu, la Palatul Cotroceni din BucurestiŞantajat sau nu, deputatul de Gorj Victor Ponta continua să fie preşul lui Băsescu. Iată discursul Preşedintelui din 22 iulie 2013:

„Principalul subiect pe care doresc să îl abordez este legat de dezbaterea publică, frământarea naţională legată de numirea ministrului Silaghi la Ministerul Transporturilor. În primul rând, trebuie să vă spun că astăzi am primit adresa semnată de primul-ministru Victor Ponta, prin care îmi solicită numirea domnului Silaghi în funcţia de ministru al Transporturilor. Ceea ce vă voi spune despre lipsa mea de încredere într-o astfel de desemnare, am spus şi primului-ministru, am spus şi domnului Crin Antonescu, încercând să îi conving să nu îl punem în situaţia unei respingeri şi să încerce o altă variantă, având în vedere că eu nu doresc să îi creez prejudicii de imagine domnului Silaghi. Dar mi-am exprimat un punct de vedere în faţa celor doi, care ar avea, să spunem, unul instituţional – premierul are legitimitate să îmi propună remanierea unui ministru şi pe cel pe care să îl numesc, iar celălalt are legitimitatea calităţii de preşedinte al partidului din care cel propus provenea. Până acum nu am avut un real succes în obţinerea acordului unuia sau a amândurora legat de o altă nominalizare decât cea a domnului Silaghi. Nu vă ascund că principalul motiv invocat în discuţii a fost legat de istoricul prezenţei domnului Silaghi la Ministerul Transporturilor în primul guvern Ponta, când nu s-a evidenţiat prin nimic, dimpotrivă, a părut a fi aşa, un soi de apă sfinţită care nici nu a împins lucrurile înainte, nici nu s-a opus la ceva, totul a mers strună, ca înainte de desemnarea domniei sale, iar pe de altă parte, am observat ineficienţa totală a domnului Silaghi toată perioada în care a fost ministrul Transporturilor, nu a reuşit să mişte măcar un pas-doi în procesul de deblocare a fondurilor europene care trebuie utilizate de Ministerul Transporturilor. Deci, aş spune: un om fără performanţă, care în plus, nu aduce nimic important ca imagine guvernului Ponta, şi aceasta este un lucru important. Dacă tot ai oportunitatea unei desemnări pentru un ministru nou, de ce să nu găseşti în partidul căruia îi revine un om care să aducă un plus de imagine Guvernului? Este interesul nostru să avem un guvern cu o imagine cât mai bună. Nu am obţinut o eventuală altă nominalizare şi trebuie să vă spun şi de ce nu mă grăbesc. Unul din motive este că pot să ajung la situaţia la care să spun: rău cu rău, dar mai rău fără rău. Că dacă aş lua decizia unei respingeri imediate a domnului Silaghi, care ar urma să se încarce şi cu responsabilitatea privatizării CFR Marfă, aş putea să primesc o nominalizare pe care să n-o mai pot refuza şi care să fie mai proastă, deci pentru mine ar fi foarte important să ştiu dacă îl resping pe Silaghi, cine ar putea să vină. Între oameni care vor să găsească o soluţie, acest lucru nu ar trebui să fie un foarte mare secret, că nu e vorba de terorişti, e vorba de miniştri.

Pe de altă parte, şi i-am spus acest lucru şi premierului, cred că este neoportună desemnarea unui ministru care nu a fost implicat în niciun fel în procesul de privatizare a CFR Marfă. CFR Marfă este o companie mare, este cea mai mare companie de transport mărfuri din România, este o companie strategică prin obligaţiile pe care le are în situaţii care reclamă mişcări ale Armatei Române în eventualitatea unor situaţii de criză şi de asemenea este o companie care are obligaţii asumate în ceea ce priveşte nevoile de transport NATO. De aceea, compania a fost şi în atenţia CSAT şi strict pe aceste domenii, şi nu pe ceea ce încearcă unii politicieni să spună: dar privatizarea a fost aprobată de CSAT. Nu, CSAT nu se ocupă de târguieli, de bani, ci se ocupă doar de problemele de securitate naţională. CSAT a solicitat însă să fie un investitor strategic. De aceea, cel de-al doilea argument – să nu numim un ministru care nu a urmărit procesul, nu are responsabilitate pentru derularea procesului până în momentul de faţă – este o altă motivaţie pentru care întârzii desemnarea noului ministru al Transporturilor. Mai mult decât atât, toţi ştim aprecierile extraordinare pe care le-a primit domnul Fenechiu de la domnul prim-ministru cu privire la modul cum s-a desfăşurat procesul de privatizare al companiei CFR Marfă şi, mai mult decât atât, cu privire la desemnarea câştigătorului. Legat de acest lucru, cred că dată fiind conjunctura de la Transporturi, singura soluţie corectă este ca ministrul interimar al Transporturilor, care cunoaşte şi public a apreciat procesul de privatizare la CFR Marfă, să rămână în funcţie măcar până la semnarea contractului, a contractului de privatizare. Şi aici vreau să fac o precizare în spaţiul public – şi acesta este un alt motiv de îngrijorare pentru mine legat de privatizarea CFR Marfă – membrii Cabinetului au vehiculat ideea că se aşteaptă întâi avizul Consiliului Concurenţei, ceea ce este o minciună. Consiliul Concurenţei nu avizează decât după semnarea contractului. Pentru semnarea contractului de privatizare, domnul prim-ministru, care apreciază atât de mult modul în care s-a făcut privatizarea, trebuie să emită o hotărâre de Guvern în care să se constate îndeplinirea condiţiilor de privatizare şi desemnarea unui câştigător şi să dispună semnarea contractului. Abia din acel moment curg termenele pentru depunerea banilor de către câştigătorul contractului. Deci, atenţie, în spaţiul public circulă o minciună, o intoxicare venită de la Guvern, care spune: „Aşteptăm avizul Consiliului Concurenţei”. Puteţi verifica la Consiliul Concurenţei, nu este transmis niciun dosar care vizează această privatizare, pentru că nici nu este firesc să se transmită la Consiliul Concurenţei înainte de semnarea contractului. Plata se face abia după ce se dă un aviz de la Consiliul Concurenţei. Altfel, am avea pe intenţii de privatizare mii de cereri trimise la Consiliul Concurenţei. Deci, ceva mi se pare în neregulă aici. Jocul care se face legat de privatizare. Şi, de aceea, având de vedere aprecierile publice extrem de favorabile făcute de domnul prim-ministru, cred că trebuie să-şi asume răspunderea politică în continuare. Atenţie, eu nu vorbesc de faptul că prim- ministrul trebuie să semneze contractul. Probabil este o comisie de privatizare, cineva care trebuie să semneze. Dar nu aş vrea să-l aud pe domnul prim-ministru, peste câteva luni, să spună: „Păi, a fost Silaghi, nu eu am fost”. Deci, aş vrea să-l ajut să rămână consecvent, ceea ce ar fi un eveniment. Îngrijorarea mea cu privire la CFR Marfă mai vine dintr-o anumită direcţie. Ştiu că cel care a câştigat caută, cu oarecare disperare, bani la bănci, să împrumute pentru a plăti valoarea la care s-a negociat privatizarea. Marea mea problemă – şi aici, cu siguranţă, domnul prim-ministru ştie mult mai bine ca mine şi înţelege, eu, nefiind în Executiv, nu am cum să înţeleg atât de bine – marea mea problemă este că, ştiind despre câştigător că are oarecare credite pe propria companie, ştiind că acum trebuie să împrumute circa 200 de milioane să plătească noua companie, din ce va face investiţii să modernizeze compania, pentru că discutăm – aşa s-a stabilit în CSAT – să se facă o privatizare cu un investitor strategic. Dacă în momentul de faţă investitorul împrumută bani ca să poată plăti compania şi nu îi găseşte, cel puţin până în momentul de faţă, nu sunt prea mult bănci dispuse să finanţeze cele 200 de milioane, de unde o să ia bani să investească în modernizarea companiei? Compania de Transport Marfă are nevoie de locomotive moderne, are nevoie de vagoane modernizate, are nevoie de depouri modernizate, are nevoie de multe altele. De aceea, fără să fie rea intenţie, fără să fie joc politic, consider că privatizarea, în condiţiile pe care eu le înţeleg – şi vreau să subliniez că poate eu nu înţeleg atât de bine ca domnul Ponta, nu mă consider mai pregătit ca dânsul în a înţelege ce s-a întâmplat la CFR Marfă, sunt sigur că dânsul vorbeşte foarte responsabil, şi foarte bine informat, dar de aceea cred că dânsul trebuie să-şi menţină responsabilitatea politică pentru procesul de privatizare al CFR Marfă.

Deci, iată, sunt elemente, în primul rând o chestiune de imagine a domnului Silaghi, în al doilea rând, o chestiune de responsabilitate pentru privatizare, care mă fac să continuu să reflectez la varianta Silaghi. Vă pot spune că, în mod legal, ministrul interimar al Transporturilor îşi termină mandatul pe 25 august, iar eu anunţ public că voi lua o decizie definitivă – n-am reuşit să schimb opţiunea celor doi – voi lua o decizie definitivă cu privire la domnul Silaghi pe data de 23 august, având în vedere că 25 august cade într-o duminică şi trebuie găsite soluţii înainte de duminică, deci voi lua o decizie vineri, 23 august, dacă resping sau, cu toate argumentele pe care le-am adus, dacă accept desemnarea domnului Silaghi. Dar până atunci ar fi timpul să se semneze sau să se respingă desemnarea contractului de privatizare, şi n-aş vrea să-l văd pe Silaghi, chiar aşa cum e, că devine ţapul ispăşitor al unei operaţiuni de privatizare, eventual de timpul Oltchim.

Deci asta este explicaţia şi vă rog să mă credeţi că simt responsabilitatea acestei desemnări într-un astfel de moment, când cea mai mare companie de transport marfă din România urmează să fie privatizată, o companie absolut strategică în sistemul de transporturi româneşti., simt responsabilitatea numirii ministrului, care, repet, nu va semna contractul, dar va avea răspunderea politică pentru finalizarea procesului de privatizare. Trebuie să vă spun că argumentele pe care le-am făcut publice legate de semnele mele de întrebare cu privire la potenţialul financiar al câştigătorului de a finanţa modernizarea companiei CFR Marfă le-am ridicat şi în discuţia pe care am avut-o cu FMI, Banca Mondială şi Uniunea Europeană. Poate şi Guvernul va trebui să discute mai mult cu Fondul legat de acest subiect. Repet, cheia rămâne dacă acel câştigător va putea să modernizeze CFR Marfă sau dacă nu cumva, pentru a-şi plăti datoriile, începe să taie cu zecile de mii de vagoane, să-şi achite din vânzarea fierului vechi datoriile la bănci. Repet, s-ar putea ca eu să greşesc, dar, fiind vorba de o companie atât de mare, aş vrea să fiu mai prudent şi mai puţin entuziast. Şi m-aş bucura mult ca premierul Ponta să aibă dreptate.

O a doua problemă, care de data aceasta mi se pare extrem de importantă şi, oricâte acorduri de coabitare ai avea, ele nu înseamnă şi minciună prin omisiune de a informa… Aş vrea să spun câteva cuvinte, doar câteva, s-ar putea vorbi ore în şir, despre acordul de parteneriat între Guvernul României şi Comisia Europeană. După cum ştiţi, acest acord este un document care trebuie finalizat cât mai curând şi care se constituie în baza de pregătire a absorbţiei fondurilor din exerciţiul bugetar 2014 – 2020. După ce se convine cu Comisia Europeană asupra acordului de parteneriat, se elaborează programele operaţionale sectoriale: Transporturi, Mediu, Competitivitate, cercetare ş.a.m.d. Deci pentru a se elabora programele operaţionale, şi care nu sunt puţine, trebuie să se convină între Guvernul României şi Comisie termenii acordului de parteneriat. Eu cred că suntem deja destul de întârziaţi, cu atât mai mult cu cât privim şi la observaţiile făcute de Comisia Europeană la nivel tehnic până în prezent şi aş spicui câteva elemente. Acordul de parteneriat nu ţine cont de substanţa strategiei Europa 2020 pentru creştere şi ocupare a forţei de muncă. Deci nu este posibil, când ştii că un document de bază al dezvoltării la nivelul Uniunii Europene este Strategia UE 2020, din acordul de parteneriat cu Comisia să nu fie evidenţiate, să nu fie incluse obiectivele pe care ni le-am asumat în Strategia UE 2020. Asta arată că oamenii de la Guvern care au elaborat acest acord de parteneriat habar n-au care sunt relaţiile dintre România şi Uniunea Europeană din punct de vedere al obiectivelor pe termen lung; obiective pentru care, în principal, s-au alocat banii, cele 40 de miliarde care sunt alocate României pentru perioada 2014 – 2020. Cea mai ridicolă observaţie mi se pare aceasta, că între acordul de parteneriat şi programul naţional de reformă care a fost transmis la începutul anului la Comisia Europeană, precum şi recomandările specifice de ţară de la Consiliul din iunie nu se reflectă a exista o corelare. Aşa ceva este greu de imaginat, că nu îţi corelezi planul naţional de reformă cu obiectivele de ţară anunţate şi cu raportul de la recomandările specifice de ţară de la ultimul Consiliu European, din 27 – 28 iunie.

O altă observaţie extrem de grea, după opinia mea, este cea care spune direct, frust: Guvernul dă dovadă de o lipsă cronică de capacitate de analiză şi spune: de ce această informaţie? Nu are capacitate de analiză pe situaţia ţării, lipsă de capacitate de analiză în ceea ce priveşte priorităţile de dezvoltare şi lipsă de capacitate de analiză în stabilirea obiectivelor care, prin finanţare europeană 2014 – 2020, ar contribui la creşterea competitivităţii şi creare de locuri de muncă. Mi se pare că este unul din cele mai grele afronturi pe care, de când sunt eu în Consiliul European, le-am văzut la adresa unei ţări, a unui Guvern: lipsă de capacitate de analiză. Îmi este greu să înţeleg cum au putut face un astfel de document. Vă mai dau o formulare: Guvernul arată că nu a învăţat lecţiile din ce s-a întâmplat din 2007 – 2013. Este tot formulare din procesul-verbal al analizei acordului de parteneriat transmis de România. De asemenea, în acordul de parteneriat cu Comisia Europeană sunt propuse acţiuni, proiecte neeligibile. Oamenii ăştia nu ştiu ce fel de acţiuni pot fi finanţate cu bani europeni. Vă dau o altă formulare din acest document – sigur, sintetizată şi tradusă: incoerenţă şi lipsa unei orientări strategice în abordarea obiectivelor tematice. Incoerenţă şi lipsa unei orientări strategice în abordarea obiectivelor tematice! Şi, în sfârşit, pentru că tot am pierdut un geniu, pe domnul Fenechiu, o observaţie din documentul experţilor Comisiei Europene care spune: lipsă master plan pentru transporturi. Aşa genial, şi aşa lipsă, după domnul prim-ministru.

Deci, pe mine mă îngrijorează. De ce? La 1 ianuarie 2014 începe noul exerciţiu bugetar. Noi nu numai că nu avem proiecte pregătite pentru pentru 1 ianuarie 2014, proiecte care ar fi trebuit să fie gata de licitaţie şi să înceapă pe urmă implementarea lor. Noi nu reuşim să ne facem documentele de bază care să ne permită accesarea banilor, darămite să avem pretenţia la proiecte. Nici nu am să dau indicaţii Guvernului ce are de făcut, că nu e atribuţiunea mea, spun public doar un lucru: dacă au nevoie de ajutor, sunt gata să-i ajut, pentru că ştiu ce ar trebui făcut, dar numai dacă au nevoie de ajutor. Dar motivul ieşirii mele – şi vă asigur că nu am enumerat decât câteva din formulările extrem de neplăcute, sunt multe altele – motivul semnalului pe care îl trag public este că riscăm să intrăm în exerciţiul bugetar 2014 – 2020 la fel de nepregătiţi cum am intrat la 1 ianuarie 2007 şi riscăm acelaşi proces de întârziere şi de pierdere de fonduri europene, iar aici nu avem dreptul să ne jucăm de-a „îi trag bine, nu-i trag bine”. Pentru că ăştia nu sunt nici banii lui Băsescu, nici banii lui Ponta, nici banii ministrului pentru fonduri europene, Teodorovici, nici banii nimănui. Sunt bani destinaţi modernizării României pentru români. Sunt bani destinaţi creării de locuri de muncă. Sunt bani destinaţi dezvoltării ţării. Şi nu pot să spun: de dragul acordului de coabitare, eu nu vă spun nimic, dragi români. Ba vă spun, dragi români!

În momentul de faţă aveţi un guvern care nu a probat că ar fi competent să pregătească absorbţia banilor în exerciţiul bugetar 2014 – 2020. Acestea sunt cele am vrut să le comunic astăzi. Şi dacă aveţi întrebări, trei întrebări.

R: Bună ziua. domnule preşedinte, vroiam să vă întreb, în calitatea dumneavoastră de preşedinte, rol decisiv în desemnarea şi semnarea viitorului ministru al Transporturilor, vroiam să vă întreb dacă aţi primit informaţii în legătură cu implicarea domnului Ovidiu Silaghi în anumite dosare.

TB: Nu fac astfel de comentarii. Ce v-am spus este ceea ce am considerat că trebuie comunicat. Lipsă de încredere, având în vedere fostul mandat, o imagine destul de slabă şi punerea unui nou ministru în faţa unui proces despre care nu ştie nimic.

R: Bună seara. Aţi vorbit despre un ministru care ar trebui să fie implicat în procesul de privatizarea CFR Marfă…

TB: Da, păi, prim-ministrul a fost.

R: Aţi vorbit, de asemenea, despre un ministru al Transporturilor care ar fi trebuit să se evidenţieze cu ceva în activitatea sa. V-aş întreba care ar fi profilul noului ministru de la Transporturi şi dacă Ovidiu Silaghi mai poate face ceva să vă convingă că este potrivit pentru acestă funcţie? Ovidiu Silaghi sau liderii USL.

TB: Deci eu cred că aici nu discutăm de a mă convinge… Ce să facă să mă convingă? L-am văzut şi eu, ca toţi românii, în mandatul pe care l-a exercitat deja. Ştiu şi eu, ca toţi românii şi ca toţi ziariştii, controversele legate de numele domniei sale, ştiu şi eu că avem un MCV în decembrie şi ştiu şi eu ceea ce ştiţi toţi, că în mijlocul unui proces încheiat, care mai trebuie doar semnat şi plătit, arunci un ministru care să-şi asume răspunderea politică pentru acest proces de privatizare al CFR Marfă. Mi se pare incorect acest lucru şi, dacă ar fi fost un ministru în care să am foarte multă…, o nominalizare în care să am foarte multă încredere, tot aş fi fost ezitant dacă să îl trimit la semnarea contractului sau să spun: „Stai, că avem un om care ştie foarte bine procesul şi l-a lăudat public”. Şi poate îl duce la bun sfârşit, dacă e bun, poate îl anulează, dacă nu e cum a spus, dacă nu e bun… Nu ştiu.

R: Şi profilul? Câteva trăsături. În afară de faptul că ar trebui să fie implicat şi să cunoască…

TB: Nu. E suficient ce v-am spus. Că dacă v-aş spune, aţi avea subiecte de breaking news, dacă aş da portretul robot. O ultimă întrebare.

R: Bună seara, domnule preşedinte. La ultima conferinţă de presă aţi făcut o declaraţie care a făcut mare vâlvă şi anume, faptul că România a efectuat o operaţiune neautorizată pe teritoriul altei ţări. Dacă puteţi să detaliaţi „neautorizată”.

TB: Menţin şi susţin cu tărie această declaraţie.

R: Dar nu este o declaraţie periculoasă?

TB: Bună ziua. Vă mulţumesc mult. Este declaraţia care ne trebuia.”

 

Sursa: www. pesurse.ro

Nicolae Sarcină, tratează Gorjul ca pe moşia personală

 

 

succesÎn urmă cu mai bine de un an, presa semnala faptul că celebrul Târg auto al lui Nicolae Sarcină este o veritabilă bombă pentru târgujieni. Din fericire, nu s-a întâmplat o drama dar nici autorităţile nu au mişcat un deget. Rememorăm amănuntele cazului, mai ales că nu s-a făcut nimic pentru siguranţa celor care trec pe acolo:

 

În luna februarie 2012, la Sighetu Marmaţiei a avut loc o explozie soldată cu 21 de victime (morţi si răniti). Ancheta a stabilit că accidentul s-a produs din cauza inconştienţei si lipsei de rigoare a celor care trebuiau să verifice respectarea normelor  privind exploatarea reţelelor de gaz. Sighetul Marmatiei nu este singurul oraş în care există astfel de situatii de neglijenţă din partea autoritătilor.
La Tg. Jiu, spre exemplu, desi de data aceasta reprezentanţii Societăţii Naţionale de Transport Gaze Naturale ”TRANSGAZ” S.A. Mediaş au sesizat administraţia locală (primăria) în legătură cu riscul la care sunt expusi vizitatorii târgului auto din localitate, nimeni din administratie nu miscă un deget pentru a îndrepta lucrurile. Firma de transport gaze a transmis primăriei un document (adresa nr. 18552) prin care avertizează cu privire la pericolul la securitatea fizică a locuitorilor orasului, prin amenajarea unui ”târg auto” chiar deasupra magistralei de gaze. Locuitorii din Târgu-Jiu ar trebui să stie că târgul auto amenajat de SC Succes Nic Com S.R.L. nu are autorizaţie si că a fost amenajat chiar în zona de protectie a unor magistrale care transportă gazele naturale, încălcând flagrant prevederile Legii constructiilor (nr. 50/1991) si a normelor legale pentru proiectarea si executia conductelor de alimentare si transport a gazelor naturale.
Firma Succes Nic Com S.R.L. Bâlta sustine că are avizele necesare din partea TRANSGAZ S.A., ceea ce este adevărat, însă avea obligatia să respecte condiţiile obligatorii de securitate si securizare a infrastructurii, asa cum apare si în autorizatia de construire nr. 7/12.01.2012, eliberată de Primăria Municipiului Târgu-Jiu, care prevedea executia lucrărilor aferente proiectului în  conformitate cu cerinţele S.N.T.G.N. ”TRANSGAZ” S.A. Medias.
Dar cum interesele economice personale si obtinerea unui profit rapid, indiferent de consecinţele asupra semenilor sunt mai puternice în Gorj decât legea, firma puternicului om de afaceri Nicolae Sarcină s-a apucat de excavat si turnat betoane la întâmplare si de amenajat cotineţe pentru grătare şi frigărui, fără să ţină seama de avize si interdictii, asa că, suntem siguri, tragedia de la Sighet poate să se repete în orice moment si pe plaiurile oltenesti de sub munte, dar la alte dimensiuni, mult mai mari.
TRANSGAZ Medias a sesizat primăria condusă de Florin Cârciumaru că respectivele constructii ”pun în pericol grav integritatea conductei si pot provoca accidente tehnice soldate cu explozii si incendii de proportii având în vedere capacitatea de transport a acesteia”, specialistii cerând ”sistarea lucrărilor de amenajare si interzicerea accesului persoanelor si mijloacelor auto de transport” în zonă.
Interesantă sau mai degrabă inconstientă este reacţia primarului Florin Cârciumaru în această situatie, de o gravitate fără precedent, în contextul în care locul respectiv este frecventat, în fiecare joi si duminică, de mii de persoane, care se bat pe tarabele de mici unde se lucrează cu focul deschis, primarul refuzând sistarea lucrărilor si interzicerea organizării evenimentelor, desi Legea 50/1991 îl obligă să ia măsuri.
Controalele primăriei au fost făcute de formă, pentru că hârtiile de la TRANSGAZ trebuiau acoperite într-un fel. În urma controalelor s-a dispus sistarea unor lucrări terminate, însă nimănui nu pare să-i fi trecut prin minte să interzică  organizarea evenimentelor publice lângă  conductele cu gaz. Interesele economice par astfel mai importante si mai presus de viata oamenilor.
Angajatii TRANSGAZ recunosc că în zonă se simt emanaţii puternice de gaze, iar o eventuală deflagratie ar avea efecte catastrofale, în conditiile în care, în vecinătate există si o statie de combustibil a OMV PETROM, un segment de cale ferată pe ruta Târgu-Jiu – Petrosani si o statie de transformare a TRANSELECTRICA, creând un peisaj apocaliptic, lucru care nu pare să-i trezească fiori lui Florin Cârciumaru, interesat mai mult de imaginea publică si băile de multime cu ocazia ”festivalurilor” cu multi mici si bere … onorate cu succes de prezenta firmelor primului investitor al Gorjului, Nicolae Sarcină.
Angajati ai primăriei, care doresc să-si protejeze identitatea, spun că Nicolae Sarcină este unul dintre sponsorii primarului Florin Cârciumaru, ceea ce-l împiedică pe edil să-si facă treaba impartial, preferând promovarea propriei imagini.
Poate că primarul se va trezi la realitate abia după ce conducta de gaz va sari în aer si abia atunci să înteleagă că nimeni nu este mai presus de lege, nici chiar prietenul Nicolae Sarcină.
Dacă autoritătile locale nu îsi vor lua în serios treaba si nu vor constientiza pericolul la care sunt expusi cetătenii, Tg. Ju poate ajunge în orice moment pe harta oraselor cu evenimente tragice ale României, alături de Sighet, Mihăilesti sau Petrila.

Sursa:www.promptmedia.ro

Pandurii Târgu-Jiu a început cu o victorie noul campionat

Stema_pandurii_targu_jiuCu toate că Laurenţiu Ciurel şi Ion Răuţ şi-ar fi dorit un pas greşit al Pandurilor, doar aşa pescuitul lor în ape tulburi ar fi avut o şansă, Pandurii Târgu-Jiu a început campionatul de o manieră entuziasmantă. Noile achiziţii, în special Eric, au făcut ce au vrut cu formaţia braşoveană.

Formaţia Pandurii Târgu Jiu a învins, sâmbătă, pe teren propriu, cu scorul de 3-1 (2-0), echipa FC Braşov, într-un meci din prima etapă a ediţiei 2013/2014 a Ligii I. Golurile gorjenilor au fost marcate de Matulevicius ‘9, ’60 şi Paraskevas ’21. Pentru FC Braşov a înscris Fonseca ’82.

1-0: Matulevicius deschide scorul împingând mingea în plasă din careul mic, după o centrare a lui Nicoară.

2-0: Paraskevas înscrie cu capul, după un corner executat de Nistor.

3-0: Matulevicius majorează scorul, cu un lob peste portarul Marinescu, după o pasă a lui Eric.

3-1: Fonseca a înscris golul de onoare al braşovenilor, cu un şut de la marginea careului.

Pandurii Targu Jiu: Lazar – Ungurusan, Erico, Paraskevas, Momcilovici – Breeveld, P. Anton – Nicoara (Buleica ’62), D. Nistor, Eric (Brata ’71) – Matulevicius (Lemnaru ’76). Antrenor: Cristian Pustai.

FC Brasov: Marinescu – Vagner (Straut ’46), Oltean, Machado, Da Silva – Madeira, Enceanu (Tatar ’46) – I. Popa, Dias, Mateiu (Fonseca ’71) – Buga. Antrenor: Adrian Szabo.

Cartonase galbene: Ungurusan ’46 / Vagner ’38

Arbitri: Alexandru Tudor (central) – Aurel Onita, Vasile Marinescu (asistenti) – Paul Unimatan (rezerva)

Observatori: Corneliu Fecioru, Alexandru Boc.

Liviu Dragnea are zilele numărate în Guvern

 

 

DragneaAflat zilele trecute la Târgu-Jiu, Liviu Dragnea nu a impresionat nici măcar activul PSD Gorj. Primarii şi liderii PSD Gorj din teritoriu au fost mobilizaţi la întâlnire unde au aflat doar că vor veni şi ceva bani, de fapt cheltuielile anunţate. Gândurile lui Dragnea par să zboare spre DNA, coabitarea lui Ponta pare să nu fie de ajuns să îl salveze.

Potrivit site-ului www. pesurse.ro, surse judiciare susțin că în curând vicepremierul Liviu Dragnea ar urma să fie trimis în judecată în Dosarul Referendumului de demitere al președintelui de anul trecut. Asta va însemna cu siguranță un nou val de presiuni asupra Guvernului Ponta pentru a scăpa de un ministru cercetat penal (pe model Fenechiu).

Vicepremierul Liviu Dragnea va fi citat în perioada următoare la DNA pentru a i se prezenta materialul de urmărire penală în dosarul „Referendumului”. Senatorul Valer Marian, fost membru PSD, a făcut această dezvăluire. Surse judiciare au confirmat această infomaţie, dar nu au precizat o dată fixă când va fi chemat Dragnea la DNA.

Pe de altă parte, Valer Marian a fost audiat ieri de procurorii DNA, în calitate de martor denunţător. „Am adus noi indicii şi probe. Ancheta se află într-un stadiu avansat,” a dezvăluit Valer Marian.

În acest dosar, Dragnea este acuzat că, în calitate de preşedinte al Consiliului Judeţean Teleorman şi secretar general al PSD, şi-ar fi folosit autoritatea şi influenţa în scopul obţinerii unei prezenţe de minimum 60% la votul de la referendumul pentru demiterea lui Traian Băsescu. Interesul său era să garanteze validarea acestuia. „Liviu Dragnea a constituit un sistem naţional de influenţă pentru fraudarea referendumului”, explicau procurorii DNA.

Aceştia îl mai acuză pe Dragnea şi de instigare la promisiunea, oferirea sau darea de bani ori alte foloase în scopul de a determina alegătorul să voteze în cadrul referendumului. Ancheta a început în octombrie 2012, faţă de 67 de persoane acuzate de fraude la referendum, printre care 49 de preşedinţi şi membri ai unor secţii de votare din Teleorman, Vrancea şi Gorj şi 18 observatori din partea unor ONG-uri, de fapt membri de partid, care l-au ajutat pe Liviu Dragnea.

În urmă cu două sptămâni, procurorul-şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, a explicat că în acest dosar a început prezentarea materialului de urmărire penală. „Aştept ca procurorul să finalizeze această activitate şi să-mi propună un proiect de soluţie, cu privire la care mă voi pronunţa la momentul în care îl voi avea. Nu aş putea să vă spun ce soluţie este, procurorul este independent în administrarea probatoriului şi în soluţia pe care o va da”, a declarat Kovesi.

Operaţiunea de fraudare a referendumului de care este acuzat Dragnea ar fi fost pusă la punct cu ajutorul unui sistem informatic utilizat de liderul PSD. Acest sistem era compus din mai multe servere, un soft şi un call-center. Sistemul a fost conceput pe o structură piramidală. Primul palier era constituit din aproximativ 14.000 de utilizatori, membri în secţiile de vot. Aceştia se înscriau în sistem prin trimiterea unui sms la numărul 1855.

S-ar fi creat o bază de date cu secţia din care raporta. În ziua referendumului, au raportat prin mesaje prezenţa la vot în secţie şi numărul de voturi exprimate: DA şi NU. Palierul doi era constituit din lideri PSD, care aveau acces la o hartă interactivă care afişa în timp real prezenţa la urne.

www.pesurse.ro

 

Epurare politică în Complexul Energetic Oltenia

Deşi conducerea CEO excludea până acum concedierile salariaţilor pentru 2013, lucrurile s-au schimbat. Majoritatea personalului TESA care a avut funcţii în ultimii opt ani este concediată pe un motiv, neoficial, de apartenenţă la PDL. Sunt vizaţi circa 600 de oameni de la şefi de birou la foşti directori.

Directorii din CE Oltenia lucrează la un proiect de dimensionare a personalului TESA din companie, proiect care se vrea a fi aplicat din toamna acestui an după cum anunţă aceştia. La Acces Tv directorul de Resurse Umane,  Ion Răuţ a declarat că restructurarea va însemna reducerea personalului TESA de la 2.300 de persoane câte sunt în prezent la 1.700.

Pentru toamna acestui an se anunţă vremuri grele pentru personalul TESA din Complexul Oltenia. Conducerea companiei lucrează în momentul de faţă la un proiect de redimensionare a personalului administrativ. Astfel, un simplu calcul demonstrează că în perioada 2009-2012, în companie, s-au disponibilizat 2.550 persoane şi în schimb s-au angajat alte 700. Actualul proiect de reducere a personalului administrativ vizează în opinia directorului Ion Răuţ ca din 2.300 de salariaţi să rămână 1.700. „În perioada 2009-2012 au fost disponibilizate 2.549 de persoane, personal TESA şi direct productiv, dar în schimb au fost angajaţi 700 de oameni cu preponderenţă TESA. Angajaţi precum lăcătuşi, electricieni au terminat studiile superioare, au avut soare pe uliţa lor, şi au ajuns jurişti sau economişti. Eu zic că de la 2.300 de salariaţi TESA vom ajunge la 1.700 şi ar fi o propunere bună”, a precizat Ion Răuţ. Dimensionarea personalului TESA este avută în atenţie de conducerea companiei şi ca urmare a faptului că la cariere miniere diferite, acelaşi departament sau serviciu are un număr diferit de salariaţi. În acest sens şeful Departamentului Resurse Umane a declarat că „trebuie să ducem compania pe drumul cel bun şi trebuie să implementăm procesul de reaşezare. În teritoriu este un ghem, o reţea bine structurată iar dacă vom trimite adresă la unităţi vor spune că au nevoie de tot personalul din acel compartiment”, a declarat Ion Răuţ.

Cristea Fluierătoru, omul lui Marin Condescu, după gratii

fluieratoruTrei salariaţi  ai  Complexului  Energetic Oltenia, între care un director şi un lider sindical din zona Motru, au fost retinuti, în noaptea de miercuri spre joi, într-un dosar care vizeaza modernizarea unui drum judeţean din Gorj, lucrările fiind executate de firma liderului sindical anchetat.

Cristea Fluierătoru, unul dintre apropiaţii lui Marin Condescu din zona Motru, a fost arestat. Liderul sindical Cristea Fluierătoru, sef al Departamentului Zonal Motru din cadrul Federatiei Nationale Mine Energie condusă de Marin Condescu, a fost reţinut de procurorii Parchetului Judecătoriei Târgu Jiu, după 13 ore de audieri.

De asemenea, au fost reţinuţi Nicolae Giuran, şeful comisiei de licitaţie şi director în minerit în zona Motru, precum si Sandu Benga, un angajat al Complexului Energetic Oltenia. Procurorul de caz Laurentiu Grecu-conform HOTNEWS- a precizat ca toate cele trei persoane reţinute în acest dosar sunt acuzate de abuz în serviciu în formă calificată.

Dosarul vizeaza modul în care o firmă a liderului sindical Cristea Fluierătoru a modernizat, în urmă cu şapte ani, o porţiune de câţiva kilometri a unui drum judeţean ce face legătura între localităţile Ştiucani şi Miculeşti, în apropiere de Motru, în comuna Slivileşti, finanţarea fiind asigurată de fosta Societate Naţionala a Lignitului Oltenia.

La scurt timp de la finalizarea lucrărilor însă, în asfalt au apărut numeroase gropi, prejudiciul în acest caz fiind estimat la aproximativ un milion de lei. Înainte de a fi reţinut, Fluierătoru a declarat corespondentului MEDIAFAX că din punctul său de vedere lucrările au fost executate corect, însă în asfalt au apărut gropi din cauza camioanelor de mare tonaj care transportă cărbune, restricţiile pentru maşini cu greutate mai mare de 10 tone nefiind respectate de şoferi.

 

Ameninţat cu insolvenţa, CEO dă prime de milioane de euro

Aflat într-o situaţie disperată din punct de vedere economic, Complexul Energetic Oltenia(CEO) a hotărât să dea prime de câte 700 de lei pentru fiecare salariat. Măsura, deosebit de costisitoare, este menită să mai liniştească salariaţii tot mai afectaţi de managementul precar al companiei.

 

Astfel, cei aproximativ 19.000 de angajati de la Complexul Energetic Oltenia vor primi bonusuri de 700 de lei, incluse in contractul colectiv de munca, cu prilejul Zilei Energeticianului (20 iulie) si a Zilei Minerului (15 august), ne informează MEDIAFAX.

Peste 5.700 de angajati de la Complexul Energetic Oltenia vor primi, in cursul saptamanii viitoare, bonusuri de 700 de lei cu ocazia Zilei Energeticianului, sarbatorita in 20 iulie. Sumele sunt acordate in baza prevederilor contractului colectiv de munca si sunt formate din 600 de lei brut si 100 de lei tichete cadou.

In luna august, si ceilalti peste 13.000 de mineri de la Complexul Energetic Oltenia vor beneficia de prime cu prilejul Zilei Minerului, sarbatorita in 15 august.Complexul Energetic Oltenia are circa 19.000 de salariati si este format din termocentralele de la Turceni, Rovinari si Craiova, precum si din minele de lignit existente in Oltenia.

Toţi salariaţii CEO pierdut în această primăvară la salarii sume consistente prin acordarea unor zile libere fără acordul sindicatelor. În ultimele săptămâni, pe măsură ce toţi salariaţii şi-au văzut veniturile diminuate , tensiunile au crescut, Laurenţiu Ciurel anulându-şi de teamă mai multe vizite la unităţile componente.

Teza referendumului falsificat revine în actualitate: un senator PSD vorbeşte de fraudă

Tot mai des în ultima perioadă, senatorul Valer Marian vine cu declaraţii surprinzătoare despre foştii coolegi de partid. Ţinând cont de faptul că acesta a fost implicat direct în organizarea referendumului, ca lider PSD Satu Mare, Liviu Dragnea are o mare problemă.
Autodenunț privind implicarea lui Liviu Dragnea în falsificarea datelor referendumului

 

Senatorul Valer Marian a trimis în atenția Direcției Naționale Anticorupție un „(auto)denunț penal” care îl vizează pe vicepremierul Liviu Dragnea, cu referire la referendumul de anul trecut. Redăm integral conținutul acestuia.

„Către,
DIRECŢIA NAŢIONALĂ ANTICORUPŢIE

Subsemnatul Marian Valer, cu domiciliul în Satu Mare, str. Mircea cel Bătrân, bl.C96, ap.19, CNP 1600802124052,  senator ales în circumscripţia electorală nr.32, Satu Mare, Colegiul nr.1, telefon 0734339104, în temeiul dispoziţiilor art.223 din Codul de Procedură Penală, depun prezentul

(AUTO)DENUNŢ PENAL

referitor la implicarea numitului Dragnea Liviu Vasile, preşedintele executiv al PSD şi vicepremier al Guvernului României, în organizarea şi desfaşurarea referendumului pentru demiterea preşedintelui Traian Băsescu din 29 iulie 2012, sub aspectul infracţiunilor de instigare la fals intelectual şi uz de fals, prev. şi ped. de art. 25 rap. la art. 290 şi la art. 291 din Codul Penal, cu aplic. art. 33 lit. a din Codul Penal, pentru următoarele motive:

În data de 22 iulie 2012, zi de duminică, între orele 9-10, am fost sunat pe telefonul mobil de către numitul Dragnea Liviu Vasile, pe atunci secretar general al PSD, care mi-a transmis să mă prezint, în calitate de preşedinte al Organizaţiei judeţene Satu Mare a PSD, în ziua respectivă, orele 14, la o întâlnire la hotelul Dacia Continental din Oradea, împreună cu vicepreşedintele Consiliului Judeţean Satu Mare, Govor Mircea Vasile, şi cu primarul municipiului Satu Mare, Coica Dorel Costel. Mi s-a precizat doar că întalnirea priveşte organizarea referendumului din 29 iulie şi că la aceasta vor participa liderii PSD din zona de Vest a României. Întrucât primarul Coica Dorel Costel nu se afla în localitate, am plecat la Oradea împreună cu vicepreşedintele Govor Mircea Vasile.
Secretarul general Dragnea Liviu a sosit la Oradea cu un elicopter, iar întâlnirea a avut loc într-o sală de protocol a restaurantului hotelului Dacia Continental. La această întâlnire, alături de subsemnatul şi numitul Govor Mircea Vasile, au fost prezenţi preşedinţii organizaţiilor judeţene PSD Bihor (Mang Ioan), Arad (Căprar Dorel) şi Timiş (Bojin Titu), care erau însoţiţi de 1-2 reprezentanţi ai organizaţiilor respective. Participanţii am servit masa în sala de protocol, unde s-au purtat discuţii de ordin general, iar la un moment dat secretarul general Dragnea ne-a spus să lăsăm telefoanele în sala respectivă şi am ieşit pe un hol, lângă o toaletă, unde susnumitul ne-a spus că, pentru a realiza în duminica urmatoare cvorumul de participare la referendum de 50% plus 1, va trebui să convingem, inclusiv prin promisiuni băneşti, cât mai mulţi preşedinţi de secţii de votare ca să raporteze la orele stabilite de Biroul Electoral Central, respectiv din două în două ore, o prezenţă cu 25 de alegători în plus faţă de cea reală. Secretarul general Dragnea ne-a precizat că această decizie a fost luată la cel mai înalt nivel politic în USL întrucât Uniunea Europeană ar agrea demiterea preşedintelui Traian Băsescu, dar trebuie îndeplinite condiţiile formale, în primul rând cvorumul de participare la referendum. Am înteles că secretarul general Dragnea a mai avut în ziua respectivă astfel de întâlniri la Cluj-Napoca şi la Sibiu.
În ziua următoare am aflat de la preşedintele Consiliului Judeţean Satu Mare, Ştef Mihai Adrian, vicepreşedinte judeţean al PNL, că şi liderii judeţeni ai PNL din zonă au avut o întâlnire la Cluj-Napoca, la care a participat secretarul general al PNL, Stroe Radu, care le-a solicitat ca, pentu realizarea cvorumului de participare la referendum, să aranjeze cu presedinţii secţiilor de votare să raporteze o prezenţă cu 50 de alegători mai mare decât cea reală, la orele stabilite. Conştientizînd, pe de o parte, că dacă se urmează asemenea directive se intră sub incidenţa legii penale, iar pe de altă parte, că organizarea este haotică şi contradictorie, având în vedere cifrele diferite de raportare anunţate de PSD şi PNL, am decis să nu mă implic într-o astfel de operaţiune frauduloasă, consultîndu-mă în acest sens şi cu alţi reprezentanţi judeţeni ai PSD, care mi-au împărtăşit punctul de vedere.
Numitul Govor Mircea Vasile, care se afla în relaţii mai apropiate cu secretarul general Dragnea, a fost însă de acord cu directiva acestuia şi, împreună cu preşedintele Consiliului Judeţean Satu Mare, Ştef Mihai Adrian, şi cu cumnatul acestuia Silaghi Ovidiu, preşedintele Organizaţiei Judeţene a PNL şi ministrul Transporturilor în perioada respectivă, au căutat să transpună în practică directiva USL. Ulterior, numitul Govor Mircea Vasile a afirmat că au pus la bătaie pentru referendum suma de 200.000 lei (două miliarde de lei vechi), care a fost primită la negru de la SC Tehnic Asist SRL Botoşani (firmă favorizată şi abonată la contracte de asfaltare cu Consiliul Judeţean), căreia i s-ar fi promis în schimb atribuirea de lucrări de către Ministerul Transporturilor condus de Silaghi.
Mentionez că în perioada respectivă secretarul general Liviu Dragnea a discutat cu numiţii Silaghi Ovidiu, Ştef Mihai Adrian şi Govor Mircea Vasile să fie transferată, prin hotărâre de Guvern, suma de 54 milioane de euro alocată pentru reabilitarea Aeroportului Baia Mare, pentru reabilitarea Aeroportului Satu Mare, urmând ca lucrările aferente să fie atribuite unor firme clientelare.
În acelaşi registru, arăt că în a doua parte a anului trecut, secretarul general Dragnea a exercitat, în mod direct sau prin intermediul numitului Govor Mircea Vasile, presiuni asupra primarului municipiului Satu Mare, Coica Dorel Costel, pentru a atribui firmei 3T Construct Piatra Neamţ, cu punct de lucru în Alexandria, controlată de un om de casă a lui Dragnea (pe atunci şi preşedinte al Consiliului Judeţean Teleorman) o lucrare în valoare de 7 milioane euro din cadrul Programului ISPA pentru apă şi canalizare în municipiul Satu Mare, în valoare totală de 108 milioane de euro. Primarul Coica nu s-a conformat, licitaţia fiind câstigată de o altă firmă, dar SC 3T Construct a formulat contestaţie, care a fost admisă de Consiliul Naţional pentru Soluţionarea Contestaţiilor (CNSC). Numitul Govor Mircea Vasile a afirmat că soluţionarea favorabilă a contestaţiei ar fi fost aranjată de către Dragnea la CNSC. Primăria municipiului Satu Mare a atacat însă la Curtea de Apel Oradea decizia CNSC. Pentru acest “afront”, secretarul general Dragnea l-a ameninţat pe primarul Coica cu ocazia unei vizite efectuate la Satu Mare în timpul campaniei electorale pentru alegerile parlamentare din decembrie 2012 şi a refuzat să-l primească în audienţă, în calitate de vicepremier şi ministru al Dezvoltării Regionale, la începutul lunii februarie 2013, respectiv a doua zi după aniversarea a doi ani de la înfiinţarea USL.
Volubil şi lăudăros din fire, vicepreşedintele Govor Mircea Vasile a afirmat că s-a întâlnit de mai multe ori cu omul de casă al lui Dragnea la Satu Mare, atât pentru a rezolva câştigarea licitaţiei pentru lucrarea de apă şi canalizare de către SC 3T Construct, cât şi pentru a pune la cale alte afaceri, respectiv efectuarea unor lucrări de asfaltare în ţară de către SC Tehnic Asist SRL Botoşani, împreună cu SC Teldrum SRL Alexandria (constituită în urma privatizării societăţii de construcţii-drumuri a Consiliului Judeţean Teleorman), despre care se ştie că este controlată şi favorizată de Dragnea Liviu. Pentru obedienţa manifestată, Dragnea l-a promovat pe numitul Govor Mircea Vasile în funcţia de preşedinte al Organizaţiei judeţene Satu Mare a PSD.

Satu Mare,                                                       Marian Valer
11.07.2013

PS: La întrunirea USL de la Murighiol (judeţul Tulcea) din septembrie 2012, preşedintele PSD, Victor Ponta, ne-a solicitat preşedinţilor de organizaţii judeţene PSD să ne solidarizăm cu secretarul general Liviu Dragnea şi să completăm fiecare un (auto)denunţ către DNA, fiindu-ne înmanat un formular tipizat în acest sens. Subsemnatul nu am completat formularul întrucat nu am putut să mă asociez cu fărădelegea. Dupa un an de guvernare USL, am constatat ca Liviu Dragnea se încadrează în arhetipul de politician demagog, rapace, corupt, nefast şi demonic, pe care l-a întruchipat cu succes preşedintele Traian Băsescu, cu care are, de altfel, aceleaşi rădăcini politice în PD. Pentru aceste motive, consider că am datoria morală să formulez prezentul (auto)denunţ. Trăiesc speranţa că se vor solidariza cu acest (auto)denunţ şi alţi lideri naţionali şi judeţeni ai PSD.

 

Sursa: http://www.cotidianul.ro

EXCLUSIVITATE Comuna Băleşti are un nou viceprimar

PRM-ul a reuşit să îşi conserve funcţia de viceprimar la nivelul comunei Băleşti. După mai multe săptămâni de tensiuni politice, noul viceprimar al comunei Băleşti este Cătălin Stolojanu, consilier local PRM. Acesta a obţinut 11 voturi din cele 15 posibile la nivelul comunei.

Începând cu 12 iulie a.c., comuna Băleşti are un nou viceprimar în persoana consilierului local Cătălin Stolojanu. Acesta a fost ales de majoritatea consilierilor locali USL şi PRM. Tânărul consilier provine tot din PSD şi, cel mai probabil, va fi noul candidat al USL în alegerile viitoare.

Interesant că PRM-ul a avut doi candidaţi pentru funcţia de viceprimar, câte unul din partea fiecărei conduceri(Gheorghe Bucălăete, Dumitru Dascălu). Fostul viceprimar Mădălin Ungureanu nu a participat la vot.

Ninel Potârcă pus în libertate de judecătorii craioveni

             Magistraţii Curţii de Apel Craiova au admis, în 10 iulie 2013, recursul făcut de Ninel Potârcă la decizia Tribunalului Gorj de arestare preventivă, pentru evaziune fiscală.Astfel, Constantin Ninel Potârcă va fi cercetat în libertate cu interdicţia de a părăsi localitatea, respectiv municipiul Târgu Jiu.

 

Ninel Potârcă era arestat de săptămâna trecută.Tribunalul Gorj a emis, vineri, pe numele lui Constantin Ninel Potârcă mandat de arestare preventivă pe 29 de zile, pentru evaziune fiscală, sentinţa nefiind însă definitivă.

Potrivit MEDIAFAX, Potârcă este suspectat că a înregistrat în contabilitatea uneia dintre firmele sale facturi fiscale care evidenţiau operaţiuni comerciale nereale în tranzacţii cu fier vechi, prejudiciul fiind de aproximativ 4,4 milioane lei. Acuzaţiile sunt similare celor din alte dosare în care Constantin Ninel Potârcă a fost cercetat în ultimii ani, el având pe rolul instanţelor două procese în care a fost condamnat deja la închisoare cu executare, sentinţele nefiind însă definitive.

ninel-potarca