EVZ-ul îl spală pe Caragea şi îl face singurul comisar cinstit din România

Sub semnătura unui corespondent local obscur-Teodor Abagiu-Evenimentul Zilei încearcă să îi ia apărarea în numărul de astăzi comisarului Viorel Caragea, dându-i o tentă de răzbunare politică. Să aibă legătură cu ceva vechi dosare ale lui Abagiu sau cu sumele mobilizate?

„Senatorul liberal de Gorj, susţinut de Corneliu Dobriţoiu, a forţat întrunirea comisiei de apărare, deşi nu exista cvorum, doar ca să fi e destituit un poliţist care i-a pus beţe în roate.

De mai bine de un an de zile comisarul şef Viorel Caragea, şeful Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Gorj este supus unor anchete şi verificări ca urmare a mai multor sesizări depuse la diferite foruri de foşti colegi, actuali colegi din poliţie, oameni de afaceri şi chiar parlamentari. De altfel, încă de la numirea sa în fruntea IPJ Gorj în anul 2009, Caragea a fost luat „la ochi” de pretendenţii la scaunul de şef. Miniştrii de Interne Traian Igaş, Ioan Rus, dar şi Radu Stroe au trimis în control comisii care au constatat că ofiţerul şi-a făcut datoria şi nu a comis abuzurile rclamate.

După rezultatele şi verdictele deloc satisfăcătoare pentru cei care au dorit şi doresc „capul lui Caragea” date de IGPR, Ministerul de Interne, precum şi de alte organe abilitate, nemulţumiţii au apelat la Parlamentul României. Aşa se face că opt foşti sau actuali ofiţeri cu funcţii de conducere în cadrul Inspectoratului de Poliţie al judeţului Gorj au fost audiaţi, marţi, de o comisie parlamentară, la Bucureşti, într-o şedinţă secretă.

Ceea ce ar trebui să ridice semne de întrebare este faptul că în această comisie de apărare din Senat există doi membri anchetaţi penal, oarecum incompatibili pentru a se pronunţa asupra activităţii unui şef de poliţie. E vorba de Corneliu Dobroţoiu, care este preşedintele comisiei este trimis în judecată de DNA într- un dosar de corupţie, şi Dian Popescu, senator liberal de Gorj, trimis în judecată pentru fapte de corupţie şi chiar reţinut pentru 24 de ore în cazul dosarului „Pavel”. Dian Popescu, om de afaceri până la intrarea în Parlament, este acuzat de complicitate la abuz în serviciu, înşelăciune, fals şi uz de fals. Dosarul lui se judecă în acest moment la Înalta Curte.

Chiar dacă în comisie marţi nu a existat cvorumul necesar pentru a lua decizii şi a desfăşura acţiuni, la finalul întâlnirii liberalul Corneliu Dobriţoiu a concluzionat: „La Gorj există frăţii dubioase, gen şeful IPJ, procuror, oameni situaţi pe scara ierarhică în Ministerul de Interne”.

Cine sunt nemulţumiţii care vor schimbarea lui Caragea?

Daniela Nicu – şef serviciu Cabinet IPJ Gorj, Octavian Lupulescu – fost şef serviciu intervenţie rapidă IPJ Gorj, Ion Frăţilescu – adjunct IPJ Gorj, Ion Voinescu – fost prim-adjunct al şefului IPJ Gorj, Nicu Tănase – comisar, Daniel Crăciun – fost adjunct al inspectoratului şi Mihai Birău – comisar şef, şeful Poliţiei Municipiului Târgu Jiu sunt poliţiştii gorjeni care au vorbit, „la secret”, în faţa senatorilor din comisia de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională. Despre cei mai mulţi dintre aceştia, ieşiţi la pensie sau aflaţi în diferite conflicte cu comisarul Caragea, presa a relatat de-a lungul vremii şi a consemnat nemulţumirile pe care le aveau şi le au faţă de şeful IPJ Gorj. Surprinzătoare a fost doar prezenţa la Bucureşti a lui Mihai Birău, comandatul Poliţiei Municipale, care, până acum, nu a fost implicat în nicio discuţie contradictorie cu şeful IPJ Gorj.

După audieri, niciunul dintre cei în cauză nu a putut fi contactat pentru a detalia discuţiile pe care le-au purtat cu membrii comisiei senatoriale.

Şeful PNL Gorj, implicat într-un dosar penal, este judecat de Înalta Curte

EVZ a aflat că în spatele acţiunii din Parlament, de care pesediştii din comisie s-au desolidarizat, se află senatorul liberal Dian Popescu. El este cel mai pornit împotriva comisarului şef pentru ca nu poate trece cu vederea reţinerea sa de către Caragea în iulie 2013. A stat 24 de ore în anchetă în dosarul “Pavel”. Prieten bun cu Corneliu Dobriţoiu şi cu ministrul de Interne, Radu Stroe, senatorul de Gorj Popescu a fost iniţiatorul cercetării şefului IJP Gorj.

Presa gorjeană a relatat de mai multe ori că afacerea de partid, pentru care a ajuns să fie reţinut acum Pavel, poartă numele „Bază sportivă multifuncţională” şi a fost pusă la cale în decembrie 2008. Atunci, pe data de 12 decembrie a aparut în SEAP anunţul de participare la licitaţie, termenul de depunere a ofertelor fiind de doar 11 zile.

Suficiente pentru ca o singură firmă, Maserati Construct, deţinută de Dian Popescu, preşedintele PNL Gorj, să se înscrie şi să câştige contractul în valoare de 628.000 lei, TVA inclus. Documentele sunt semnate pe 24 decembrie 2008, în ajunul Crăciunului, panglica urmând să fie tăiată 12 luni mai târziu. Asta în teorie. Pentru că, practic, s-au scurs 4 ani şi 5 luni de la semnarea contractului, dar terenul este o suprafaţă plină de nămol, clădirea cu vestiare şi tribună sunt abia începute.

Totuşi, dărnicia lui Pavel a fost mare şi ilegală. În 16 decembrie 2009, când trebuia să inaugureze stadionul, deşi firma lui Dian Popescu nu făcuse nimic, Pavel a virat în conturile acesteia 150.000 de lei. Curtea de Conturi a descoperit, în urma unui control făcut în octombrie 2010, că s-au plătit ilegal banii, pentru lucrări fictive, suma fiind constituită într-un prejudiciu creat Primăriei Peştişani.

Ca să demonstreze că îl doare-n cot de lege şi de Curtea de Conturi, Pavel recidivează şi, în decembrie 2010, mai plăteşte încă 30.000 de lei firmei Maserati Construct, deşi nu lucrase nimic. Cum a făcut, de altfel, şi la Scoarţa, comună condusă de primarul liberal Aurelian Cotârlău, unde aceeaşi firmă a construit un stadion de 7 miliarde de lei în ale cărui vestiare a plouat după primul an de la inaugurare şi de pe care tencuiala s-a cojit la prima ploaie. Cetăţenii din satul Frânceşti au pierdut cu ocazia amenajării acestei baze sportive atât două hectare din islazul comunal, cât şi alte hectare pe care a fost depozitat, ilegal, terenul excavat de la stadion.

Mulţi oameni din zonă vorbesc de influenţa pe care o are fostul om de afaceri Dian Popescu, ajuns acum senator, datorită invitaţiilor de la Hotelul Sara din Ţicleni-Gorj. Aici se află Baza de tratament şi recuperare, care îi aparţine, unde vin să se relaxeze nume importante din politica locală şi naţională, prezenţa lor fiind păstrată în memoria camerelor de supraveghere.

 Primarul Ion Florin Pavel l-a tras într-un dosar penal pe senatorul PNL

Zeci de reclamaţii şi posibilă anchetă CSAT

Comisarul şef Viorel Caragea nu a cedat nici intimidărilor, nici şicanelor mediatice, cu toate că până acum a făcut obiectul a zeci de controale şi reclamaţii care au fost depuse împotriva sa. În vară, omul de afaceri Mihai Râmescu, de la Motru, a intrat în greva foamei, pentru mai multe zile, spunând că vrea să atragă atenţia faţă de presupuse abuzuri la care era supus de şeful IPJ Gorj. Ministrul Radu Stroe a dispus şi atunci un control la Gorj, dar reclamaţia nu s-a confirmat şi şeful Poliţiei Judeţene nu a fost schimbat. În schimb, Râmescu a oprit protestele şi a recunoscut mai mult sau mai puţin oficial că „a greşit”, el intrând într-un con de umbră odată ce poliţiştii au început să se intereseze de modul în care a făcut un schimb de terenuri cu fosta Societate Naţională a Lignitului Oltenia.

Şi alţi contestatari ai lui Caragea au sperat de-a lungul anilor că-l vor vedea pe acesta redus la tăcere, dar niciunul nu şi-a văzut visul cu ochii. Fostul adjunct de la Poliţia Municipală, Daniel Crăciun, a ieşit la pensie după ce a fost internat pe la secţia psihiatrie o perioadă de timp, iar actuala şefă de cabinet a lui Caragea, Daniela Nicu, este şi ea tratată de sindrom anxios depresiv, deşi iniţial credea că are o altă boală. Interesant este că Nicu a ajuns ieri în faţa parlamentarilor pentru a-şi spune necazurile, deşi la locul de muncă figurează ca fiind în concediu medical pentru o bună bucată de timp.

Plângerile rămase fără rezultatul scontat ar putea ajunge în perioada următoare până la cel mai înalt nivel, Caragea având mari şanse să fie pus în discuţie, în premieră, chiar în Consiliul Suprem de Apărare a Ţării. Cel puţin aşa a lăsat să se înţeleagă Corneliu Dobriţoiu după audierile de ieri, acesta fiind contrariat de faptul că zecile de plângeri au fost soluţionate în favoarea lui Caragea.

Boicot politic

La comisie au lipsit mai mult de jumătate din membri, iar ministrul Radu Stroe, care fusese invitat, este plecat din ţară. Din comisie, alături de Dian Popescu şi Cornel Dobriţoiu, mai fac parte Gabriel Oprea, Ilie Sârbu, Traian Igaş şi Vasile Blaga. Ultimii doi miniştri îl cunosc pe şeful IJP Gorj, pentru că l-au controlat şi ei. Episodul de marţi a tensionat din nou relaţiile PSD-PNL, pesediştii realizând că liberalul Dian Popescu şi Corneliu Dobriţoiu au ţinut să demareze o acţiune împotriva poliţistului, chiar dacă membri ai comisiei lipseau şi nu era cvorum. Săptămâna viitoare la comisia este chemat Ministrul de Interne, Radu Stroe, cel care gestionează acum multiplele rapoarte împotriva comisarului Caragea. Vom vedea dacă cedează în faţa colegilor liberali sau va ţine cont de concluziile ofiţerilor din Interne.”

C

Viorel Caragea plăteşte 700 de milioane lei vechi pe lună pentru funcţie

CarageaŞeful Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Gorj(IJP), Viorel Salvador Caragea, plăteşte şpagă la Bucureşti circa 150 000 de euro pe lună pentru a fi menţinut în funcţie. Ar fi interesant cât câştigă lunar Caragea, dacă cotizează lunar astfel de sume.

Potrivit Site-ului PESURSE.RO, în Poliţia Română se dau şpăgi pentru promovări şi se practică metode mafiote pentru a stoarce bani care să fie trimişi la Bucureşti. Totul ar fi organizat pe o structura piramidală din cadrul căreie fac parte o mulţime de chestori. Suma pentru a cumpăra un post de şef de inspectorat judeţean de politie e de 150.000 de EURO lunar şi poate varia în funcţie de judeţ..

Cand am venit cu el de la Bucureşti mi-a relatat că va trebui să cotizăm ca să menţinem în funcţie. I-am spus că nu am bani să dau pentru că am dat un concurs” a sustinut marţi în cadrul Comisiei de Apărare din Senatul României comisarul Ion Frăţilescu, adjunctul şefului Inspectoratului de Politie Gorj.

O alta acuzatie foarte gravă este cea privitoare la cum se obţineau banii pentru cotizaţiile care trebuiau date pentru menţinerea în funcţie:

Poliţia Economică făcea dosare, dar erau dosite şi la o săptămână patronii cercetaţi erau chemaţi să cotizeze„.
Acuzaţiile au fost confirmate de cel putin doi din participanţii la aceste audieri: Corneliu Dobriţoiu, presedintele Comisiei de Aparare din Senat si de Traian Igas, senator PDL.

Călinoiu şi Cârciumaru în panică: pică Caragea!

CarageaOpt ofiţeri de la Inspectoratul de Poliţie Judeţean Gorj au fost audiaţi marţi, la cererea lor, de Comisia Senatului pentru Apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, iar preşedintele acestei comisii, liberalul Corneliu Dobriţoiu, a afirmat, la finalul audierilor, că aceştia au acuzat „frăţii dubioase gen şeful IPJ, procuror, oameni situati pe scara ierarhica în Ministerul de Interne” şi a avertizat că „lipsa de comunicare (…) poate genera situaţii explozive”.

Potrivit HOTNEWS,  cei opt ofiţeri ar fi fost nemulţumiţi de activitatea şefului IJP Gorj, Viorel Salvador Caragea, obiectul mai multor acuzaţii în presa centrala si locala si impotriva căruia Corpul de Control al Ministerului de Interne a declanşat o cercetare disciplinara în vara acestui an, după ce patronul unei brutării din Motru intrase in greva foamei, acuzând abuzuri din partea comisarului şef.”Au fost audieri la comisia de apărare a unor ofiţeri din cadrul Inspectoratului Gorj care au scos in evidenta nişte fapte care ar trebui să facă obiectul interesului organelor de cercetare penală. Una dintre concluzii ar fi dacaănu cumva ar trebui, la nivelul Comisiei, la nivel politic sa analizăm aceste fapte, nu în mod singular, ce s-a întâmplat la Cluj, la Deva, la Gorj, la Tecuci”, a spus Dobritoiu, la finele audierilor.

Ion Călinoiu a constatat ce vedea tot judeţul: spaniolii îşi bat joc

calinoiu 3Aducându-şi aminte că cel puţin pe hârtie este mare lider politic şi administrativ, Ion Călinoiu a pus  tunurile pe constructorul spaniol care reabilitează drumul Rovinari-Bumbeşti-Jiu. Anunţă chiar şi un mare fâs, Călinoiu  îl va reclama la ministrul Dan Şova.

Președintele Consiliului Județean Gorj este foc și pară pe firma spaniolă pe care o acuză de neseriozitate și ignoranță.Ion Călinoiu va merge  la Bucureşti să discute cu ministrul Marilor Proiecte și cu directorul Companiei Naţionale de Drumuri şi Autostrăzi despre faptul că, spaniolii nu au utilaje și fac lucrări cu firme din Gorj care sunt selectate după prețul cel mai scăzut de execuție.

„Constructorul spaniol ignoră interesele județului” acuză preşedintele Consiliului Judeţean.

Cei care au mai multe informaţii spun că supărarea lui Ion Călinoiu vine din altă parte, spaniolii nu vor să lucreze cu Nicu Sarcină(COREMI). Iar liderul regional are nevoie de mulţi bani!

Toţi şefii de deconcentrate din Gorj puşi pe liber cu 1 ianuarie 2014

Prefectura 2Proiectul de lege privind descentralizarea prevede eliberarea din funcţie a tuturor şefilor şi adjuncţilor structurilor transferate autorităţilor locale de la 1 ianuarie 2014, urmând ca primarul municipiului Târgu-Jiu sau Ion Călinoiu să numească temporar conducători.”Începând cu data de 1 ianuarie 2014, conducătorii structurilor care fac obiectul procesului de descentralizare, potrivit prezentei legi, precum şi adjuncţii acestora se eliberează din funcţie”, menţionează proiectul de lege.

 Proiectul de act normativ mai menţionează că, până la organizarea concursurilor pentru ocuparea posturilor de conducere care vor fi eliberate, preşedintele Consiliului Judeţean Gorj  sau primarii vor numi „temporar conducătorii” structurilor descentralizate.

De asemenea, în 60 de zile de la intrarea în vigoare a legii, unităţile administraţiei publice vor aproba prin hotărâre structura organizatorică, statul de funcţii şi regulamentul de organizare al structurilor preluate.

Totodată, în termen de 30 de zile de la momentul reorganizării, preşedinţii de consilii judeţene şi primarii trebuie să declanşeze procedurile pentru ocuparea posturilor de conducere.

În plus, proiectul de lege stabileşte că propunerea persoanelor pentru funcţiile de conducere a structurilor descentralizate aparţine şefilor de CJ, urmând ca decizia să fie luată prin votul Consiliului Judeţean.

„Persoanele care ocupă funcţii de conducere sunt numite prin hotărâre a Consiliului Judeţean, la propunerea preşedintelui acestuia, respectiv prin dispoziţia primarului general al municipiului Bucureşti, în urma evaluării cunoştinţelor şi abilităţilor manageriale, în condiţiile legii”, menţionează proiectul.

Potrivit anexelor la proiectul de lege, direcţiile pentru agricultură, oficiile pentru studii pedologice şi agrochimice şi casele agronomului se reorganizează într-o singură structură a direcţiilor agricole, care trec în subordinea şi sub autoritatea consiliilor judeţene sau a CGMB.

De asemenea, direcţiile judeţene pentru cultură şi patrimoniu, direcţiile judeţene pentru sport şi tineret, palatele copiilor sunt transferate la consiliile judeţene, în vreme ce cluburile copiilor şi cluburile sportive şcolare sunt transferate consiilor locale.

Agenţiile judeţene pentru plăţi şi inspecţie socială şi a municipiului Bucureşti trec din subordinea Ministerului Muncii în cea a consiliilor judeţene sau CGMB, sub denumirea de Direcţiile judeţene pentru plata beneficiilor de asistenţă socială.

Totodată, Agenţia judeţeană pentru protecţia mediului, respectiv a municipiului Bucureşti, precum şi Filiala regională a Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură, sunt transferate consiliilor judeţene şi CGMB.

În plus, direcţiile de sănătate, centrele judeţene de aparatură medicală, centrele de diagnostic şi tratament şi centrele medicale şi ambulatoriile de specialitate sunt reorganizate sub forma direcţiilor de sănătate publică sub autoritatea consiliilor judeţene sau CGMB.

Topul milionarilor din media gorjeană

Nicu SarcinaRevista FORBES a publicat recent un top al milionarilor din media din România, care arată cam aşa:

Dan Grigore Adamescu – 950 de milioane de euro

Zoltan Teszari – 370 de milioane de euro

Familia Voiculescu – 120 de milioane de euro

Sebastian Ghiță – 100 de milioane de euro

Adrian Sârbu – 60 de milioane de euro.

Familia Păunescu – 49 de milioane de euro

Frații Micula – 49 de milioane de euro

Mihaela Nicola și Zoltan Szigeti – 47 de milioane de euro

Familia Prigoană – 42 de milioane de euro

Cristian Burci – 28 de milioane de euro

Radu Florescu – 20 de milioane de euro

Bogdan Enoiu – 16 milioane de euro

Veronica Savanciuc – 12 milioane de euro

Călin Fusu – 5 milioane de euro

Pentru Gorj, Săptămânalul Asalt oferă topul care  îl facem după afacerile la vedere ale patronilor, unii dintre aceştia oferind bani buni să nu intre în asemenea clasamente:

Nicolae Sarcină-20 milioane de euro

Viorel Petcu-16 milioane de euro

Ionuţ Răitaru-6 milioane de euro

Familia Ionică-4 milioane de euro

Ion Pârcălabu-2 milioane de euro

Scarlat Iriza-2 milioane de euro

Victor Ponta vrea să îndrepte prostiile lui Cârciumaru cu alţi bani de la Guvern

Victor-Ponta-4Venit la Târgu-Jiu cu prilejul împlinirii a 75 de ani de la inaugurarea Ansamblului Brâncuşi, premierul Victor Ponta a anunţat că va da alţi bani, pe lângă cei 370 000 de lei, pentru a analiza lucrările de reabilitare de la Târgu-Jiu. Este clar o tentativă de spălare a imaginii primarului Florin Cârciumaru, cel care a făcut doar lucrări de mântuială când a fost vorba de lucrările brâncuşiene.

Victor Ponta, a declarat sâmbătă, la Târgu-Jiu, că va plăti cu fonduri de la Guvern o comisie formată din specialişti din Franţa şi România, care să analizeze dacă lucrările de reabilitare efectuate la Poarta Sărutului au fost realizate corespunzător.

Premierul a fost prezent la Târgu-Jiu, unde a participat la conferinţa „Geneza ansamblului brâncuşian”, iar apoi a mers să vadă opera brâncuşiană „Poarta Sărutulu”, a cărei recepţie tehnică la lucrările de reabilitare a fost întreruptă joi, din cauză că proiectantul a refuzat să semneze documentaţia, semnalând mai multe nereguli.

Ponta a precizat că nu este specialist şi nu se pricepe să analizeze monumentul, dar va plăti cu bani de la Guvern o comisie independentă care să analizeze modul în care au fost efectuate lucrările la monument.

Victor Ponta a declarat: „O să plătim noi de la Guvern o comisie independentă, nu din România, ca să nu ziceţi că ţine cu ministerul (Ministerul Culturii n.r) sau ţine cu ceilalţi, o să vină încoace, o să evalueze, dacă s-a făcut prost, luăm toţi banii înapoi, dacă s-a făcut bine, s-a făcut bine. Altă soluţie n-am, că aşa ne dăm cu părerea, ne uităm, chiar nu suntem specialişti. O să luăm profesori şi din Franţa şi din România, că aşa la ochi ne uităm şi ne dăm cu părerea. Dacă e cineva care a greşit, dacă a făcut fără autorizaţie, sigur că îi tragem la răspundere, dacă n-a greşit nimeni, hai să nu mai facem scandal dacă nu e adevărat. Să ne pregătim, că la anul trebuie să reparăm Coloana Infinitului şi înţeleg că va fi tot cu scandal, de dinainte să înceapă reparaţia”.

Bani aruncaţi, operă deteriorată

Institutul Naţional al Patrimoniului  a alocat aproximativ 370.000 de lei pentru realizarea proiectului de restaurare şi conservare a operei care face parte din Ansamblul Monumental „Calea Eroilor”.

Potrivit acestei instituţii, lucrările care au fost executate la „Poarta Sărutului” au inclus înlocuirea tablei de plumb existente, aplicarea unei izolaţii bituminoase, curăţarea pietrei, biocidare şi hidrofugare.

„Poarta Sărutului”a lui Constantin Brâncuşi reprezintă unul dintre cele mai valoroase monumente istorice din România, reabilitarea acestuia constituind în 2013 o prioritate pentru INP o prioritate în vederea depunerii candidaturii Ansamblului monumental de la Târgu-Jiu pentru includerea în patrimoniul UNESCO.

Premierul a menţionat că acest scandal nu afectează introducerea operelor în patrimoniul UNESCO, punctând că, alături de primul ministru al Franţei, a semnat scrisoarea de susţinere şi se fac toate eforturile pentru ca decizia să fie una pozitivă.

Totodată, premierul a afirmat că dacă va fi nevoie, vor fi alocaţi bani şi pentru alte lucrări de întreţinere şi reparaţii ale operelor brâncuşiene.

Acesta regretă însă faptul că multe opere ale sculptorului gorjean au fost înstrăinate, considerând că este foarte dificil să fie recuperate.

‘Sper ca dosarul privind înscrierea le lista UNESCO să fie un dosar de succes. Din păcate, alte lucrări ale lui Brâncuşi nu prea mai sunt prin ţară, cam tot ce nu a fost pe pământ, cum e Coloana sau Poarta sau Masa, s-au retrocedat şi au plecat din ţară. Nu ştiu dacă judecătorii care au retrocedat aceste opere s-au gândit cât de mult rău fac României, un rău ireparabil. Acum să alergăm noi la tot felul de licitaţii prin lume să încercăm să recuperăm opere ale lui Brâncuşi este destul de dificil, dacă nu cumva imposibil’, a punctat Victor Ponta citat de Agerpres.

CONFIRMARE: Florin Cârciumaru şi-a bătut joc de Poarta Sărutului

Florin CarciumaruVictor Ponta  vine la Târgu-Jiu în plin scandal privind operele brâncuşiene. Primarul Florin Cârciumaru şi şleahta de incompetenţi care îl înconjoară nu reuşesc să gestioneze cea mai mare avere a gorjenilor. Scandalul s-ar putea să îi fie fatal lui Florin Cârciumaru care oricum nu se bucură la acest moment de prea mare trecere în rândurile colegilor de partid.

Institutul Naţional al Patrimoniului a recepţionat, joi, lucrările de restaurare/conservare pentru componenta artistică şi piatră de la „Poarta Sărutului”, element al Ansamblului Monumental „Calea Eroilor” din Târgu-Jiu. De asemenea, oficializarea recepţiei lucrărilor va avea loc în cadrul Simpozionului „Calea Eroilor la 75 de ani”, sâmbătă, în prezenţa premierului Victor Ponta.

INP este principala instituţie care a gestionat şi finanţat lucrările de reabilitare a obiectivului, costurile de proiectare fiind suportate de municipalitate, potrivit aceluiaşi comunicat.În vederea realizării proiectului de restaurare şi conservare, INP a alocat fonduri în valoare de 371.656,44 lei. Astfel, operaţiunile executate la Poarta Sărutului au inclus: înlocuirea tablei de plumb existentă, aplicarea unei izolaţii bituminoase, curăţarea pietrei, biocidare şi hidrofugare.

Proiectarea lucrărilor de restaurare/conservare de la acest obiectiv a fost făcută de Dorin Dănilă şi finanţată de comunitatea locală.

În vederea desemnării executantului lucrărilor de restaurare, „Institutul Naţional al Patrimoniului a respectat toate procedurile cerute de legislaţia care reglementează achiziţiile publice. În acest sens, Institutul Naţional al Patrimoniului a solicitat oferte de la cel puţin cinci companii specializate în lucrări de restaurare din piatră”, se arată în comunicatul de presă.

„Calomniile aduse la adresa Institutului reprezintă un caz tipic în care o instituţie respectabilă din România este atacată pe nedrept. În vederea obţinerii încredinţării directe a acestor lucrări, dl. Dorin Dănilă a făcut în repetate rânduri presiuni la adresa conducerii şi a angajaţilor institutului. Dl. Dănilă a încercat de trei ori să propună valori estimate ale proiectului vădit exagerate în raport cu lucrările ce urmau să fie executate. El este unul dintre principalii vinovaţi care au contribuit prin lucrările efectuate, în urmă cu zece ani, la degradarea din prezent a monumentului (dl. Dănilă fiind şeful de lucrări de la acea vreme). Institutul Naţional al Patrimoniului va depune plângere penală împotriva celui care a calomniat public instituţia şi a celui care a încercat obţinerea unor lucrări prin încălcarea legii”, a declarat Alexandru Muraru, directorul general al INP, referitor la acuzaţiile aduse de Dorin Dănilă.

De asemenea, potrivit sursei citate, prima valoare estimată de Dorin Dănilă pentru lucrările de restaurare a fost de 860.095 lei şi a fost considerată exagerată atât de către Comisia Tehnico-Economică din cadrul Ministerului Culturii, cât şi de către INP. A doua propunere a acestuia a fost de 557.559 lei şi a fost de asemenea refuzată. A treia valoare estimată, propusă de Dorin Dănilă a fost aprobată.

Dorin Dănilă, proiectantul lucrărilor de restaurare a Porţii Sărutului, acuză Institutul Naţional al Patrimoniului că opera din piatră a lui Constantin Brâncuşi, expusă în parcul central din Târgu-Jiu, s-a îngălbenit după ce a fost spălată cu jet cu apă sub presiune.

Dănilă s-a aflat, joi, la Târgu-Jiu, după ce a aflat că lucrările de restaurare a operei sunt finalizate, el susţinând că nici măcar nu fusese anunţat, în calitate de proiectant general al lucrărilor, că acestea au început.

El a menţionat că joi trebuia semnată recepţia finală a lucrărilor de restaurare, lucru cu care nu a fost de acord, nefiind informat la timp despre derularea proiectului.

„Eu nu am semnat recepţia. Dacă acum o lună aflam şi eu că s-a pus afişul, la deschiderea unui şantier se pune un panou cu numele constructorului, cu perioada de execuţie, dar aici nu s-a făcut. De ce nu s-a pus acest panou? Asemenea lucrări atrag mulţi neaveniţi care au alte specializări. La această lucrare trebuia un specialist în domeniul 9, dar s-au băgat nişte arhitecţi care să-şi lege şi ei numele de operă. Nu are nicio treabă restaurarea în piatră cu aceşti băgăcioşi care vor să rămână în istorie. De asta se şi lucrează pe ascuns”, a declarat Dănilă.

Lucrările de restaurare a Porţii Sărutului au început în luna august, opera fiind atunci ascunsă privirii trecătorilor de o pânză pe care era imprimată imaginea acesteia, fără a exista vreun panou cu privire la lucrări.

Dorin Dănilă a spus că, după lucrările de restaurare, Poarta Sărutului a devenit „galbenă”, după ce a fost spălată fiind folosit un pistol cu apă sub presiune, asemănător celor din spălătoriile auto.

„Spălarea Porţii Sărutului e o aberaţie. Tot fierul din piatră a ieşit la suprafaţă. Legea 462, cea a Patrimoniului, spune că cine lucrează fără avize e caz penal. Nu există nici un proiect în care să se poată spune că se poate spăla cu pompa sub presiune. Nu există aşa ceva. De asta Poarta e galbenă. Apa sub presiune a dizolvat sărurile din fier şi Poarta a devenit galbenă”, a mai spus Dănilă.

Acesta a menţionat că lucrările au fost finanţate de Institutul Naţional al Patrimoniului (INP), care nu l-a consultat nicio clipă cu privire la ceea ce s-a întâmplat la Poarta Sărutului. „Directorul Institutului Naţional al Patrimoniului m-a făcut dobitoc şi mi-a închis telefonul. Nu mă cunoştea, nu mă ştia, îi căutaţi numele pe internet, că eu nu vreau să i-l reţin. Nu am păţit treaba asta de 30 de ani, în care am lucrat cu oameni importanţi din România, de la preşedinţi până la ambasadori şi alţii”, a mai spus Dănilă.

Primarul din Târgu-Jiu a declarat în stilul cunoscut, că Dănilă este în conflict de mai mult timp cu reprezentanţii INP, el solicitând ca reprezentanţi ai institutului, dar şi de la Ministerul Culturii să se deplaseze de urgenţă la Târgu-Jiu pentru a analiza situaţia creată.

„Din informaţiile pe care le am, s-a lucrat conform documentaţiei. Îmi pare rău că a ieşit acest scandal şi că meciul dintre Institutul Naţional al Patrimoniului şi domnul Dănilă s-a mutat la Târgu-Jiu. E un conflict, pentru că ştiu că Institutul nu a vrut să lucreze cu domnul Dănilă, pentru că proiectul său e prea scump. O să iau legătura cu conducerea Institutului şi a Ministerului Culturii ca să vină la Târgu-Jiu şi să rezolve această problemă cât se poate de repede”, a menţionat edilul.

Potrivit comunicatului INP, Poarta Sărutului reprezintă unul dintre cele mai valoroase monumente istorice din România, iar reabilitarea sa a reprezentat pentru INP o prioritate în acest an. „În vederea depunerii candidaturii Asamblului monumental de la Tîrgu-Jiu în patrimoniul UNESCO, investiţiile în componentele ansamblului sunt esenţiale. Interesul primordial în restaurare este de a pune în valoare opera originală. Astfel, la finele acestui proces laborios, comunitatea locală din Târgu-Jiu va beneficia de o adevărată capodoperă a patrimoniului naţional”, a declarat Alexandru Muraru, director general al Institutului Naţional al Patrimoniului.

Ansamblul monumental „Calea Eroilor” din Târgu Jiu este un omagiu adus eroilor căzuţi în timpul Primului Război Mondial. Brâncuşi a fost solicitat în 1935 să construiască un monument comemorativ în memoria eroilor gorjeni. Acesta propune ridicarea unei coloane compuse din 17 module. Mai târziu, adaugă o poartă monumentală, apoi o masă şi o serie de scaune. „Calea Eroilor” este o materializare a ancestralei tradiţii româneşti legată de cultul morţilor, sublimând mai toate obiceiurile legate de „marea trecere”. Ansamblul începe pe malul Jiului – apa curgătoare, simbol al călătoriei fără întoarcere, dar şi linie a frontului – loc al jertfei eroilor. Masa Tăcerii aminteşte de mesele destinate morţilor neplecaţi sau celor veniţi „la zile mari”. Scaunele aşezate la mare distanţă sunt parcă făcute pentru umbrele tăcute ale celor ce nu mai sunt. Poarta Sărutului este descrisă de Brâncuşi însuşi ca o trecere către „lumea de dincolo”. Coloana fără sfârşit este un cântec etern care ne duce cu sine în înfinit, o scară către cer.

Ansamblul Constantin Brâncuşi cinsteşte moartea eroică, dar în acelaşi timp aduce un elogiu vieţii nepieritoare. Axa „Calea Eroilor” are o lungime de circa 1,8 kilometri. Aceasta a fost realizată în 1937-1938, cu fonduri alocate de Liga Naţională a Femeilor Române din Gorj, condusă de Arethia Tătărescu, soţia primului – ministru liberal Gheorghe Tătărescu.

Constantin Brâncuşi (născut pe 19 februarie 1876, în localitatea Hobiţa, judeţul Gorj – decedat pe 16 martie 1957, Paris) a fost un sculptor român cu contribuţii majore la înnoirea limbajului şi viziunii plastice în sculptura contemporană. Figură centrală în mişcarea artistică modernă, Constantin Brâncuşi este considerat unul din cei mai mari sculptori ai secolului al XX-lea.(Sursa Mediafax)

Şomaj record în judeţul premierului Ponta

GJPentru că în judeţul nostru activitatea economică este în scădere, rata şomajului în judeţul Gorj este în creştere ajungând la 8,10%, faţă de 7,65% cât era în luna august. Potrivit Agenţiei Judeţene de Ocupare a Forţei de Muncă sunt înregistraţi 11.714 şomeri. În septembrie 2012 în Gorj erau 10.218 şomeri, cu circa 1.500 mai puţini. Faţă de august, numărul şomerilor a fost mai mare cu 700 în septembrie.Numărul şomerilor din judeţul Gorj este în creştere, în ultima perioadă mii de gorjeni rămânând fără locul de muncă. În luna septembrie s-a înregistrat cel mai mare număr de şomeri din ultimul an.

Marin Condescu, certificat de bună purtare de la DNA

Nici în visele lor cele mai negre, adversarii lui Marin Condescu de la Târgu-Jiu nu se aşteptau că DNA nu va constata „abuzurile” liderului sindical. Oamenii legii spun că lucrurile sunt în regulă, acum aşteptăm ca Ion Călinoiu şi Viorel Caragea să dea cu subsemnatul pentru nelegiuir

Condescu nou 1Preşedintele Consiliului de Administraţie de la Pandurii Târgu Jiu, Marin Condescu,  a primit o informare oficială de la DNA, în care se menţionează că procurorii au decis neînceperea urmăririi penale în cazul său şi a altor doi foşti directori de la fosta Societate Naţională a Lignitului Oltenia, învinuiţi în dosar.De asemenea, procurorii anticorupţie au dispus şi scoaterea de sub urmărirea penală a celor trei.

Fostul director general de la SNL Oltenia Daniel Burlan şi fostul director economic Daniel Olaru erau acuzaţi de abuz în serviciu contra intereselor publice, iar Condescu era considerat complice al celor doi în derularea unui contract de cesiune de creanţe încheiat între SNLO, Pandurii Târgu Jiu şi Edenred SRL, o firmă care livra tichete de masă minerilor din sindicatele conduse de Marin Condescu. Marin Condescu a fost audiat în acest dosar, în luna iulie, după ce poliţişti şi comisari de la Garda Financiară au făcut percheziţii la sediului clubului de fotbal.”Lucrurile stau aşa cum am spus dintotdeauna, că la Pandurii toate contractele s-au derulat cu respectarea legislaţiei. Am spus mereu că nu sunt probleme, ci doar rele intenţii din partea unora. Este o veste nemaipomenită pe care o primim acum, înaintea meciului dificil pe care îl avem cu Fiorentina în Europa League, unde sperăm să îi facem fericiţi pe fanii noştri”, a afirmat Condescu.

Conform acestuia, rezoluţia dispusă de procurorii DNA vizează doar o parte din plângerile depuse împotriva sa de conducerea Complexului Energetic Oltenia.”Am înţeles de la avocatul meu că mai sunt şi alte fapte cercetate, dar pentru care DNA nu are competenţă şi, ca urmare, au declinat către Parchetul de pe lângă Tribunalul Gorj. Eu am convingerea că şi acolo se va dovedi că nu există nicio problemă de legalitate şi cei care au invocat aceste ilegalităţi cred că vor trebui să dea nişte explicaţii pentru tot iureşul creat în jurul echipei”, a mai spus Condescu.

În luna iunie, conducerea Complexului Energetic Oltenia a anunţat că a depus trei plângeri la Poliţia Gorj împotriva lui Condescu, una dintre ele vizând modul în care fosta SNLO, parte a CE Oltenia, a încheiat un contract de cesiune cu firma Edenred pentru ca aproximativ 1,7 milioane lei să ajungă la Pandurii Târgu Jiu, bani destinaţi tichetelor de masă ale minerilor.

Directorul general al CE Oltenia, Laurenţiu Ciurel, declara la acea vreme că reprezentanţi ai firmei Edenred i-au reclamat faptul că nu şi-ar fi primit toţi banii de la Pandurii şi că i se solicita lui să plătească din partea CEO restanţele înregistrate de echipa de fotbal.

Ulterior, Marin Condescu a prezentat documente din care reieşea că firma menţionată nu avea nicio obiecţie faţă de modul în care s-a derulat contractul de cesiune de creanţe, Clubul Pandurii achitându-şi toate datoriile pe care le avea prin derularea contractului respectiv.

În 7 octombrie, poliţiştii au făcut din nou percheziţii la Clubul Pandurii şi la locuinţa din Târgu Jiu a lui Marin Condescu, în baza unor noi plângeri depuse de conducerea CE Oltenia împotriva acestuia, preşedintele CA de la Pandurii declarând că nu există probleme de legalitate în folosirea fondurilor de la echipa de fotbal.

Ancheta vizează modul în care Condescu ar fi luat un credit bancar de 500.000 de euro, ar fi dat banii clubului, iar ulterior i-ar fi recuperat fără să evidenţieze aceste operaţiuni în contabilitate, acesta fiind acuzat de spălare de bani, fals şi uz de fals. Ulterior, Condescu a declarat că, în total, a făcut credite, în ultimii ani, în valoare de 1,9 milioane euro pentru a ajuta echipa în momente financiare dificile, creditele fiind obţinute prin gajarea la bancă a proprietăţilor sale, precum şi ale unor sponsori care finanţează clubul.(Sursa MEDIAFAX)

Poliţistul Vieru a ajuns, în sfârşit, în închisoare pentru uciderea lui Dumitru Bunoiu

Sabin VieruSabin Vieru, un fost poliţist din Târgu Jiu, a fost încarcerat, în cursul nopţii de joi spre vineri, după ce Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie l-a condamnat la închisoare cu executare pentru producerea unui accident mortal în primăvara anului 2008, potrivit MEDIAFAX.

Conform unor surse judiciare din cadrul IPJ Gorj, fostul subofiţer Sabin Vieru a fost ridicat de la domiciliul său şi adus în Centrul de Arest Preventiv din cadrul Inspectoratului Judeţean de Poliţie Gorj, fiind astfel pusă în executare sentinţa penală definitivă dispusă de instanţa supremă.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis, în 16 octombrie, să respingă apelurile declarate de inculpat şi de rudele celui decedat la verdictul dat în luna februarie de Curtea de Apel Bucureşti, situaţie în care sentinţa Curţii de Apel este cea care rămâne definitivă şi irevocabilă.

Conform sentinţei respective, Vieru are de executat trei ani de închisoare, magistraţii dispunând ca el să nu plătească despăgubiri către părţile vătămate, firma de asigurări fiind cea care va suporta plata unor daune către persoanele respective, scrie Mediafax. Sabin Vieru a fost implicat în martie 2008 într-un accident grav de circulaţie produs pe şoseaua de centură a municipiului Târgu Jiu, el intrând cu maşina pe contrasens şi izbind o Dacia 1300 care circula regulamentar. Autoturismul respectiv era condus de Dumitru Bunoiu, director în acel moment la Grupul Şcolar Gheorghe Magheru din Târgu Jiu, în dreapta acestuia aflându-se Dumitru Becheriu.

Reamintim, că Sabin Vieru a fost trimis în judecată pentru că a produs un accident rutier mortal după ce s-a urcat băut la volan. După producerea nenorocirii, agenţii rutieri sosiţi la faţa locului nu i-au pus fiola imediat colegului lor, permiţându-i chiar să părăsească locul accidentului, manevră numai bună pentru reducerea alcoolemiei prin provocarea unei vome. Poliţistul venea de la un chef organizat de un coleg de-al său care îşi sărbătorea ziua de naştere, Vieru jurându-se însă că „doar a gustat”, deşi mergea acasă la Turcineşti să mai aducă o damigeană, toţi agenţii care participau la petrecere simţindu-se foarte bine.

Pedeapsa este prea mică şi vine prea târziu!

Marin Condescu încearcă să reziste atacurilor incompatibilului Ion Călinoiu

 

Condescu nou 2După ce a fost timp de câteva luni ţinta a tot felul de controale, anchete şi campanii de presă prin Răitaru şi Pigui mai ales, Marin Condescu s-a decis să apeleze  la organele statului. A reclamat  la Agenţia Naţională pentru Integritate conflictul de interese în care s-a aflat Ion Călinoiu care, în calitate de preşedinte al CJ Gorj, a aprobat finanţări pentru clubul Energia şi serviciul Salvamont, iar o parte din bani au ajuns la firma fiului acestuia, Ion Mădălin Călinoiu.

Potrivit cotidianului PANDURUL, Marin Condescu este decis să sesizeze acest conflict de interese la Agenţia Naţională pentru Integritate. „Voi depune plângere chiar vineri, pentru că există declaraţiile publice ale lui Ion Călinoiu că au existat aceste achiziţii. Dacă Ion Călinoiu vrea să devină asociat la Pandurii, o poate face ca persoană fizică, pentru că nu cred că mai poate ocupa mult timp funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean”, a declarat Marin Condescu.

De fapt, Ion Călinoiu, preşedintele Consiliului Judeţean Gorj, a recunoscut public că firma fiului său, Califarm, a livrat din 2009 până în prezent medicamente în valoare de circa 800 de milioane de lei vechi clubului sportiv Energia Rovinari. Asta în condiţiile în care Consiliul Judeţean este asociat la Energia, club pe care îl finanţează anual cu sume între 7 şi 10 miliarde de lei vechi. Interesant este că între Califarm şi Energia nu a existat un contract. Un alt finanţator al clubului, CE Oltenia, a precizat prin vocea lui Laurenţiu Ciurel că medicamentele erau luate de la ghişeul farmaciei, cu factură, pentru că acolo erau cele mai ieftine. Este totuşi puţin probabil să fi făcut cineva vreo comparaţie între preţurile practicate de zecile de farmacii din Târgu Jiu.

Baronii PSD Gorj Ion Călinoiu şi Laurenţiu Ciurel se vor în conducere la Pandurii

ion-calinoiu-oficialEchipa Pandurii Târgu-Jiu trece prin momentele cele mai grele de la înfiinţarea ei deoarece o parte dintre pesediştii de frunte-Ion Călinoiu şi Laurenţiu Ciurel-vor cu orice preţ capul lui Condescu. Miza, cele 5 milioane de euro care vor veni de la UEFA. După ce vor pune mâna pe banii clubului-metoda farmaciei lui Călinoiu-clubul va fi băgat în insolvenţă după metoda Galaţi.

Ion Călinoiu a anunţat că în perioada următoare Consiliul Județean Gorj va reveni în Adunarea Generală a Acționarilor de la Pandurii. Cu alte cuvinte, Consiliul Judeţean Gorj va da din nou bani la fotbal într-un judeţ în care se moare de foame la propriu. E drept că baronul Călinoiu este unul dintre cei mai bogaţi oameni din Gorj după cum ştiu o parte dintre gorjeni.

Cică Ion Călinoiu ar fi luat această decizie  după ce a primit invitația de a se alătura acționarilor echipei Pandurii din partea lui Laurențiu Ciurel, și că face acest lucru pentru „menţinerea” performanţei la echipa de fotbal. Această declaraţie ar trebui să ne îngrijoreze, „performanţa” marca Ion Călinoiu fiind falimentul tuturor şi creşterea  buzunarului propriu.

Agronomul agramat din conducerea judeţului  crede că se impune suspendarea imediată din funcţia de preşedinte al Consiliului de Administraţie a lui Marin Condescu şi preluarea sarcinilor administrative de către preşedintele executiv Eugen Pârvulescu.

„Trebuie suspendat pentru că omul acesta nu se poate concentra, în situaţia în care se află, ca să asigure condiţiile necesare la echipa de fotbal”, a declarat Călinoiu.

În replică, Marin Condescu a declarat că decizia lui Ion Călinoiu de a reveni în AGA Pandurilor este una inexplicabilă. În plus, Condescu îi cere lui Călinoiu să dea o declaraţie scrisă, în care se fie menționat că, în cazul în care echipa de fotbal va avea nevoie de bani, e dispus să facă împrumuturi la bancă.

„Dacă vrea să revină în AGA, să aducă de acasă, 2,7 milioane de euro şi o să vedem noi când o să le returnăm. Să se ducă să facă împrumut la bancă”, a precizat Marin Condescu la un post local de radio.

Pesediştii bagă mâna adânc în buzunarul celor care i-au votat

Milioane de români vor fi victimele Guvernului USL în următoarele săptămâni. În lipsa banilor la buget consecinţă a unei guvernări dezastruoase, USL jefuieşte conducătorii auto din România. Deşi majoritatea românilor au salarii de mai puţin de 200 euro pe lună(în Franţa e de zece ori mai mare) amenzile vor fi mai aspre ca în Hexagon. Românii trebuie să îşi ceară drepturile în stradă!

 

Amenzi astronomice pentru lipsa centurii

„Din punctul nostru de vedere am mărit amenzile la contravenţiile săvârşite cu intenţie cum ar fi trecerea printre bariere la calea ferată, nepurtarea centurii de siguranţă, folosirea telefonului mobil la volan sau neacordarea de prioritate. Majoritatea acestor contravenţii pot duce la producerea unor accidente grave din vina şoferului contravenient. Ori noi tocmai asta încercăm să prevenim”, au explicat specialiştii din Ministerul de Interne care au lucrat la noua legislaţie rutieră.

Aceleaşi surse au explicat însă că până miercuri noul Cod Rutier ar putea suferi iar modificări. „De exemplu, trecerea pe culoarea roşie a semaforului nu va mai fi pedepsită atât de drastic cum hotărâsem iniţial pentru că la consultările cu ceilalţi specialişti am ajuns la concluzia că aceasta este o contravenţie greu de probat dacă nu avem camere de luat vederi la fiecare colţ de stradă”, au mai arătat sursele citate.

Autorităţile au explicat şi motivul pentru care au hotărât să mărească foarte mult şi amenzile pentru nepurtarea centurii de siguranţă. „Neutilizarea centurii de siguranţă este cea de-a doua cauză de deces în accidentele rutiere, după viteza excesivă şi înaintea condusului în stare de ebrietate. Studiile arată că la nivelul UE utilizarea centurii de siguranţă ar putea preveni anual moartea a 6.000 de persoane şi rănirea gravă a altor 380.000 de persoane. În plus, un studiu privind utilizarea centurii de siguranţă a plasat România pe ultimul loc în Europa în privinţa purtării centurii de siguranţă în condiţiile în care 93 % dintre englezi poartă centurile de siguranţă, 80% dintre greci şi 95 % dintre nemţi”, au subliniat specialiştii.

Astfel, potrivit proiectului noului Cod Rutier, şoferii care nu vor purta centura de siguranţă sau, pentru motociclete, a căştilor de protecţie, ar putea fi mai aspru sancţionaţi. Aici viitoarea lege face o distincţie între şofer, respectiv motociclist şi pasagerii pe care aceştia îi transportă. Pentru pasagerii majori care nu poartă centura de siguranţă sau cască de protecţie, amenzile ar putea trece din clasa I-a (2-3 puncte – amendă) în clasa a II-a (4-5 punte amendă), deci amenzile ar putea sări de pe palierul 160-240 de lei pe palierul  320-400 de lei.

Cea mai dramatică schimbare i-ar putea viza însă pe şoferii care nu poartă centură, care nu pun centură minorilor aflaţi în autoturism şi motocliştilor care nu poartă cască. Aici, amenzile ar putea trece din clasa I-a direct în clasa a IV-a, adică de la intervalul de amendă 160-320 la intervalul 720-1.600 de lei.

EXCLUSIV 20% pentru naşul Călinoiu

calinoiu 3Consiliul Judeţean şi Parcul Naţional Defileul Jiului vor face un Centru de informare turistică la Bumbeşti Jiu în localul unei centrale dezafectate. Obiectivul va fi realizat în parteneriat, în spaţiul unei foste centrale termice dezafectate. Acesta a fost cedat de edili spre administrare conducerii Parcului Naţional, iar aici va fi realizat centrul de informare turistică. Investiţia se ridică la peste 300.000 de euro, iar lucrările au ca termen de finalizare vara anului viitor.
Lucrarea s-a atribuit prin licitaţie dar în primă fază a fost contestată deoarece câştigătorul nu a înţeles că trebuie să dea „naşului” procentul cuvenit. După reluarea licitaţiei, firma COREMI controlată de Nicolae Sarcină a câştigat lucrarea, bineînţeles fiind de acord să plătească suma cuvenită „naşului” de la Consiliul Judeţean.