EVZ-ul îl spală pe Caragea şi îl face singurul comisar cinstit din România

Sub semnătura unui corespondent local obscur-Teodor Abagiu-Evenimentul Zilei încearcă să îi ia apărarea în numărul de astăzi comisarului Viorel Caragea, dându-i o tentă de răzbunare politică. Să aibă legătură cu ceva vechi dosare ale lui Abagiu sau cu sumele mobilizate?

„Senatorul liberal de Gorj, susţinut de Corneliu Dobriţoiu, a forţat întrunirea comisiei de apărare, deşi nu exista cvorum, doar ca să fi e destituit un poliţist care i-a pus beţe în roate.

De mai bine de un an de zile comisarul şef Viorel Caragea, şeful Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Gorj este supus unor anchete şi verificări ca urmare a mai multor sesizări depuse la diferite foruri de foşti colegi, actuali colegi din poliţie, oameni de afaceri şi chiar parlamentari. De altfel, încă de la numirea sa în fruntea IPJ Gorj în anul 2009, Caragea a fost luat „la ochi” de pretendenţii la scaunul de şef. Miniştrii de Interne Traian Igaş, Ioan Rus, dar şi Radu Stroe au trimis în control comisii care au constatat că ofiţerul şi-a făcut datoria şi nu a comis abuzurile rclamate.

După rezultatele şi verdictele deloc satisfăcătoare pentru cei care au dorit şi doresc „capul lui Caragea” date de IGPR, Ministerul de Interne, precum şi de alte organe abilitate, nemulţumiţii au apelat la Parlamentul României. Aşa se face că opt foşti sau actuali ofiţeri cu funcţii de conducere în cadrul Inspectoratului de Poliţie al judeţului Gorj au fost audiaţi, marţi, de o comisie parlamentară, la Bucureşti, într-o şedinţă secretă.

Ceea ce ar trebui să ridice semne de întrebare este faptul că în această comisie de apărare din Senat există doi membri anchetaţi penal, oarecum incompatibili pentru a se pronunţa asupra activităţii unui şef de poliţie. E vorba de Corneliu Dobroţoiu, care este preşedintele comisiei este trimis în judecată de DNA într- un dosar de corupţie, şi Dian Popescu, senator liberal de Gorj, trimis în judecată pentru fapte de corupţie şi chiar reţinut pentru 24 de ore în cazul dosarului „Pavel”. Dian Popescu, om de afaceri până la intrarea în Parlament, este acuzat de complicitate la abuz în serviciu, înşelăciune, fals şi uz de fals. Dosarul lui se judecă în acest moment la Înalta Curte.

Chiar dacă în comisie marţi nu a existat cvorumul necesar pentru a lua decizii şi a desfăşura acţiuni, la finalul întâlnirii liberalul Corneliu Dobriţoiu a concluzionat: „La Gorj există frăţii dubioase, gen şeful IPJ, procuror, oameni situaţi pe scara ierarhică în Ministerul de Interne”.

Cine sunt nemulţumiţii care vor schimbarea lui Caragea?

Daniela Nicu – şef serviciu Cabinet IPJ Gorj, Octavian Lupulescu – fost şef serviciu intervenţie rapidă IPJ Gorj, Ion Frăţilescu – adjunct IPJ Gorj, Ion Voinescu – fost prim-adjunct al şefului IPJ Gorj, Nicu Tănase – comisar, Daniel Crăciun – fost adjunct al inspectoratului şi Mihai Birău – comisar şef, şeful Poliţiei Municipiului Târgu Jiu sunt poliţiştii gorjeni care au vorbit, „la secret”, în faţa senatorilor din comisia de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională. Despre cei mai mulţi dintre aceştia, ieşiţi la pensie sau aflaţi în diferite conflicte cu comisarul Caragea, presa a relatat de-a lungul vremii şi a consemnat nemulţumirile pe care le aveau şi le au faţă de şeful IPJ Gorj. Surprinzătoare a fost doar prezenţa la Bucureşti a lui Mihai Birău, comandatul Poliţiei Municipale, care, până acum, nu a fost implicat în nicio discuţie contradictorie cu şeful IPJ Gorj.

După audieri, niciunul dintre cei în cauză nu a putut fi contactat pentru a detalia discuţiile pe care le-au purtat cu membrii comisiei senatoriale.

Şeful PNL Gorj, implicat într-un dosar penal, este judecat de Înalta Curte

EVZ a aflat că în spatele acţiunii din Parlament, de care pesediştii din comisie s-au desolidarizat, se află senatorul liberal Dian Popescu. El este cel mai pornit împotriva comisarului şef pentru ca nu poate trece cu vederea reţinerea sa de către Caragea în iulie 2013. A stat 24 de ore în anchetă în dosarul “Pavel”. Prieten bun cu Corneliu Dobriţoiu şi cu ministrul de Interne, Radu Stroe, senatorul de Gorj Popescu a fost iniţiatorul cercetării şefului IJP Gorj.

Presa gorjeană a relatat de mai multe ori că afacerea de partid, pentru care a ajuns să fie reţinut acum Pavel, poartă numele „Bază sportivă multifuncţională” şi a fost pusă la cale în decembrie 2008. Atunci, pe data de 12 decembrie a aparut în SEAP anunţul de participare la licitaţie, termenul de depunere a ofertelor fiind de doar 11 zile.

Suficiente pentru ca o singură firmă, Maserati Construct, deţinută de Dian Popescu, preşedintele PNL Gorj, să se înscrie şi să câştige contractul în valoare de 628.000 lei, TVA inclus. Documentele sunt semnate pe 24 decembrie 2008, în ajunul Crăciunului, panglica urmând să fie tăiată 12 luni mai târziu. Asta în teorie. Pentru că, practic, s-au scurs 4 ani şi 5 luni de la semnarea contractului, dar terenul este o suprafaţă plină de nămol, clădirea cu vestiare şi tribună sunt abia începute.

Totuşi, dărnicia lui Pavel a fost mare şi ilegală. În 16 decembrie 2009, când trebuia să inaugureze stadionul, deşi firma lui Dian Popescu nu făcuse nimic, Pavel a virat în conturile acesteia 150.000 de lei. Curtea de Conturi a descoperit, în urma unui control făcut în octombrie 2010, că s-au plătit ilegal banii, pentru lucrări fictive, suma fiind constituită într-un prejudiciu creat Primăriei Peştişani.

Ca să demonstreze că îl doare-n cot de lege şi de Curtea de Conturi, Pavel recidivează şi, în decembrie 2010, mai plăteşte încă 30.000 de lei firmei Maserati Construct, deşi nu lucrase nimic. Cum a făcut, de altfel, şi la Scoarţa, comună condusă de primarul liberal Aurelian Cotârlău, unde aceeaşi firmă a construit un stadion de 7 miliarde de lei în ale cărui vestiare a plouat după primul an de la inaugurare şi de pe care tencuiala s-a cojit la prima ploaie. Cetăţenii din satul Frânceşti au pierdut cu ocazia amenajării acestei baze sportive atât două hectare din islazul comunal, cât şi alte hectare pe care a fost depozitat, ilegal, terenul excavat de la stadion.

Mulţi oameni din zonă vorbesc de influenţa pe care o are fostul om de afaceri Dian Popescu, ajuns acum senator, datorită invitaţiilor de la Hotelul Sara din Ţicleni-Gorj. Aici se află Baza de tratament şi recuperare, care îi aparţine, unde vin să se relaxeze nume importante din politica locală şi naţională, prezenţa lor fiind păstrată în memoria camerelor de supraveghere.

 Primarul Ion Florin Pavel l-a tras într-un dosar penal pe senatorul PNL

Zeci de reclamaţii şi posibilă anchetă CSAT

Comisarul şef Viorel Caragea nu a cedat nici intimidărilor, nici şicanelor mediatice, cu toate că până acum a făcut obiectul a zeci de controale şi reclamaţii care au fost depuse împotriva sa. În vară, omul de afaceri Mihai Râmescu, de la Motru, a intrat în greva foamei, pentru mai multe zile, spunând că vrea să atragă atenţia faţă de presupuse abuzuri la care era supus de şeful IPJ Gorj. Ministrul Radu Stroe a dispus şi atunci un control la Gorj, dar reclamaţia nu s-a confirmat şi şeful Poliţiei Judeţene nu a fost schimbat. În schimb, Râmescu a oprit protestele şi a recunoscut mai mult sau mai puţin oficial că „a greşit”, el intrând într-un con de umbră odată ce poliţiştii au început să se intereseze de modul în care a făcut un schimb de terenuri cu fosta Societate Naţională a Lignitului Oltenia.

Şi alţi contestatari ai lui Caragea au sperat de-a lungul anilor că-l vor vedea pe acesta redus la tăcere, dar niciunul nu şi-a văzut visul cu ochii. Fostul adjunct de la Poliţia Municipală, Daniel Crăciun, a ieşit la pensie după ce a fost internat pe la secţia psihiatrie o perioadă de timp, iar actuala şefă de cabinet a lui Caragea, Daniela Nicu, este şi ea tratată de sindrom anxios depresiv, deşi iniţial credea că are o altă boală. Interesant este că Nicu a ajuns ieri în faţa parlamentarilor pentru a-şi spune necazurile, deşi la locul de muncă figurează ca fiind în concediu medical pentru o bună bucată de timp.

Plângerile rămase fără rezultatul scontat ar putea ajunge în perioada următoare până la cel mai înalt nivel, Caragea având mari şanse să fie pus în discuţie, în premieră, chiar în Consiliul Suprem de Apărare a Ţării. Cel puţin aşa a lăsat să se înţeleagă Corneliu Dobriţoiu după audierile de ieri, acesta fiind contrariat de faptul că zecile de plângeri au fost soluţionate în favoarea lui Caragea.

Boicot politic

La comisie au lipsit mai mult de jumătate din membri, iar ministrul Radu Stroe, care fusese invitat, este plecat din ţară. Din comisie, alături de Dian Popescu şi Cornel Dobriţoiu, mai fac parte Gabriel Oprea, Ilie Sârbu, Traian Igaş şi Vasile Blaga. Ultimii doi miniştri îl cunosc pe şeful IJP Gorj, pentru că l-au controlat şi ei. Episodul de marţi a tensionat din nou relaţiile PSD-PNL, pesediştii realizând că liberalul Dian Popescu şi Corneliu Dobriţoiu au ţinut să demareze o acţiune împotriva poliţistului, chiar dacă membri ai comisiei lipseau şi nu era cvorum. Săptămâna viitoare la comisia este chemat Ministrul de Interne, Radu Stroe, cel care gestionează acum multiplele rapoarte împotriva comisarului Caragea. Vom vedea dacă cedează în faţa colegilor liberali sau va ţine cont de concluziile ofiţerilor din Interne.”

C

Anunțuri

Viorel Caragea plăteşte 700 de milioane lei vechi pe lună pentru funcţie

CarageaŞeful Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Gorj(IJP), Viorel Salvador Caragea, plăteşte şpagă la Bucureşti circa 150 000 de euro pe lună pentru a fi menţinut în funcţie. Ar fi interesant cât câştigă lunar Caragea, dacă cotizează lunar astfel de sume.

Potrivit Site-ului PESURSE.RO, în Poliţia Română se dau şpăgi pentru promovări şi se practică metode mafiote pentru a stoarce bani care să fie trimişi la Bucureşti. Totul ar fi organizat pe o structura piramidală din cadrul căreie fac parte o mulţime de chestori. Suma pentru a cumpăra un post de şef de inspectorat judeţean de politie e de 150.000 de EURO lunar şi poate varia în funcţie de judeţ..

Cand am venit cu el de la Bucureşti mi-a relatat că va trebui să cotizăm ca să menţinem în funcţie. I-am spus că nu am bani să dau pentru că am dat un concurs” a sustinut marţi în cadrul Comisiei de Apărare din Senatul României comisarul Ion Frăţilescu, adjunctul şefului Inspectoratului de Politie Gorj.

O alta acuzatie foarte gravă este cea privitoare la cum se obţineau banii pentru cotizaţiile care trebuiau date pentru menţinerea în funcţie:

Poliţia Economică făcea dosare, dar erau dosite şi la o săptămână patronii cercetaţi erau chemaţi să cotizeze„.
Acuzaţiile au fost confirmate de cel putin doi din participanţii la aceste audieri: Corneliu Dobriţoiu, presedintele Comisiei de Aparare din Senat si de Traian Igas, senator PDL.

Călinoiu şi Cârciumaru în panică: pică Caragea!

CarageaOpt ofiţeri de la Inspectoratul de Poliţie Judeţean Gorj au fost audiaţi marţi, la cererea lor, de Comisia Senatului pentru Apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, iar preşedintele acestei comisii, liberalul Corneliu Dobriţoiu, a afirmat, la finalul audierilor, că aceştia au acuzat „frăţii dubioase gen şeful IPJ, procuror, oameni situati pe scara ierarhica în Ministerul de Interne” şi a avertizat că „lipsa de comunicare (…) poate genera situaţii explozive”.

Potrivit HOTNEWS,  cei opt ofiţeri ar fi fost nemulţumiţi de activitatea şefului IJP Gorj, Viorel Salvador Caragea, obiectul mai multor acuzaţii în presa centrala si locala si impotriva căruia Corpul de Control al Ministerului de Interne a declanşat o cercetare disciplinara în vara acestui an, după ce patronul unei brutării din Motru intrase in greva foamei, acuzând abuzuri din partea comisarului şef.”Au fost audieri la comisia de apărare a unor ofiţeri din cadrul Inspectoratului Gorj care au scos in evidenta nişte fapte care ar trebui să facă obiectul interesului organelor de cercetare penală. Una dintre concluzii ar fi dacaănu cumva ar trebui, la nivelul Comisiei, la nivel politic sa analizăm aceste fapte, nu în mod singular, ce s-a întâmplat la Cluj, la Deva, la Gorj, la Tecuci”, a spus Dobritoiu, la finele audierilor.

Ion Călinoiu a constatat ce vedea tot judeţul: spaniolii îşi bat joc

calinoiu 3Aducându-şi aminte că cel puţin pe hârtie este mare lider politic şi administrativ, Ion Călinoiu a pus  tunurile pe constructorul spaniol care reabilitează drumul Rovinari-Bumbeşti-Jiu. Anunţă chiar şi un mare fâs, Călinoiu  îl va reclama la ministrul Dan Şova.

Președintele Consiliului Județean Gorj este foc și pară pe firma spaniolă pe care o acuză de neseriozitate și ignoranță.Ion Călinoiu va merge  la Bucureşti să discute cu ministrul Marilor Proiecte și cu directorul Companiei Naţionale de Drumuri şi Autostrăzi despre faptul că, spaniolii nu au utilaje și fac lucrări cu firme din Gorj care sunt selectate după prețul cel mai scăzut de execuție.

„Constructorul spaniol ignoră interesele județului” acuză preşedintele Consiliului Judeţean.

Cei care au mai multe informaţii spun că supărarea lui Ion Călinoiu vine din altă parte, spaniolii nu vor să lucreze cu Nicu Sarcină(COREMI). Iar liderul regional are nevoie de mulţi bani!

Toţi şefii de deconcentrate din Gorj puşi pe liber cu 1 ianuarie 2014

Prefectura 2Proiectul de lege privind descentralizarea prevede eliberarea din funcţie a tuturor şefilor şi adjuncţilor structurilor transferate autorităţilor locale de la 1 ianuarie 2014, urmând ca primarul municipiului Târgu-Jiu sau Ion Călinoiu să numească temporar conducători.”Începând cu data de 1 ianuarie 2014, conducătorii structurilor care fac obiectul procesului de descentralizare, potrivit prezentei legi, precum şi adjuncţii acestora se eliberează din funcţie”, menţionează proiectul de lege.

 Proiectul de act normativ mai menţionează că, până la organizarea concursurilor pentru ocuparea posturilor de conducere care vor fi eliberate, preşedintele Consiliului Judeţean Gorj  sau primarii vor numi „temporar conducătorii” structurilor descentralizate.

De asemenea, în 60 de zile de la intrarea în vigoare a legii, unităţile administraţiei publice vor aproba prin hotărâre structura organizatorică, statul de funcţii şi regulamentul de organizare al structurilor preluate.

Totodată, în termen de 30 de zile de la momentul reorganizării, preşedinţii de consilii judeţene şi primarii trebuie să declanşeze procedurile pentru ocuparea posturilor de conducere.

În plus, proiectul de lege stabileşte că propunerea persoanelor pentru funcţiile de conducere a structurilor descentralizate aparţine şefilor de CJ, urmând ca decizia să fie luată prin votul Consiliului Judeţean.

„Persoanele care ocupă funcţii de conducere sunt numite prin hotărâre a Consiliului Judeţean, la propunerea preşedintelui acestuia, respectiv prin dispoziţia primarului general al municipiului Bucureşti, în urma evaluării cunoştinţelor şi abilităţilor manageriale, în condiţiile legii”, menţionează proiectul.

Potrivit anexelor la proiectul de lege, direcţiile pentru agricultură, oficiile pentru studii pedologice şi agrochimice şi casele agronomului se reorganizează într-o singură structură a direcţiilor agricole, care trec în subordinea şi sub autoritatea consiliilor judeţene sau a CGMB.

De asemenea, direcţiile judeţene pentru cultură şi patrimoniu, direcţiile judeţene pentru sport şi tineret, palatele copiilor sunt transferate la consiliile judeţene, în vreme ce cluburile copiilor şi cluburile sportive şcolare sunt transferate consiilor locale.

Agenţiile judeţene pentru plăţi şi inspecţie socială şi a municipiului Bucureşti trec din subordinea Ministerului Muncii în cea a consiliilor judeţene sau CGMB, sub denumirea de Direcţiile judeţene pentru plata beneficiilor de asistenţă socială.

Totodată, Agenţia judeţeană pentru protecţia mediului, respectiv a municipiului Bucureşti, precum şi Filiala regională a Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură, sunt transferate consiliilor judeţene şi CGMB.

În plus, direcţiile de sănătate, centrele judeţene de aparatură medicală, centrele de diagnostic şi tratament şi centrele medicale şi ambulatoriile de specialitate sunt reorganizate sub forma direcţiilor de sănătate publică sub autoritatea consiliilor judeţene sau CGMB.

Topul milionarilor din media gorjeană

Nicu SarcinaRevista FORBES a publicat recent un top al milionarilor din media din România, care arată cam aşa:

Dan Grigore Adamescu – 950 de milioane de euro

Zoltan Teszari – 370 de milioane de euro

Familia Voiculescu – 120 de milioane de euro

Sebastian Ghiță – 100 de milioane de euro

Adrian Sârbu – 60 de milioane de euro.

Familia Păunescu – 49 de milioane de euro

Frații Micula – 49 de milioane de euro

Mihaela Nicola și Zoltan Szigeti – 47 de milioane de euro

Familia Prigoană – 42 de milioane de euro

Cristian Burci – 28 de milioane de euro

Radu Florescu – 20 de milioane de euro

Bogdan Enoiu – 16 milioane de euro

Veronica Savanciuc – 12 milioane de euro

Călin Fusu – 5 milioane de euro

Pentru Gorj, Săptămânalul Asalt oferă topul care  îl facem după afacerile la vedere ale patronilor, unii dintre aceştia oferind bani buni să nu intre în asemenea clasamente:

Nicolae Sarcină-20 milioane de euro

Viorel Petcu-16 milioane de euro

Ionuţ Răitaru-6 milioane de euro

Familia Ionică-4 milioane de euro

Ion Pârcălabu-2 milioane de euro

Scarlat Iriza-2 milioane de euro

Victor Ponta vrea să îndrepte prostiile lui Cârciumaru cu alţi bani de la Guvern

Victor-Ponta-4Venit la Târgu-Jiu cu prilejul împlinirii a 75 de ani de la inaugurarea Ansamblului Brâncuşi, premierul Victor Ponta a anunţat că va da alţi bani, pe lângă cei 370 000 de lei, pentru a analiza lucrările de reabilitare de la Târgu-Jiu. Este clar o tentativă de spălare a imaginii primarului Florin Cârciumaru, cel care a făcut doar lucrări de mântuială când a fost vorba de lucrările brâncuşiene.

Victor Ponta, a declarat sâmbătă, la Târgu-Jiu, că va plăti cu fonduri de la Guvern o comisie formată din specialişti din Franţa şi România, care să analizeze dacă lucrările de reabilitare efectuate la Poarta Sărutului au fost realizate corespunzător.

Premierul a fost prezent la Târgu-Jiu, unde a participat la conferinţa „Geneza ansamblului brâncuşian”, iar apoi a mers să vadă opera brâncuşiană „Poarta Sărutulu”, a cărei recepţie tehnică la lucrările de reabilitare a fost întreruptă joi, din cauză că proiectantul a refuzat să semneze documentaţia, semnalând mai multe nereguli.

Ponta a precizat că nu este specialist şi nu se pricepe să analizeze monumentul, dar va plăti cu bani de la Guvern o comisie independentă care să analizeze modul în care au fost efectuate lucrările la monument.

Victor Ponta a declarat: „O să plătim noi de la Guvern o comisie independentă, nu din România, ca să nu ziceţi că ţine cu ministerul (Ministerul Culturii n.r) sau ţine cu ceilalţi, o să vină încoace, o să evalueze, dacă s-a făcut prost, luăm toţi banii înapoi, dacă s-a făcut bine, s-a făcut bine. Altă soluţie n-am, că aşa ne dăm cu părerea, ne uităm, chiar nu suntem specialişti. O să luăm profesori şi din Franţa şi din România, că aşa la ochi ne uităm şi ne dăm cu părerea. Dacă e cineva care a greşit, dacă a făcut fără autorizaţie, sigur că îi tragem la răspundere, dacă n-a greşit nimeni, hai să nu mai facem scandal dacă nu e adevărat. Să ne pregătim, că la anul trebuie să reparăm Coloana Infinitului şi înţeleg că va fi tot cu scandal, de dinainte să înceapă reparaţia”.

Bani aruncaţi, operă deteriorată

Institutul Naţional al Patrimoniului  a alocat aproximativ 370.000 de lei pentru realizarea proiectului de restaurare şi conservare a operei care face parte din Ansamblul Monumental „Calea Eroilor”.

Potrivit acestei instituţii, lucrările care au fost executate la „Poarta Sărutului” au inclus înlocuirea tablei de plumb existente, aplicarea unei izolaţii bituminoase, curăţarea pietrei, biocidare şi hidrofugare.

„Poarta Sărutului”a lui Constantin Brâncuşi reprezintă unul dintre cele mai valoroase monumente istorice din România, reabilitarea acestuia constituind în 2013 o prioritate pentru INP o prioritate în vederea depunerii candidaturii Ansamblului monumental de la Târgu-Jiu pentru includerea în patrimoniul UNESCO.

Premierul a menţionat că acest scandal nu afectează introducerea operelor în patrimoniul UNESCO, punctând că, alături de primul ministru al Franţei, a semnat scrisoarea de susţinere şi se fac toate eforturile pentru ca decizia să fie una pozitivă.

Totodată, premierul a afirmat că dacă va fi nevoie, vor fi alocaţi bani şi pentru alte lucrări de întreţinere şi reparaţii ale operelor brâncuşiene.

Acesta regretă însă faptul că multe opere ale sculptorului gorjean au fost înstrăinate, considerând că este foarte dificil să fie recuperate.

‘Sper ca dosarul privind înscrierea le lista UNESCO să fie un dosar de succes. Din păcate, alte lucrări ale lui Brâncuşi nu prea mai sunt prin ţară, cam tot ce nu a fost pe pământ, cum e Coloana sau Poarta sau Masa, s-au retrocedat şi au plecat din ţară. Nu ştiu dacă judecătorii care au retrocedat aceste opere s-au gândit cât de mult rău fac României, un rău ireparabil. Acum să alergăm noi la tot felul de licitaţii prin lume să încercăm să recuperăm opere ale lui Brâncuşi este destul de dificil, dacă nu cumva imposibil’, a punctat Victor Ponta citat de Agerpres.