CONFIRMARE: Florin Cârciumaru şi-a bătut joc de Poarta Sărutului

Florin CarciumaruVictor Ponta  vine la Târgu-Jiu în plin scandal privind operele brâncuşiene. Primarul Florin Cârciumaru şi şleahta de incompetenţi care îl înconjoară nu reuşesc să gestioneze cea mai mare avere a gorjenilor. Scandalul s-ar putea să îi fie fatal lui Florin Cârciumaru care oricum nu se bucură la acest moment de prea mare trecere în rândurile colegilor de partid.

Institutul Naţional al Patrimoniului a recepţionat, joi, lucrările de restaurare/conservare pentru componenta artistică şi piatră de la „Poarta Sărutului”, element al Ansamblului Monumental „Calea Eroilor” din Târgu-Jiu. De asemenea, oficializarea recepţiei lucrărilor va avea loc în cadrul Simpozionului „Calea Eroilor la 75 de ani”, sâmbătă, în prezenţa premierului Victor Ponta.

INP este principala instituţie care a gestionat şi finanţat lucrările de reabilitare a obiectivului, costurile de proiectare fiind suportate de municipalitate, potrivit aceluiaşi comunicat.În vederea realizării proiectului de restaurare şi conservare, INP a alocat fonduri în valoare de 371.656,44 lei. Astfel, operaţiunile executate la Poarta Sărutului au inclus: înlocuirea tablei de plumb existentă, aplicarea unei izolaţii bituminoase, curăţarea pietrei, biocidare şi hidrofugare.

Proiectarea lucrărilor de restaurare/conservare de la acest obiectiv a fost făcută de Dorin Dănilă şi finanţată de comunitatea locală.

În vederea desemnării executantului lucrărilor de restaurare, „Institutul Naţional al Patrimoniului a respectat toate procedurile cerute de legislaţia care reglementează achiziţiile publice. În acest sens, Institutul Naţional al Patrimoniului a solicitat oferte de la cel puţin cinci companii specializate în lucrări de restaurare din piatră”, se arată în comunicatul de presă.

„Calomniile aduse la adresa Institutului reprezintă un caz tipic în care o instituţie respectabilă din România este atacată pe nedrept. În vederea obţinerii încredinţării directe a acestor lucrări, dl. Dorin Dănilă a făcut în repetate rânduri presiuni la adresa conducerii şi a angajaţilor institutului. Dl. Dănilă a încercat de trei ori să propună valori estimate ale proiectului vădit exagerate în raport cu lucrările ce urmau să fie executate. El este unul dintre principalii vinovaţi care au contribuit prin lucrările efectuate, în urmă cu zece ani, la degradarea din prezent a monumentului (dl. Dănilă fiind şeful de lucrări de la acea vreme). Institutul Naţional al Patrimoniului va depune plângere penală împotriva celui care a calomniat public instituţia şi a celui care a încercat obţinerea unor lucrări prin încălcarea legii”, a declarat Alexandru Muraru, directorul general al INP, referitor la acuzaţiile aduse de Dorin Dănilă.

De asemenea, potrivit sursei citate, prima valoare estimată de Dorin Dănilă pentru lucrările de restaurare a fost de 860.095 lei şi a fost considerată exagerată atât de către Comisia Tehnico-Economică din cadrul Ministerului Culturii, cât şi de către INP. A doua propunere a acestuia a fost de 557.559 lei şi a fost de asemenea refuzată. A treia valoare estimată, propusă de Dorin Dănilă a fost aprobată.

Dorin Dănilă, proiectantul lucrărilor de restaurare a Porţii Sărutului, acuză Institutul Naţional al Patrimoniului că opera din piatră a lui Constantin Brâncuşi, expusă în parcul central din Târgu-Jiu, s-a îngălbenit după ce a fost spălată cu jet cu apă sub presiune.

Dănilă s-a aflat, joi, la Târgu-Jiu, după ce a aflat că lucrările de restaurare a operei sunt finalizate, el susţinând că nici măcar nu fusese anunţat, în calitate de proiectant general al lucrărilor, că acestea au început.

El a menţionat că joi trebuia semnată recepţia finală a lucrărilor de restaurare, lucru cu care nu a fost de acord, nefiind informat la timp despre derularea proiectului.

„Eu nu am semnat recepţia. Dacă acum o lună aflam şi eu că s-a pus afişul, la deschiderea unui şantier se pune un panou cu numele constructorului, cu perioada de execuţie, dar aici nu s-a făcut. De ce nu s-a pus acest panou? Asemenea lucrări atrag mulţi neaveniţi care au alte specializări. La această lucrare trebuia un specialist în domeniul 9, dar s-au băgat nişte arhitecţi care să-şi lege şi ei numele de operă. Nu are nicio treabă restaurarea în piatră cu aceşti băgăcioşi care vor să rămână în istorie. De asta se şi lucrează pe ascuns”, a declarat Dănilă.

Lucrările de restaurare a Porţii Sărutului au început în luna august, opera fiind atunci ascunsă privirii trecătorilor de o pânză pe care era imprimată imaginea acesteia, fără a exista vreun panou cu privire la lucrări.

Dorin Dănilă a spus că, după lucrările de restaurare, Poarta Sărutului a devenit „galbenă”, după ce a fost spălată fiind folosit un pistol cu apă sub presiune, asemănător celor din spălătoriile auto.

„Spălarea Porţii Sărutului e o aberaţie. Tot fierul din piatră a ieşit la suprafaţă. Legea 462, cea a Patrimoniului, spune că cine lucrează fără avize e caz penal. Nu există nici un proiect în care să se poată spune că se poate spăla cu pompa sub presiune. Nu există aşa ceva. De asta Poarta e galbenă. Apa sub presiune a dizolvat sărurile din fier şi Poarta a devenit galbenă”, a mai spus Dănilă.

Acesta a menţionat că lucrările au fost finanţate de Institutul Naţional al Patrimoniului (INP), care nu l-a consultat nicio clipă cu privire la ceea ce s-a întâmplat la Poarta Sărutului. „Directorul Institutului Naţional al Patrimoniului m-a făcut dobitoc şi mi-a închis telefonul. Nu mă cunoştea, nu mă ştia, îi căutaţi numele pe internet, că eu nu vreau să i-l reţin. Nu am păţit treaba asta de 30 de ani, în care am lucrat cu oameni importanţi din România, de la preşedinţi până la ambasadori şi alţii”, a mai spus Dănilă.

Primarul din Târgu-Jiu a declarat în stilul cunoscut, că Dănilă este în conflict de mai mult timp cu reprezentanţii INP, el solicitând ca reprezentanţi ai institutului, dar şi de la Ministerul Culturii să se deplaseze de urgenţă la Târgu-Jiu pentru a analiza situaţia creată.

„Din informaţiile pe care le am, s-a lucrat conform documentaţiei. Îmi pare rău că a ieşit acest scandal şi că meciul dintre Institutul Naţional al Patrimoniului şi domnul Dănilă s-a mutat la Târgu-Jiu. E un conflict, pentru că ştiu că Institutul nu a vrut să lucreze cu domnul Dănilă, pentru că proiectul său e prea scump. O să iau legătura cu conducerea Institutului şi a Ministerului Culturii ca să vină la Târgu-Jiu şi să rezolve această problemă cât se poate de repede”, a menţionat edilul.

Potrivit comunicatului INP, Poarta Sărutului reprezintă unul dintre cele mai valoroase monumente istorice din România, iar reabilitarea sa a reprezentat pentru INP o prioritate în acest an. „În vederea depunerii candidaturii Asamblului monumental de la Tîrgu-Jiu în patrimoniul UNESCO, investiţiile în componentele ansamblului sunt esenţiale. Interesul primordial în restaurare este de a pune în valoare opera originală. Astfel, la finele acestui proces laborios, comunitatea locală din Târgu-Jiu va beneficia de o adevărată capodoperă a patrimoniului naţional”, a declarat Alexandru Muraru, director general al Institutului Naţional al Patrimoniului.

Ansamblul monumental „Calea Eroilor” din Târgu Jiu este un omagiu adus eroilor căzuţi în timpul Primului Război Mondial. Brâncuşi a fost solicitat în 1935 să construiască un monument comemorativ în memoria eroilor gorjeni. Acesta propune ridicarea unei coloane compuse din 17 module. Mai târziu, adaugă o poartă monumentală, apoi o masă şi o serie de scaune. „Calea Eroilor” este o materializare a ancestralei tradiţii româneşti legată de cultul morţilor, sublimând mai toate obiceiurile legate de „marea trecere”. Ansamblul începe pe malul Jiului – apa curgătoare, simbol al călătoriei fără întoarcere, dar şi linie a frontului – loc al jertfei eroilor. Masa Tăcerii aminteşte de mesele destinate morţilor neplecaţi sau celor veniţi „la zile mari”. Scaunele aşezate la mare distanţă sunt parcă făcute pentru umbrele tăcute ale celor ce nu mai sunt. Poarta Sărutului este descrisă de Brâncuşi însuşi ca o trecere către „lumea de dincolo”. Coloana fără sfârşit este un cântec etern care ne duce cu sine în înfinit, o scară către cer.

Ansamblul Constantin Brâncuşi cinsteşte moartea eroică, dar în acelaşi timp aduce un elogiu vieţii nepieritoare. Axa „Calea Eroilor” are o lungime de circa 1,8 kilometri. Aceasta a fost realizată în 1937-1938, cu fonduri alocate de Liga Naţională a Femeilor Române din Gorj, condusă de Arethia Tătărescu, soţia primului – ministru liberal Gheorghe Tătărescu.

Constantin Brâncuşi (născut pe 19 februarie 1876, în localitatea Hobiţa, judeţul Gorj – decedat pe 16 martie 1957, Paris) a fost un sculptor român cu contribuţii majore la înnoirea limbajului şi viziunii plastice în sculptura contemporană. Figură centrală în mişcarea artistică modernă, Constantin Brâncuşi este considerat unul din cei mai mari sculptori ai secolului al XX-lea.(Sursa Mediafax)

Reclame

Şomaj record în judeţul premierului Ponta

GJPentru că în judeţul nostru activitatea economică este în scădere, rata şomajului în judeţul Gorj este în creştere ajungând la 8,10%, faţă de 7,65% cât era în luna august. Potrivit Agenţiei Judeţene de Ocupare a Forţei de Muncă sunt înregistraţi 11.714 şomeri. În septembrie 2012 în Gorj erau 10.218 şomeri, cu circa 1.500 mai puţini. Faţă de august, numărul şomerilor a fost mai mare cu 700 în septembrie.Numărul şomerilor din judeţul Gorj este în creştere, în ultima perioadă mii de gorjeni rămânând fără locul de muncă. În luna septembrie s-a înregistrat cel mai mare număr de şomeri din ultimul an.

Marin Condescu, certificat de bună purtare de la DNA

Nici în visele lor cele mai negre, adversarii lui Marin Condescu de la Târgu-Jiu nu se aşteptau că DNA nu va constata „abuzurile” liderului sindical. Oamenii legii spun că lucrurile sunt în regulă, acum aşteptăm ca Ion Călinoiu şi Viorel Caragea să dea cu subsemnatul pentru nelegiuir

Condescu nou 1Preşedintele Consiliului de Administraţie de la Pandurii Târgu Jiu, Marin Condescu,  a primit o informare oficială de la DNA, în care se menţionează că procurorii au decis neînceperea urmăririi penale în cazul său şi a altor doi foşti directori de la fosta Societate Naţională a Lignitului Oltenia, învinuiţi în dosar.De asemenea, procurorii anticorupţie au dispus şi scoaterea de sub urmărirea penală a celor trei.

Fostul director general de la SNL Oltenia Daniel Burlan şi fostul director economic Daniel Olaru erau acuzaţi de abuz în serviciu contra intereselor publice, iar Condescu era considerat complice al celor doi în derularea unui contract de cesiune de creanţe încheiat între SNLO, Pandurii Târgu Jiu şi Edenred SRL, o firmă care livra tichete de masă minerilor din sindicatele conduse de Marin Condescu. Marin Condescu a fost audiat în acest dosar, în luna iulie, după ce poliţişti şi comisari de la Garda Financiară au făcut percheziţii la sediului clubului de fotbal.”Lucrurile stau aşa cum am spus dintotdeauna, că la Pandurii toate contractele s-au derulat cu respectarea legislaţiei. Am spus mereu că nu sunt probleme, ci doar rele intenţii din partea unora. Este o veste nemaipomenită pe care o primim acum, înaintea meciului dificil pe care îl avem cu Fiorentina în Europa League, unde sperăm să îi facem fericiţi pe fanii noştri”, a afirmat Condescu.

Conform acestuia, rezoluţia dispusă de procurorii DNA vizează doar o parte din plângerile depuse împotriva sa de conducerea Complexului Energetic Oltenia.”Am înţeles de la avocatul meu că mai sunt şi alte fapte cercetate, dar pentru care DNA nu are competenţă şi, ca urmare, au declinat către Parchetul de pe lângă Tribunalul Gorj. Eu am convingerea că şi acolo se va dovedi că nu există nicio problemă de legalitate şi cei care au invocat aceste ilegalităţi cred că vor trebui să dea nişte explicaţii pentru tot iureşul creat în jurul echipei”, a mai spus Condescu.

În luna iunie, conducerea Complexului Energetic Oltenia a anunţat că a depus trei plângeri la Poliţia Gorj împotriva lui Condescu, una dintre ele vizând modul în care fosta SNLO, parte a CE Oltenia, a încheiat un contract de cesiune cu firma Edenred pentru ca aproximativ 1,7 milioane lei să ajungă la Pandurii Târgu Jiu, bani destinaţi tichetelor de masă ale minerilor.

Directorul general al CE Oltenia, Laurenţiu Ciurel, declara la acea vreme că reprezentanţi ai firmei Edenred i-au reclamat faptul că nu şi-ar fi primit toţi banii de la Pandurii şi că i se solicita lui să plătească din partea CEO restanţele înregistrate de echipa de fotbal.

Ulterior, Marin Condescu a prezentat documente din care reieşea că firma menţionată nu avea nicio obiecţie faţă de modul în care s-a derulat contractul de cesiune de creanţe, Clubul Pandurii achitându-şi toate datoriile pe care le avea prin derularea contractului respectiv.

În 7 octombrie, poliţiştii au făcut din nou percheziţii la Clubul Pandurii şi la locuinţa din Târgu Jiu a lui Marin Condescu, în baza unor noi plângeri depuse de conducerea CE Oltenia împotriva acestuia, preşedintele CA de la Pandurii declarând că nu există probleme de legalitate în folosirea fondurilor de la echipa de fotbal.

Ancheta vizează modul în care Condescu ar fi luat un credit bancar de 500.000 de euro, ar fi dat banii clubului, iar ulterior i-ar fi recuperat fără să evidenţieze aceste operaţiuni în contabilitate, acesta fiind acuzat de spălare de bani, fals şi uz de fals. Ulterior, Condescu a declarat că, în total, a făcut credite, în ultimii ani, în valoare de 1,9 milioane euro pentru a ajuta echipa în momente financiare dificile, creditele fiind obţinute prin gajarea la bancă a proprietăţilor sale, precum şi ale unor sponsori care finanţează clubul.(Sursa MEDIAFAX)

Poliţistul Vieru a ajuns, în sfârşit, în închisoare pentru uciderea lui Dumitru Bunoiu

Sabin VieruSabin Vieru, un fost poliţist din Târgu Jiu, a fost încarcerat, în cursul nopţii de joi spre vineri, după ce Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie l-a condamnat la închisoare cu executare pentru producerea unui accident mortal în primăvara anului 2008, potrivit MEDIAFAX.

Conform unor surse judiciare din cadrul IPJ Gorj, fostul subofiţer Sabin Vieru a fost ridicat de la domiciliul său şi adus în Centrul de Arest Preventiv din cadrul Inspectoratului Judeţean de Poliţie Gorj, fiind astfel pusă în executare sentinţa penală definitivă dispusă de instanţa supremă.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis, în 16 octombrie, să respingă apelurile declarate de inculpat şi de rudele celui decedat la verdictul dat în luna februarie de Curtea de Apel Bucureşti, situaţie în care sentinţa Curţii de Apel este cea care rămâne definitivă şi irevocabilă.

Conform sentinţei respective, Vieru are de executat trei ani de închisoare, magistraţii dispunând ca el să nu plătească despăgubiri către părţile vătămate, firma de asigurări fiind cea care va suporta plata unor daune către persoanele respective, scrie Mediafax. Sabin Vieru a fost implicat în martie 2008 într-un accident grav de circulaţie produs pe şoseaua de centură a municipiului Târgu Jiu, el intrând cu maşina pe contrasens şi izbind o Dacia 1300 care circula regulamentar. Autoturismul respectiv era condus de Dumitru Bunoiu, director în acel moment la Grupul Şcolar Gheorghe Magheru din Târgu Jiu, în dreapta acestuia aflându-se Dumitru Becheriu.

Reamintim, că Sabin Vieru a fost trimis în judecată pentru că a produs un accident rutier mortal după ce s-a urcat băut la volan. După producerea nenorocirii, agenţii rutieri sosiţi la faţa locului nu i-au pus fiola imediat colegului lor, permiţându-i chiar să părăsească locul accidentului, manevră numai bună pentru reducerea alcoolemiei prin provocarea unei vome. Poliţistul venea de la un chef organizat de un coleg de-al său care îşi sărbătorea ziua de naştere, Vieru jurându-se însă că „doar a gustat”, deşi mergea acasă la Turcineşti să mai aducă o damigeană, toţi agenţii care participau la petrecere simţindu-se foarte bine.

Pedeapsa este prea mică şi vine prea târziu!

Marin Condescu încearcă să reziste atacurilor incompatibilului Ion Călinoiu

 

Condescu nou 2După ce a fost timp de câteva luni ţinta a tot felul de controale, anchete şi campanii de presă prin Răitaru şi Pigui mai ales, Marin Condescu s-a decis să apeleze  la organele statului. A reclamat  la Agenţia Naţională pentru Integritate conflictul de interese în care s-a aflat Ion Călinoiu care, în calitate de preşedinte al CJ Gorj, a aprobat finanţări pentru clubul Energia şi serviciul Salvamont, iar o parte din bani au ajuns la firma fiului acestuia, Ion Mădălin Călinoiu.

Potrivit cotidianului PANDURUL, Marin Condescu este decis să sesizeze acest conflict de interese la Agenţia Naţională pentru Integritate. „Voi depune plângere chiar vineri, pentru că există declaraţiile publice ale lui Ion Călinoiu că au existat aceste achiziţii. Dacă Ion Călinoiu vrea să devină asociat la Pandurii, o poate face ca persoană fizică, pentru că nu cred că mai poate ocupa mult timp funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean”, a declarat Marin Condescu.

De fapt, Ion Călinoiu, preşedintele Consiliului Judeţean Gorj, a recunoscut public că firma fiului său, Califarm, a livrat din 2009 până în prezent medicamente în valoare de circa 800 de milioane de lei vechi clubului sportiv Energia Rovinari. Asta în condiţiile în care Consiliul Judeţean este asociat la Energia, club pe care îl finanţează anual cu sume între 7 şi 10 miliarde de lei vechi. Interesant este că între Califarm şi Energia nu a existat un contract. Un alt finanţator al clubului, CE Oltenia, a precizat prin vocea lui Laurenţiu Ciurel că medicamentele erau luate de la ghişeul farmaciei, cu factură, pentru că acolo erau cele mai ieftine. Este totuşi puţin probabil să fi făcut cineva vreo comparaţie între preţurile practicate de zecile de farmacii din Târgu Jiu.

Baronii PSD Gorj Ion Călinoiu şi Laurenţiu Ciurel se vor în conducere la Pandurii

ion-calinoiu-oficialEchipa Pandurii Târgu-Jiu trece prin momentele cele mai grele de la înfiinţarea ei deoarece o parte dintre pesediştii de frunte-Ion Călinoiu şi Laurenţiu Ciurel-vor cu orice preţ capul lui Condescu. Miza, cele 5 milioane de euro care vor veni de la UEFA. După ce vor pune mâna pe banii clubului-metoda farmaciei lui Călinoiu-clubul va fi băgat în insolvenţă după metoda Galaţi.

Ion Călinoiu a anunţat că în perioada următoare Consiliul Județean Gorj va reveni în Adunarea Generală a Acționarilor de la Pandurii. Cu alte cuvinte, Consiliul Judeţean Gorj va da din nou bani la fotbal într-un judeţ în care se moare de foame la propriu. E drept că baronul Călinoiu este unul dintre cei mai bogaţi oameni din Gorj după cum ştiu o parte dintre gorjeni.

Cică Ion Călinoiu ar fi luat această decizie  după ce a primit invitația de a se alătura acționarilor echipei Pandurii din partea lui Laurențiu Ciurel, și că face acest lucru pentru „menţinerea” performanţei la echipa de fotbal. Această declaraţie ar trebui să ne îngrijoreze, „performanţa” marca Ion Călinoiu fiind falimentul tuturor şi creşterea  buzunarului propriu.

Agronomul agramat din conducerea judeţului  crede că se impune suspendarea imediată din funcţia de preşedinte al Consiliului de Administraţie a lui Marin Condescu şi preluarea sarcinilor administrative de către preşedintele executiv Eugen Pârvulescu.

„Trebuie suspendat pentru că omul acesta nu se poate concentra, în situaţia în care se află, ca să asigure condiţiile necesare la echipa de fotbal”, a declarat Călinoiu.

În replică, Marin Condescu a declarat că decizia lui Ion Călinoiu de a reveni în AGA Pandurilor este una inexplicabilă. În plus, Condescu îi cere lui Călinoiu să dea o declaraţie scrisă, în care se fie menționat că, în cazul în care echipa de fotbal va avea nevoie de bani, e dispus să facă împrumuturi la bancă.

„Dacă vrea să revină în AGA, să aducă de acasă, 2,7 milioane de euro şi o să vedem noi când o să le returnăm. Să se ducă să facă împrumut la bancă”, a precizat Marin Condescu la un post local de radio.

Pesediştii bagă mâna adânc în buzunarul celor care i-au votat

Milioane de români vor fi victimele Guvernului USL în următoarele săptămâni. În lipsa banilor la buget consecinţă a unei guvernări dezastruoase, USL jefuieşte conducătorii auto din România. Deşi majoritatea românilor au salarii de mai puţin de 200 euro pe lună(în Franţa e de zece ori mai mare) amenzile vor fi mai aspre ca în Hexagon. Românii trebuie să îşi ceară drepturile în stradă!

 

Amenzi astronomice pentru lipsa centurii

„Din punctul nostru de vedere am mărit amenzile la contravenţiile săvârşite cu intenţie cum ar fi trecerea printre bariere la calea ferată, nepurtarea centurii de siguranţă, folosirea telefonului mobil la volan sau neacordarea de prioritate. Majoritatea acestor contravenţii pot duce la producerea unor accidente grave din vina şoferului contravenient. Ori noi tocmai asta încercăm să prevenim”, au explicat specialiştii din Ministerul de Interne care au lucrat la noua legislaţie rutieră.

Aceleaşi surse au explicat însă că până miercuri noul Cod Rutier ar putea suferi iar modificări. „De exemplu, trecerea pe culoarea roşie a semaforului nu va mai fi pedepsită atât de drastic cum hotărâsem iniţial pentru că la consultările cu ceilalţi specialişti am ajuns la concluzia că aceasta este o contravenţie greu de probat dacă nu avem camere de luat vederi la fiecare colţ de stradă”, au mai arătat sursele citate.

Autorităţile au explicat şi motivul pentru care au hotărât să mărească foarte mult şi amenzile pentru nepurtarea centurii de siguranţă. „Neutilizarea centurii de siguranţă este cea de-a doua cauză de deces în accidentele rutiere, după viteza excesivă şi înaintea condusului în stare de ebrietate. Studiile arată că la nivelul UE utilizarea centurii de siguranţă ar putea preveni anual moartea a 6.000 de persoane şi rănirea gravă a altor 380.000 de persoane. În plus, un studiu privind utilizarea centurii de siguranţă a plasat România pe ultimul loc în Europa în privinţa purtării centurii de siguranţă în condiţiile în care 93 % dintre englezi poartă centurile de siguranţă, 80% dintre greci şi 95 % dintre nemţi”, au subliniat specialiştii.

Astfel, potrivit proiectului noului Cod Rutier, şoferii care nu vor purta centura de siguranţă sau, pentru motociclete, a căştilor de protecţie, ar putea fi mai aspru sancţionaţi. Aici viitoarea lege face o distincţie între şofer, respectiv motociclist şi pasagerii pe care aceştia îi transportă. Pentru pasagerii majori care nu poartă centura de siguranţă sau cască de protecţie, amenzile ar putea trece din clasa I-a (2-3 puncte – amendă) în clasa a II-a (4-5 punte amendă), deci amenzile ar putea sări de pe palierul 160-240 de lei pe palierul  320-400 de lei.

Cea mai dramatică schimbare i-ar putea viza însă pe şoferii care nu poartă centură, care nu pun centură minorilor aflaţi în autoturism şi motocliştilor care nu poartă cască. Aici, amenzile ar putea trece din clasa I-a direct în clasa a IV-a, adică de la intervalul de amendă 160-320 la intervalul 720-1.600 de lei.