Imnul și drapelul obligatorii în școli

DrapelulSenatorul PSD Alexandru Petru Frătean a anunțat, printr-un comunicat de presă, că împreună cu alți senatori colegi de partid a inițiat o propunere legislativă pentru modificarea şi completarea Legii 75/1994 privind arborarea drapelului României, intonarea imnului naţional şi folosirea sigiliilor cu stema României de către autorităţile şi instituţiile publice.

Propunerea legislativă prevede sancţiuni pentru nerespectarea regimului de arborare a drapelului naţional, dar şi intonarea imnului în şcoli.

Frătean subliniază că în judeţul Mureş au fost semnalate, de-a lungul timpului, situaţii repetate de nerespectare a simbolurilor naţionale, “cum ar fi folosirea altor însemne decât cele stabilite prin Constituţia României, situaţii care generează tensiuni în cadrul comunităţilor”. Senatorul PSD a declarat că prin ”arborarea însemnelor altor state” se face referire la drapele ale unor state sau entităţi nerecunoscute de România. Întrebat dacă este vizat steagul secuiesc, senatorul a răspuns: ”Sunt mai multe aspecte. O categorie o reprezintă statele nerecunoscute de România, state care nu mai există sau entităţi ce se pretind a fi state – drapelele lor nu se pot arbora”.

Cât despre sancțiunile pentru școli, senatorul PSD a explicat că “Directorul şcolii ar urma să răspundă de intonarea imnului zilnic. Sancţiuni prevăzute expres nu sunt, însă ar intra pe regula de funcţionare a şcolii, cu puncte de penalizare şi avertismente”.(Sursa DCNEWS)

Luptă pentru putere pe viață și pe moarte în PSD Gorj

 

PiguiApărută pe surse la finalul săptămânii, vestea flagrantului asupra primarului Florin Cârciumaru a surprins o mare parte a publicului. Asistăm însă la sfârșitul unei epoci, se schimbă garda în PSD Gorj, ”lupii tineri” dorind eliminarea bătrânilor Florin Cârciumaru și alții. Cel puțin deocamdată, Ion Călinoiu a scăpat epurării dându/se cu ”dușmanul”: prefectul Claudiu Teodorescu, Ciprian Florescu, Iulia Vână, Mihai Prunariu, Gheorghe Pecingină, Alin Rădulescu, Cosmin Pigui ș.a.

Sunt multe voci care spun că Florin Cârciumaru a scăpat flagrantului instrumentat de organele legii datorită lui Viorel Caragea, cel care mai este încă la comanda Poliției Gorj datorită sprijinului liderului PSD Gorj. Ion Călinoiu a simțit cu bate vântul și l/a abandonat pe Florin Cârciumaru, mai ales că acesta i/a yădărnicit accesul până acum loa banii de la Pandurii. Să nu uităm că Ion Călinoiu are urgentă nevoie de bani pentru farmacia fiului și lovelele de la UEFA nu ar mai fi drenate prin firmele lui Condescu-Berbecel, ci Călinoiu Company.

Prostia presei aservite

Vestea flagrantului asupra lui Cârciumaru a fost lansată de cotidianul PANDURUL și dezmințită imediat de primarul Municipiului. Doar că informațiile au fost scăpate spre presă chiar de Florin Cârciumaru care a mai spus că prefectul i-a spus că flagrantul nu era pentru el. O aiureală, încă liderul PSD Gorj știe la ce să se aștepte din partea oamenilor lui Victor Ponta și acum nemulțumit că era să piardă alegerile la Târgu-Jiu.

Doar că ziarul lui Pigui a recunoscut flagrantul încercând să îl exporte în curtea lui Marin Condescu printr-o posibilă implicare a soției unui fost șofer. Încercând să deruteze pe cei implicați în scandal, Cosmin Pigui a reușit să îi expună public pe complotiști. Riposta va fi dură, Florin Cârciumaru punând condiții grele pe premier, inclusiv candidatura la europarlamentare a prefectului fiind pusă sub semnul întrebării.

Mișcările lui Cârciumaru

Într-o discuție cu Victor Ponta, Florin Cârciumaru și-a declarat noncombatul la europarlamentare și prezidențiale dacă nu i se vor satisface anumite doleanțe, inclusiv păstrarea lui Viorel Caragea. Pe lista neagră este Laurențiu Ciurel, director CEO, cu un management dezastruos în fruntea companiei și cel care finanțează organele de presă care îl critică: TV SUD Răitaru, GORJ EXCLUSIV, GORJ DOMINO, GORJEANUL ș.a. Florin Cârciumaru a mai cerut un prag minim pentru fiecare organizație PSD la europarlamentare, perdanții urmând să fie înlăturați din funcții.

Florin Cârciumaru a reluat discuțiile cu liderul PNL Dian Popescu, reușind astfel să izoleze gruparea Teodorescu-Călinoiu. Ponta va trebui să negocieze la sânge implicarea electorală a lui Florin Cârciumaru, anul electoral scutindu-l de alte…flagrante.

 

România ajută Moldova pe drumul european

 

MoldovaDrumul european al Chişinăului, dinamizat după 2010, se datorează în mare măsură unui sprijin  constant şi eficient din partea autorităţilor române. Autorităţile de la Chişinău-inclusiv premierul moldovean Iurie Leancă-recunosc sprijinul extrem de activ la Bruxelles şi alte capitale din UE pentru cauza moldovenească din partea României.

 

 Ameninţarea rusă

Republica Moldova se află într-o clipă de graţie pe tărâm diplomatic, are şanse să intre în viitor în Uniunea Europeană dar la acest moment se desprinde greu de fostul stăpân de la Răsărit, Federaţia Rusă. Şi cum nu ar fi aşa de vreme ce vicepremierul rus Dmitri Rogozin,  a avertizeazat deja  UE că se poate trezi cu un conflict la graniţă. Ameninţarea rusă este cu subiect şi predicat, oficialul rus a avertizat, la Bruxelles, că intrarea Chişinăului în clubul comunitar ar putea reaprinde războiul transnistrean, după ce anterior acelaşi reprezentant al Moscovei ameninţase în mai multe rânduri statul moldovean pentru că ignoră opinia Tiraspolului.

Desigur că România îşi doreşte  ca Republica Moldova să semneze la Vilnius acordul de asociere cu Uniunea Europeană. Bogdan Aurescu, secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe, a declarat:„Republica Moldova este, pentru România, miza principală a Summit-ului de la Vilnius şi dorim parafarea integrală a acordului de asociere şi a acordului de liber schimb al Republicii Moldova cu UE. În 2014, prioritatea este semnarea cât mai rapidă a acordurilor, astfel încât să fie posibil ca şi Parlamentul de la Chişinău să poată ratifica acordul de asociere şi cel de liber schimb. Este nevoie să facem cât mai mulţi paşi pentru ancorarea ireversibilă a Republicii Moldova în parcursul european”.

Doar că teama Chişinăului a crescut după ameninţările împotriva exporturilor sale şi ameninţarea mai puţin directă  a lui Rogozin, care le-a urat moldovenilor “să nu îngheţe de frig la iarnă”. Astfel că Moldova are nevoie de gazoductul Iaşi-Ungheni, cel atât de amânat, pentru ca asemeni Ucrainei, să-şi reducă dependenţa faţă de gazul rusesc.

Pentru unele dintre ţările Parteneriatului Estic care vor să semneze în 28 şi 29 noiembrie, la Vilnius, angajamente cu Bruxelles-ul, presiunile Kremlinului sunt atât de cunoscute şi s-au aplicat chiar şi faţă de ţări din UE: tăierea gazului în perioadă de iarnă, reaprinderea unor conflictele teritoriale, minorităţile ruseşti, suspendarea unor exporturi, în timp ce susţine organizaţii şi candidaţi rusofili pe teritoriile acestora.

Calea europeană

Moldovenii  au ales Europa în 2009 când au înlăturat de la putere regimul comunist care a condus ţara atâţia ani. Alegerea drumului european este însă foarte dificil de făcut sub presiunile zdrobitoare ale Rusiei. La Chişinău deja se simt urmările relaţiei tensionate cu Rusia, vinul moldovenesc-principala marfă de export-nu se mai comercializează în spaţiul ex-sovietic controlat de Moscova.

Supuşi unor  presiuni economice inimaginabile, moldovenii sunt invitaţi într-o Uniune Vamală care începe să amintească de fosta URSS. Cel puţin până acum, moldovenii au ales Europa dacă este să ne luăm după ultimul miting pro-european unde circa 100 000 de oameni, la o populaţie de  4,5 milioane care trăiesc dincolo de Prut, s-au exprimat în stradă la Chişinău.

Moldovenii au făcut alegerea în ultimii ani când prin cetăţenia română, de exemplu, au plecat în spaţiul european. După Vilnius, mulţi moldoveni vor avea toate şansele să-şi găsească de lucru în Uniunea Europeană. Se mai spune că marele beneficiu al semnării Acordului de Asociere la Uniunea Europeană, eveniment ce s-ar putea produce în 2014, ar fi posibilitatea călătoriilor fără vize în cea mai mare parte din UE, deloc de neglijat.

Nevoia de România

Autorităţile de la Chişinău au înţeles în ultimii ani că România le întinde o mână frăţească,lipsită de interesul teritorial de care tot vorbesc ruşii. Cu un sprijin ca al României, cu eforturile proprii care nu sunt nici puţine şi nici uşoare, moldovenii vor fi în câţiva ani membrii cu drepturi depline ca şi ceilalţi români.

Prefectul de Gorj semnează „ca primarul” texte cu greşeli de limba română

OLYMPUS DIGITAL CAMERACum prefectul de Gorj, Ion Claudiu Teodorescu este tot mai rar prin judeţ datorită nenumăratelor formări, a început să îşi pună semnătura pe texte din ce în ce mai certate cu Limba Română.

Astfel, primăriile din Gorj au primit în 27 noiembrie 2013, o adresă prin care li se reaminteşte că la 1 Decembrie este Ziua Naţională şi „sărbătorim”: „Vă reamintim că,peste puţin timp urmează să sărbătorim ziua de 1 Decembrie, Ziua Naţională a României Mari, zi în care sărbătorim momentul creării României Mari.” Adică o virgulă pusă aiurea şi un neadevăr istoric, România Mare nu este România actuală, dar noi „sărbătorim” chiar de două ori că s-au terminat cuvintele din DEX.

Misiunea de la prefect este clară „arborarea drapelului României la instituţia pe care o conduceţi, precum şi la toate unităţile de învăţământ de pe raza unităţii administrativ-teritorială”. Cu alte cuvinte, de Ziua Naţională nu este obligatoriu acordul!

Ponta dă banii statului pe prostiile lui Cârciumaru

Florin Carciumaru

 

Guvernul Ponta a avizat la ultima ședință  constituirea unei comisii de experţi care să studieze situaţia restaurării componentei sculpturale „Poarta Sărutului” din cadrul Ansamblului sculptural „Constantin Brâncuşi” de la Târgu Jiu. După cum bine se știe, inițiativa lui Ponta a fost luată după ce primarul Florin Cârciumaru a fost acuzat din nou, pentru a câta oară, de bătaie de joc față de patrimoniul brâncușian.

Dacă vă mai amintiți, în urmă cu circa o lună, premierul Victor Ponta a anunţat că Guvernul va finanţa o comisie internaţională de experţi care să prezinte un punct de vedere privind modul cum se prezintă Ansamblul Monumental Calea Eroilor după restaurarea Porţii Sărutului, proiectantul susţinând că opera a devenit galbenă după spălarea sub presiune. Cum există dovezi clare care îl incriminează pe primarul Florin Cârciumaru, imaginile cu jetul au făcut înconjurul Internetului, Victor Ponta a anunțat o decizie care să trimită atenția în altă parte după modelul știut.

Victor Ponta a anunțat că doreşte experţi în comisia respectivă care să nu fie angajaţi ai Ministerului Culturii, precizând că doreşte o opinie cât mai obiectivă din partea acestora. „Deci eu aşa fac, plătesc eu nişte experţi independenţi, care bănuiesc eu că după aia o să-i certaţi şi pe ăia, indiferent ce or să spună. Eu o să am încredere în cei independenţi. A greşit cineva plăteşte, nu a greşit nimeni, nu mai facem scandal la anul şi facem şi Coloana la anul!”, a declarat Victor Ponta la Târgu-Jiu.

În urmă cu o lună. Dorin Dănilă, proiectantul lucrărilor de restaurare a Porţii Sărutului, a acuzat Institutul Naţional al Patrimoniului că opera din piatră a lui Constantin Brâncuşi, expusă în parcul central din Târgu-Jiu, s-a îngălbenit după ce a fost spălată cu jet cu apă sub presiune.

El a arătat că, după lucrările de restaurare, Poarta Sărutului a devenit „galbenă”, după ce a fost spălată fiind folosit un pistol cu apă sub presiune, asemănător celor din spălătoriile auto.Ulterior, Institutul Naţional al Patrimoniului a anunţat că va depune plângere penală împotriva proiectantului lucrărilor de restaurare de la Poarta Sărutului din Târgu-Jiu, Dorin Dănilă, şi a respins ferm încercarea de calomniere a instituţiei de către acesta.

Institutul Naţional al Patrimoniului a recepţionat atunci lucrările de restaurare/conservare pentru componenta artistică şi piatră de la „Poarta Sărutului”, element al Ansamblului Monumental „Calea Eroilor” din Târgu-Jiu.

INP este principala instituţie care a gestionat şi finanţat lucrările de reabilitare a obiectivului, costurile de proiectare fiind suportate de municipalitate, potrivit unui comunicat al instituţiei.

În vederea realizării proiectului de restaurare şi conservare, INP a alocat fonduri în valoare de 371.656,44 lei. Astfel, operaţiunile executate la Poarta Sărutului au inclus: înlocuirea tablei de plumb existentă, aplicarea unei izolaţii bituminoase, curăţarea pietrei, biocidare şi hidrofugare.

Proiectarea lucrărilor de restaurare/conservare de la acest obiectiv a fost făcută de Dorin Dănilă şi finanţată de comunitatea locală.

Lucrările de restaurare a Porţii Sărutului au început în luna august, opera fiind atunci ascunsă privirii trecătorilor de o pânză pe care era imprimată imaginea acesteia, fără a exista vreun panou cu privire la lucrări.(Sursa Mediafax)

Directorii de școli rămân politici în guvernarea USL

 

miting profDeși atât sindicatele cât și lumea școlii cer concursuri pentru funcțiile de conducere din Educație, Ministerul lui Remus Pricopie nu face nimic în această direcție. Practic, în Educație toate se întâmplă atât de lent încât schimbările se vor produce în viitoarea legislatură.

Ministerul Educaţiei nu va organiza concursul pentru ocuparea posturilor de directori până când nu va exista o viziune foarte clară privind profilul pe care ar trebui să-l aibă o astfel de persoană, fapt vizat de un proiect european care se derulează în prezent, a declarat luni, la Bruxelles, ministrul Remus Pricopie.

„Deşi s-a recunoscut că educaţia ţine de modul de organizare la nivelul fiecărei ţări, de legislaţia naţională, şi că nu există acquis comunitar, cu toate acestea o serie de probleme din zona educaţiei, inclusiv cea care vizează conducerea şcolilor, ar trebui să fie abordate cel puţin după principii comune. Ori mesajul care s-a transmis astăzi este acela că avem nevoie de profesionişti care să conducă şcolile, pentru că în funcţie de modul în care aceste şcoli sunt conduse putem să avem rezultate mai bune sau mai puţin bune”, a declarat Pricopie în cadrul unui briefing de presă, precizând că, potrivit unei statistici prezentate în Consiliu, 30-40% din rezultatele unei şcoli ţin de modul în care aceasta este guvernată. El a precizat că în România se derulează în prezent un proiect european prin care se doreşte identificarea „profilului dezirabil” pentru persoanele care lucrează pe poziţii manageriale în şcoli. „Deci practic ar trebui să avem profilul unui director din ministerul educaţiei, profilul unui inspector şcolar general, profilul unui director de liceu, fără să ne gândim la persoane, ci la competenţele, experienţa pe care trebuie să le aibă un om care urmează să ocupe un astfel de loc. Dacă vă aduceţi aminte am anunţat în urmă cu mai mult timp că vom declanşa procesul de titularizare a directorilor, deci practic concurs pentru aceste posturi, dar nu vom face acest lucru până când nu avem o viziune foarte clară vizavi de ceee ce ne dorim de la un director de şcoală sau de la cei care lucrează în inspectorate”, a declarat  Remus Pricopie.

În 2014 vin chinezii să investească la Rovinari

 

Rovinari 1După îndelungi așteptări, circa un an și jumătate, chinezii se pare că vor veni într-un final în Gorj. Doar că investiția de la Rovinari nu se justifică din punct de vedere energetic de vreme ce Complexul Energetic Oltenia are mari probleme cu producția actuală în privința desfacerii. România ar putea să aibbă probleme și cu UE, intenția fiind de renunțare la energia electrică produsă pe bază de cărbune.

Complexul Energetic Oltenia a semnat cu China Huadian Corporation un acord de intenție de cooperare pentru realizarea proiectului termoelectric de la Rovinari. Compania chineză a fost declarată câștigătoare a unei licitații încă din luna mai 2012, însă abia acum s-a ajuns la un acord de intenție.

După cum ne amintim atunci,  oferta companiei chineze a întrunit cel mai mare număr de puncte, respectiv un total de 100, față de 78,75 puncte obținute de compania Marubeni Corporation. Este vorba de o investiție de un miliard de dolari pentru construirea noului grup energetic de 500 MW de la Rovinari.

Potrivit unor specialiști, această investiție nu se justifică în contextul pieții românești de energie. Se vorbește de export dar România nu deține capacitatea tehnică de a exporta cantități mari de energie electrică.

Cod Galben de ninsori în Gorj

zapadaCu doar câteva zile în urmă, autorităţile dădeau asigurări că va fi o iarnă normală,în ciuda previziunilor. În Gorj, iarna începe în forţă chiar din această seară.

 

Județul Gorj se află sub  Cod Galben de ninsori, în intervalul 26 noiembrie, ora 20.00 – 27 noiembrie, ora 14.00. În intervalul menționat, în Banat, Oltenia și vestul Munteniei, precum și în Munții Banatului și zona Carpatilor Meridionali, va ninge, iar local și temporar vântul va avea intensificări, viscolind zăpada. Cantitățile de precipitații vor depasi 15…20 l/mp, iar stratul de zăpadă va fi mai consistent.

Traian Băsescu, mai treaz ca niciodată în faţa Guvernului lui Gâgă

 

Traian-Basescu2Acuzat de incoerenţă de reprezentanţii Guvernului, preşedintele Traian Băsescu a reuşit duminică seara să pună sub semnul întrebării Bugetul Guvernului Ponta. Chiar dacă purtătorul de cuvânt al Guvernului Palada a ieşit cu declaraţii grosolane, Traian Băsescu are dreptate.

Iată cele mai importante declarații făcute de Traian Băsescu:

– Totul pornește de la conferința de presă pe care a ținut-o premierul vineri, în care într-adevăr a fost la înălțimea funcției. A reușit să se încurce ca un adolescent la prima întâlnire;

– Am ținut să dau niște explicații. Ca niciodată, îl voi cita pe premier, ca pe un clasic;

– N-am trimis Ordonanța nr. 26 la CCR, ci la Parlament, în încercarea de a găsi o soluție cu Parlamentul, înainte de a mă adresa CCR, dacă va fi cazul. De altfel, niciodată nu am apelat direct la CCR, ci la Parlament, care deține puterea Legislativă. Deci Ordonanța nr.26 nu este la CCR, este la Parlament;

– Nu am nicio bătălie politică cu nimeni, dar îmi exercit atribuțiile constituționale în favoarea românilor, și nu în favoarea partidelor. De altfel, dacă premierul ar vrea să avem o bună colaborare – pentru că asta am înțeles din conferința de vineri – ar trebui să facă două lucruri: primul – să respecte legea, al doilea – să respecte instituțiile statului. Dacă va face aceste două lucruri, vom avea o relație perfectă. Atunci când tu, ca prim ministru, nu respecţi legea, degeaba ai o majoritate de 70%-72%. Degeaba îţi votează Parlamentul Memorandumul Rompetrol, dacă tu nu respecţi Constituţia.

– Memorandumul pentru Rompetrol a rămas în vigoare. Eu nu am atacat la CCR decât tangențial conținutul legii Memorandului, acest lucru l-a făcut un grup de parlamentari în vară. Fondul atacării Memorandumului la CCR a fost pe art. 16 din Constituție, privind tratamentul egal pentru persoanele şi companiile din România. Al doilea element atacat a fost amestecul puterii legislative în competențele puterii executive. Acordurile, memorandumurile între un agent economic și un Guvern țin de puterea executivă. Era un amestec între executiv și legislativ. Acesta este motivul pentru care CCR a respins legea Memorandumului;

– Ăsta e ghinionul când îți obții doctoratul fără să știi măcar ce scrie în el. Nici măcar jurist bun nu poți să fii. Asta e! Doctori în drept…;

– Dl prim-ministru trebuie să și-l asume (n.r. Memorandumul) prin Hotărâre de Guvern.

– Și acum aș veni la Buget;

– Sunt un susținător al creșterii de cofinanțare a fondurilor europene și sunt un mare susținător al construcției de autostrăzi. Deci nu înțeleg de ce s-a supărat dl prim-ministru pe mine. Nu, vreau să se facă! Și am să-i demonstrez că se poate și fără accizarea la combustibil. Dacă nu se renunță la accizarea suplimentară, voi trimite bugetul înapoi și îl voi ataca și la CCR. Muncesc de câteva zile cu consilierul economic pentru a găsi soluții la accizarea suplimentară a combustibilului;

– Pe date EUROSTAT: șomajul în septembrie 2012 era 6,7%. În septembrie 2013 este 7,5%. Asta înseamnă o creștere de șomeri de 56.000;

– Agricultura este ciclică: Anul ăsta este bună, la anul poate nu mai este. Atunci este bine să calculezi PIB-ul scoțând agricultura, care este dependentă de mai mulți factori. În 2012, creșterea PIB a fost de 2,1%, iar în 2013 vom avea o creștere de 0,8%-1%. Și este provizorie, abea la anul vom ști datele exacte. Având în vedere această creștere extrem de mică, aș fi foarte prudent în ceea ce privește măsurile de creștere a fiscalității. Sunt convins că introducerea de noi poveri fiscare nu face decât să amâne șansa de relansare pe care România o are;

– O afirm ca atunci când coalița Boc a mărit TVA-ul cu 5%, afirm și acum că creșterea accizei la combustibil este o măsură greșită, care ar putea fi evitată. Această creștere va avea efect în fiecare casă. Va fi un impact destul de mare. Deci ceea ce dl prim-ministru spune că vrea să dea oamenilor prin pensii și salarii va fi înghițit prin creșteri de taxe. Și rog să fiu scuzat de BNR. Ceea ce spune premierul că vrea să dea în plus la pensii și salarii, va fi înghițit de creșterea de prețuri și a inflației – prin introducerea taxei pe stâlpi, pe toate construcțiile și pe combustibil. Inflația nu va fi 3,5%-3,6% anul viitor. Din experiență o spun, nu aveam cum să nu exprim un asemenea punct de vedere, cred că fi o creștere de inflație de 0,5%. Acciza nu va crește doar cu 7 eurocenți. Se adaugă și TVA-ul și ajungem la 8,6 eurocenți. Mai mult, Guvernul nu a utilizat cursul de schimb de la 1 octombrie 2013 – când era curs mai bun – ci s-a dus în 2012. Și utilizează o rată de 4,52, în loc de 4,45 de lei pentru un euro. Este o contribuție importantă la buget. Efectele vor afecta major IMM-urile, întreprinderile familiare, dar și marile companii de transport, care consumă combustibil. S-ar putea să fie falimente și aici, din cauza cascadei de creșteri;

– Îi propun premierului Ponta să renunțe la această acciză, având în vedere efectele rele pentru economie și pentru șansa de relansare a economiei românești și să privească în propriul buget, împreună cu majoritatea parlamentară, uitându-se în primul rând la Ministerul Dezvoltării Regionale – de unde am găsit 1,4 miliarde de lei ce ar putea fi utilizați;

– Este inadmisibil să pui acciză pe combustibil ca să îți faci bani pentru baroni;

– Am experiența măririi TVA-ului cu 5 procente. A fost una dintre marile erori. Trebuiau găsite alte soluții. Ceea ce v-am exemplificat prin cifre înseamnă creșterea prețului combustibilului cu 8% – 53 de bani;

– Alte 600 de milioane de lei aș lua de la dobânzile pentru împrumuturi;

– Și atunci – 1.400 de la clientela politică a dlui Dragnea și cu 600 de aici – avem 2 miliarde de euro. Mai avem nevoie de 280 de milioane de lei, o sumă ridicolă în bugetul de stat, în raport cu cele 217 milarde, cât sunt veniturile bugetului de stat pentru anul viitor. Aș putea spune oricând de unde să ia această sumă, dar vreau să mă feresc de propagandă;

– Deci avem suma cu care să nu se introducă acciză pe combustibil. După trauma din 2010, poporul ăsta nu merită să mai sufere încă o dată. Atunci nu aveam de unde să luăm bani, nu mai puteam plăti salariile. Acum putem.

Răspunsuri la întrebări:

– Nu va fi nicio consecință asupra trimiterii înapoi a Bugetului în Parlament. Dacă au nevoie îi ajut, dacă nu, nu-i nicio problemă să chem FMI aici, pentru că nu România e la dispoziția Fondului, ci invers. Ori vin să ajungem la o concluzie comună, ori merg înainte și facem circ. Cel mai mare rău ar fi să dăm drumul la această acciză suplimentară pe combustibil;

– Sunt dispus să discut cu oricine pentru a preveni să repetăm ce am făcut în 2010 cu TVA-ul – și cu Guvernul și cu Parlamentul. Nu le voi trimite o invitație oficială președinților celor două Camere, ci le voi trimite un calcul;

– Voi trimite Bugetul înapoi în Parlament pe oportunitate, nu pe constituționalitate, pentru că creează daune;

– Doar TVR-ul lui Săftoiu poate bloca pensiile;

– Eu nu voi renunța să cer scoaterea acestei taxe, decât când nu vom mai avea de unde să o acoperim, pentru că va face rău economiei naționale.(Sursa DCNEWS)

 

Pedeliştii gorjeni l-au votat pe Cătălin Predoiu

 

PredoiuSâmbătă, 23 noiembrie 2013, membrii PDL din Oltenia au votat prezidenţiabilul pe care îl vor susţine la alegerile de anul viitor. Cătălin Predoiu a câştigat detaşat în faţa lui Gheorghe Falcă, atât în Gorj, cât şi în celelalte judeţe ale Olteniei confirmând încă odată ieşirea partidului de sub tutela lui Traian băsescu şi Elena Udrea.

Potrivit comunicatului PDL Gorj, Cătălin Predoiu a câştigat detaşat: „În urma voturilor exprimate, în judeţul Gorj, membrii PDL l-au desemnat câştigător pe Cătălin Predoiu care a obţinut 74,32% din sufragii. Gheorghe Falcă a fost votat de 25,64% dintre democrat-liberalii prezenţi la vot. În judeţul Dolj, Gheorghe Falcă a obţinut 14,50%, iar Cătălin Predoiu 85,40%. În Mehedinţi, Gheorghe Falcă a obţinut 13,84% din sufragii, iar Cătălin Predoiu 86,16%. În judeţul Olt, Gheorghe Falcă a obţinut 3,12%, iar Cătălin Predoiu 96,88%, iar în judeţul Vâlcea, Gheorghe Falcă a fost votat de 43,04% dintre membrii PDL, iar Cătălin Predoiu de 56,96% dintre electori. Pe total regiune, Cătălin Predoiu a câştigat scrutinul, fiind ales de 79,85% dintre membrii PDL prezenţi la vot”.

În privinţa numărului de buletine de vot introduse în urnă, judeţul Gorj se situează pe locul 2 cu 3020 de buletine.

 

Luni nu mergeţi la spital decât dacă aveţi o urgenţă!

 

Valentin Popa SANITASAcesta este sfatul sindicaliştilor din SANITAS după ce toate discuţiile cu Ministerul Sănătăţii au eşuat. Greva de avertisment va avea loc luni între orele 8.00 şi 10.00, când vor fi asigurate o treime din serviciile medicale, în general urgenţele. Persoanalul medico-sanitar care nu se va ocupa de urgenţe se va aduna în semn de protest într-un loc din spital, iar după ora 10.00, toată lumea îşi va relua activitatea.

Consiliul Naţional al Federaţiei Sanitas a decis declanşarea grevei de avertisment în 25 noiembrie, între orele 8.00 şi 10.00, şi a grevei generale din 28 noiembrie, pe termen nelimitat.

Potrivit liderilor sindicali,  protestele sunt susţinute şi de către organizaţiile profesionale ale medicilor.

Angajaţii din sistemul sanitar cer alocarea a minimum 6% din PIB pentru sănătate, o legislaţie care să garanteze independenţa profesională a celor care lucrează în sistemul public şi privat, o lege a salarizării specifică sistemului de sănătate, apărarea demnităţii şi renunţarea la denigrarea profesioniştilor de către autorităţi, organizarea unităţilor medicale cu paturi în sistem public pentru asigurarea unor servicii prompte şi de calitate pentru pacienţi, precum şi consultarea reală a Coaliţiei Profesioniştilor din Sănătate cu privire la orice măsură ce poate afecta funcţionarea sistemului de sănătate.

În 2 noiembrie 2013, peste 4.000 de angajaţi din sistemul sanitar au protestat în Capitală.

O jumătate de veac de la moartea lui Kennedy

 

Kennedy

SUA a comemorat la sfârşitul acestei săptămâni  50 de ani de la asasinarea preşedintelui John Fitzgerald Kennedy, eveniment care a şocat întreaga lume şi a schimbat cursul istoriei.  După cum cei mai mulţi ştiu, preşedintele a fost împuşcat mortal pe o stradă din Dallas, în timp ce-şi saluta admiratorii dintr-o maşină decapotabilă. Americanii sunt şi astăzi convinşi că moartea lui Kennedy a fost rezultatul unei conspiraţii iar informaţiile dde până acum nu fac decât să le dea dreptate.

 La 22 noiembrie 1963, preşedintele John Kennedy şi soţia sa Jacqueline început o vizită la Dallas, în Texas. Deşi mulţi localnici, cu opinii de dreapta, îi erau ostili preşedintelui democrat, străzile erau pline de admiratori entuziaşti. Kennedy a decis să străbată oraşul într-o maşină decapotabilă. La trecerea printr-o intersecţie, câteva focuri de armă au prefăcut sărbătoarea în tragedie.

Preşedintele a fost  dus de urgenţă la spital. Unul dintre gloanţe îi spulberase o parte din craniu iar medicii nu au mai putut face nimic.

În timp ce Statele Unite şi lumea întreagă erau în stare de şoc, s-a anunţat arestarea unui suspect:Lee Harvey Oswald, care, între timp, ucisese şi un poliţist. Deşi tânăr, acesta avea un trecut tulbure: fost puşcaş marin, se declarase, la un moment dat, comunist şi petrecuse câţiva ani în Uniunea Sovietică.

El nu a apucat, însă, să declare prea multe pentru că a fost la rândul său împuşcat mortal chiar în sediul poliţiei, în timpul unei transmisii în direct.

Ucigaşul său, Jack Ruby, a murit după câţiva ani de cancer, în închisoareAncheta oficială a stabilit că Oswald a acţionat de unul singur, dar mulţi americani nu cred nici acum că el a fost, într-adevăr, ucigaşul lui Kennedy.

John Kennedy a fost înmormântat la cimitirul Arlington din capitala federală. Potrivit celor mai credibile informaţii, asasinarea preşedintelui american John F. Kennedy nu a fost oopera unui trăgător izolat, ci opera unui complot în care şi-au dat concursul şefi ai Cosa Nostra, ofiţeri CIA, politicieni din Partidul Republican şi petrolişti din Texas. Unele din cele mai interesante informaţii provin de la naşul mafiot Sam Giancana, un apropiat al preşedintelui de atunci. Faptul că Mafia l-a ajutat pe Kennedy să fie ales nu ar trebui să ne mire, diferenţa faţă de Richard Nixon a fost doar de o,o1%, adică în jur de 100 000 de voturi la 68 milioane de votanţi. Voturi multe a câştigat în Ilinois, acolo unde Mafia era atotputernică.

Şi încă ceva interesant, toate documentele privind asasinarea lui Kennedy sunt secrete până în 2039.

 

Gorjenii au obţinut doar o remiză cu Steaua

 

Pandurii 1

Aşteptată cu mult interes la Târgu-Jiu, partida Pandurii-Steaua a avut toate ingredientele fotbalului adevărat. S-a terminat remiză după ce ambele echipe au dominat clar câte o repriză. Adversarii de la Astra prin vocea preşedintelui Dinu Gheorghe au suspectat un blat la Târgu-Jiu  dar pe teren s-a jucat pe bune.

 Pandurii şi Steaua, campioana şi vicecampioana din sezonul trecut, au remizat la Târgu-Jiu prin golurile lui Eric şi Szukala. Echipele şi-au împărţit cele două reprize, în prima dominând autoritar  gorjenii. Dacă la pauză toată lumea regreta că nu este 2-0, la final spectatorii erau mulţumiţi cu egalitatea.

Marin Condescu, preşedintele clubului Pandurii Târgu-Jiu,  crede că rezultatul este echitabil, fiecare dintre echipe dominând câte o repriză. Preşedintele Pandurilor nu crede că lupta pentru titlu este încheiată:„A fost o repriză a noastră şi alta a adversarilor. Probabil celelalte contracandidate se bucură că am încurcat Steaua. Campionatul nu s-a încheiat, continuă cursa. Cred că numărul de ocazii a fost egal, Mingote ne-a salvat în repriza secundă.” a spus Marin Condescu la Digi Sport.

 

Declaraţii după meci

Alin Buleică-„Dacă am fi cîştigat în această seară atunci am fi avut o şansă foarte mare la titlu. Eric a fost din nou formidabil, e un jucător determinant pentru noi”

Eric-„Am dat un gol frumos, da, şi m-am bucurat precum Cristiano Ronaldo pentru că i-am promis lui Mingote înainte de meci. I-am zis să stea liniştit că eu voi fi pe teren, nu sînt accidentat. Sînt bucuros că am jucat de la egal la egal cu campioana României”

Paul Anton-„Pe final puteam să pierdem, dar am avut şi noi prima repriză bună. Una peste alta, e un rezultat echitabil, ne mulţumeşte acest punct obţinut”

 Pandurii 2

 Sursa GSP.RO

Dreptate pentru românii din Serbia, învăţământ în limba română pe Valea Timocului

 

Timoc  IISunt ani de zile din momentul când românii de pe Valea Timocului au început demersurile pentru învăţământ în limba maternă, drept interzis mai bine de un secol  şi  jumătate. În noiembrie 2013, a fost oficializat acest drept pentru românii timoceni deşi, deocamdată, e vorba doar de câteva ore ţinute după programul normal de şcoală. Probabil că autorităţile sârbe ar  fi continuat să se opună acordării drepturilor pentru minoritatea românească dacă nu ar fi planat pericolul rămânerii la porţile EUROPEI unite.

 

Autorităţile Serbiei  au decis să oficializeze limba română în şcolile din ţara vecină încă de săptămâna trecută.  Elevii vor învăţa săptămânal două ore de limba română, iar cursurile se vor desfăşura în mai multe şcoli de pe Valea Timocului. Aproape 1.000 de copii ai românilor din Serbia au de-acum posibilitatea să înveţe limba maternă în şcoală, un vis care părinţilor şi bunicilor lor le-a fost refuzat. Printr-o decizie istorică, autorităţile sârbe au acceptat ca limba română să fie introdusă în şcolile din ţara vecină.

De la Traian Băsescu la Guvernul României, de la  secretarul de stat in MAE Bogdan Aurescu la europarlamentarul Norica Nicolai, cu toţii au merite în obţinerea învăţământului în limba română pe Valea Timocului.  Ca orice ziarist, mă întreb dacă Serbia ar mai fi fost atât de cooperantă fără demersurile unui europarlamentar ca Norica Nicolai, cea care a profitat la maximum de deschiderea capitolului de negociere “Cultura”din Tratatul de aderare al Serbiei, Belgradul fiind condiţionat de îndeplinirea angajamentelor în ceea ce priveşte drepturile minorităţii române din această ţară.

Mai reţinem faptul că Serbia îşi luase angajamente internaţionale de a introduce studiul limbii române în şcolile din Valea Timocului de la 1 septembrie 2013, lucru care, iată, s-a întâmplat abia în luna noiembrie 2013. Dacă toate aceste demersuri concertate ale autorităţilor române şi ale organizaţiilor românilor din Serbia nu s-ar fi produs, învăţământul în limba română ar fi rămas în continuare doar o vorbă în vânt pe Valea Timocului.

Angajamentele Serbiei

Mai reţinem că la 1 martie 2012, la Bruxelles, a fost semnat, de către Reprezentanţii Permanenţi ai României şi Serbiei la UE, Protocolul celei de-a doua sesiuni a Comisiei Mixte Interguvernamentale între România şi Republica Serbia privind minorităţile naţionale, care a avut loc la 20 mai 2011.

Documentul a fost semnat sub egida Consiliului European care a decis acordarea pentru  Serbia a statutului de candidat la integrarea in UE. Cu acest prilej ţara noastră a prezentat o Declaraţie prin care a subliniat necesitatea obţinerii unor rezultate concrete şi rapide privind statutul minorităţilor din cele două ţări, cât şi implicarea Comisiei şi a înaltului Reprezentant al OSCE pentru minorităţile naţionale, în monitorizarea eforturilor Serbiei pentru respectarea principiilor protecţiei minorităţilor în conformitate cu standardele Uniunii Europene.

Ce poate face statul român?

Din momentul când învăţământul în limba română a demarat pe Valea Timocului, 12 noiembrie 2013 fiind o zi istorică în acest sens, România se poate implica direct pentru sprijinirea procesului de predare în limba română, furnizarea manualelor în limba română, crearea unor programe de formare continuă pentru profesorii şi jurnaliştii români, precum şi susţinerea tehnică de către partea română a retransmisiei programelor radio-tv din România în Valea Timocului, toate anngajamente anunţate public de Guvernul României.

Sunt şanse ca pentru românii de pe Valea Timocului suferinţa datorită lipsurilor drepturilor naţionale să se apropie de sfârşit. Redescoperirea românilor din ţările vecine ar trebui să rămână atât o politică de stat cât şi un demers necesar pentru fiecare roman patriot. Nu suntem puţini iar dacă istoria ne-a fost potrivnică de-a lungul veacurilor, avem şansa să ne regăsim în marea familie europeană.

 

 Dumitru Glăman

 

 

Marin Condescu va fi judecat în libertate

Condescu nou 2Curtea de Apel Craiova a confirmat astăzi, 21 noiembrie 2013, decizia Tribunalului Gorj de judecare în libertate a liderilor minerilor Marin Condescu şi Viorel Temelescu. Strategia Moţa-Caragea de înlăturare a lui Marin Condescu la ordinul PSD nu a dat roade cel puţin deocamdată. Declaraţiile iresponsabile ale lui Mihai Prunariu, preşedintele Pandurii pregătit în laboratoarele PSD-PPDD, au făcut ca echipa Pandurii să fie cercetată de UEFA şi să rişte să nu primească banii aşteptaţi, circa 4,5 milioane de euro.

 Dumitru Glăman

 Judecătorii de la Curtea de Apel Craiova au rezistat eroic presiunilor politice pentru reţinerea lui Marin Condescu pe un dosar instrumentat jenant, ca şi personajul, de controversatul procuror Emil Moţa. Trusturile de presă Răitaru şi Făget, finanţate din bani din mineritul pesedist de Laurenţiu Ciurel-Ion Călinoiu, sunt în doliu după rămânerea în libertate a lui Marin Condescu.

 Judecătorul Boncu confirmat de Curtea de Apel Craiova

 Presa gorjeană de vineri, 21 noiembrie 2013, a dat publicităţii documente foarte interesante pentru cititorul gorjean de presă. Dacă PANDURUL, cu profesionalismul recunoscut, a publicat motivarea deciziei judecătorului Boncu, de a respinge  solicitarea  procurorului Moţa privind arestarea preventivă a lui Marin Condescu şi Viorel Temelescu, GORJ DOMINO a publicat toată ziua în serial elucrubaţiile lui Moţa, un document care ar fi trebuit  să fie secret până la judecarea procesului de la Craiova. Astfel, referatul prin care Moţa a cerut arestarea şefilor de la Pandurii conţine multe acuzaţii, dar zero probe, după cum rezultă din decizia judecătorului. Acesta nu a găsit nici măcar un motiv din puzderia de acuzaţii aduse celor doi pentru a putea lua în calcul o eventuală arestare a şefilor de la Pandurii.

Judecătorul Teofil Boncu a constatat că în dosar nu sunt nici măcar urme sau indicii ale unor posibile infracţiuni. Cererea de arestare preventivă formulată de procurorul de caz a fost desfiinţată de la început până la sfârşit de judecătorul care a trebuit să pronunţe o sentinţă la solicitarea Parchetului.

După cum ştiu cititorii noştri, Marin Condescu şi Viorel Temelescu au fost acuzaţi că au falsificat trei contracte de cesiune de creanţe cu o firmă care asigura tichete de masă către minerii din sindicatele conduse de aceştia, însă judecătorul de caz menţionează că „prezentarea celor trei contracte ca fiind false este făcută în mod lapidar, fără a se indica, măcar succint, în ce constă falsul şi cine ar fi semnat în fals din partea Pandurii”.

În plus, magistratul a avut la dispoziţie un raport de expertiză al IPJ Gorj, făcut de Serviciul de Investigaţii Criminale în baza căruia magistratul a constatat că „actele cu privire la care se susţine că sunt false, sunt în realitate scanate, dar nu se menţionează în acelaşi raport dacă sunt false şi cu atât mai puţin dacă au fost falsificate de către unul dintre cei doi inculpaţi”.

Marin Condescu este acuzat şi că ar fi împrumutat de mai multe ori Clubul Pandurii cu bani împrumutaţi de la bancă, iar la returnarea sumelor acesta ar fi retras sume mai mari, iar în contabilitate nu ar fi fost înregistrate toate operaţiunile, el fiind acuzat de delapidare şi spălare de bani. Procurorul care a cerut arestarea preşedintelui de la Pandurii l-a acuzat pe Condescu de prejudicierea Clubului cu 2,6 milioane lei, însă judecătorul Teofil Boncu menţionează în încheierea de şedinţă că un eventual prejudiciu şi o astfel de sumă nu poate fi stabilită în lipsa unei expertize contabile.

Instanţa reţine fără putinţă de dubiu, că nu există niciun indiciu temeinic care să creeze presupunerea comiterii acestei infracţiuni. Pentru a subzista indicii temeinice şi probe certe cu privire la spălarea de bani, organul de urmărire penală trebuia să adune probe care să ateste că inculpatul a reinvestit sau a împrumutat clubul Pandurii cu sume de bani ce provin din comiterea unor infracţiuni”, se menţionează în documentul citat de cotidianul PANDURUL, Condescu declarând în repetate rânduri că banii cu care a împrumutat Pandurii au fost împrumutaţi legal de la bancă şi au fost rulaţi prin conturi bancare, el neavând în mână nici un leu din sumele respective.

Mai mult, preşedintele de la Pandurii a declarat în repetate rânduri că are documente din care reiese că ar avea de recuperat de la club circa 200.000 de euro, bani care provin din diferenţe de curs valutar în principal, sume pe care însă nu le-a revendicat vreodată. „Aşadar, aceste împrumuturi bancare nu reprezintă o sursă ilicită de procurare a banilor care să frizeze comiterea unor fapte penale ce ar constitui infracţiunea predicat, cu raportare la infracţiunea de spălare a banilor. Constată instanţa cu privire la această faptă că în referatul Parchetului nu este descrisă, neprecizându-se în concret nicio sumă de bani pe care se presupune că ar fi spălat-o inculpatul”, se precizează de către instanţa de judecată.

 Aiureli marca Moţa

 „În cauza de faţă instanţa constată că prima condiţie nu este îndeplinită, nefiind indicii temeinice, că inculpaţii au săvârşit vreuna din faptele săvârşite de legea penală şi reţinute în referat, aşa cum a fost analizat mai sus, infracţiunile pentru care sunt cercetaţi inculpaţii fiind pedepsite cu închisoarea mai mare de 4 ani, însă nu este îndeplinită nici cea de-a doua condiţie referitoare la pericolul public pentru ordinea publică.(…) Acest pericol nu subzistă în nici un mod în cauză din moment ce instanţa a apreciat mai sus inexistenţa indiciilor temeinice sau a oricărei alte probe  că susnumiţii au săvârşit vreuna din faptele pentru care sunt cercetaţi în prezenta cauză”, menţionează judecătorul Teofil Boncu în motivarea respingerii propunerii de arestare preventivă.

De cealaltă parte,Emil Moţa spunea în recursul dat publicităţii de Gorj-Domino:„Pe parcursul urmăririi penale, Marin Condescu a întocmit mai multe înscrisuri false intitulate „Hotărâri ale Adunării Generale a Acţionarilor”, în care atesta fapte necorespunzătoare adevărului, pe care le-a folosit pentru a încerca să justifice activităţile ilegale desfăşurate, aceste fapte întrunind elementele constitutive ale infracţiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată”. Mai mult, „Condescu Marin a întocmit mai multe înscrisuri intitulate hotărâri ale AGA, pe care LE-A SEMNAT SINGUR şi le-a depus la organele de control fiscal pentru justificarea unor împrumuturi şi plăţi”.