Imnul și drapelul obligatorii în școli

DrapelulSenatorul PSD Alexandru Petru Frătean a anunțat, printr-un comunicat de presă, că împreună cu alți senatori colegi de partid a inițiat o propunere legislativă pentru modificarea şi completarea Legii 75/1994 privind arborarea drapelului României, intonarea imnului naţional şi folosirea sigiliilor cu stema României de către autorităţile şi instituţiile publice.

Propunerea legislativă prevede sancţiuni pentru nerespectarea regimului de arborare a drapelului naţional, dar şi intonarea imnului în şcoli.

Frătean subliniază că în judeţul Mureş au fost semnalate, de-a lungul timpului, situaţii repetate de nerespectare a simbolurilor naţionale, “cum ar fi folosirea altor însemne decât cele stabilite prin Constituţia României, situaţii care generează tensiuni în cadrul comunităţilor”. Senatorul PSD a declarat că prin ”arborarea însemnelor altor state” se face referire la drapele ale unor state sau entităţi nerecunoscute de România. Întrebat dacă este vizat steagul secuiesc, senatorul a răspuns: ”Sunt mai multe aspecte. O categorie o reprezintă statele nerecunoscute de România, state care nu mai există sau entităţi ce se pretind a fi state – drapelele lor nu se pot arbora”.

Cât despre sancțiunile pentru școli, senatorul PSD a explicat că “Directorul şcolii ar urma să răspundă de intonarea imnului zilnic. Sancţiuni prevăzute expres nu sunt, însă ar intra pe regula de funcţionare a şcolii, cu puncte de penalizare şi avertismente”.(Sursa DCNEWS)

Anunțuri

Luptă pentru putere pe viață și pe moarte în PSD Gorj

 

PiguiApărută pe surse la finalul săptămânii, vestea flagrantului asupra primarului Florin Cârciumaru a surprins o mare parte a publicului. Asistăm însă la sfârșitul unei epoci, se schimbă garda în PSD Gorj, ”lupii tineri” dorind eliminarea bătrânilor Florin Cârciumaru și alții. Cel puțin deocamdată, Ion Călinoiu a scăpat epurării dându/se cu ”dușmanul”: prefectul Claudiu Teodorescu, Ciprian Florescu, Iulia Vână, Mihai Prunariu, Gheorghe Pecingină, Alin Rădulescu, Cosmin Pigui ș.a.

Sunt multe voci care spun că Florin Cârciumaru a scăpat flagrantului instrumentat de organele legii datorită lui Viorel Caragea, cel care mai este încă la comanda Poliției Gorj datorită sprijinului liderului PSD Gorj. Ion Călinoiu a simțit cu bate vântul și l/a abandonat pe Florin Cârciumaru, mai ales că acesta i/a yădărnicit accesul până acum loa banii de la Pandurii. Să nu uităm că Ion Călinoiu are urgentă nevoie de bani pentru farmacia fiului și lovelele de la UEFA nu ar mai fi drenate prin firmele lui Condescu-Berbecel, ci Călinoiu Company.

Prostia presei aservite

Vestea flagrantului asupra lui Cârciumaru a fost lansată de cotidianul PANDURUL și dezmințită imediat de primarul Municipiului. Doar că informațiile au fost scăpate spre presă chiar de Florin Cârciumaru care a mai spus că prefectul i-a spus că flagrantul nu era pentru el. O aiureală, încă liderul PSD Gorj știe la ce să se aștepte din partea oamenilor lui Victor Ponta și acum nemulțumit că era să piardă alegerile la Târgu-Jiu.

Doar că ziarul lui Pigui a recunoscut flagrantul încercând să îl exporte în curtea lui Marin Condescu printr-o posibilă implicare a soției unui fost șofer. Încercând să deruteze pe cei implicați în scandal, Cosmin Pigui a reușit să îi expună public pe complotiști. Riposta va fi dură, Florin Cârciumaru punând condiții grele pe premier, inclusiv candidatura la europarlamentare a prefectului fiind pusă sub semnul întrebării.

Mișcările lui Cârciumaru

Într-o discuție cu Victor Ponta, Florin Cârciumaru și-a declarat noncombatul la europarlamentare și prezidențiale dacă nu i se vor satisface anumite doleanțe, inclusiv păstrarea lui Viorel Caragea. Pe lista neagră este Laurențiu Ciurel, director CEO, cu un management dezastruos în fruntea companiei și cel care finanțează organele de presă care îl critică: TV SUD Răitaru, GORJ EXCLUSIV, GORJ DOMINO, GORJEANUL ș.a. Florin Cârciumaru a mai cerut un prag minim pentru fiecare organizație PSD la europarlamentare, perdanții urmând să fie înlăturați din funcții.

Florin Cârciumaru a reluat discuțiile cu liderul PNL Dian Popescu, reușind astfel să izoleze gruparea Teodorescu-Călinoiu. Ponta va trebui să negocieze la sânge implicarea electorală a lui Florin Cârciumaru, anul electoral scutindu-l de alte…flagrante.

 

România ajută Moldova pe drumul european

 

MoldovaDrumul european al Chişinăului, dinamizat după 2010, se datorează în mare măsură unui sprijin  constant şi eficient din partea autorităţilor române. Autorităţile de la Chişinău-inclusiv premierul moldovean Iurie Leancă-recunosc sprijinul extrem de activ la Bruxelles şi alte capitale din UE pentru cauza moldovenească din partea României.

 

 Ameninţarea rusă

Republica Moldova se află într-o clipă de graţie pe tărâm diplomatic, are şanse să intre în viitor în Uniunea Europeană dar la acest moment se desprinde greu de fostul stăpân de la Răsărit, Federaţia Rusă. Şi cum nu ar fi aşa de vreme ce vicepremierul rus Dmitri Rogozin,  a avertizeazat deja  UE că se poate trezi cu un conflict la graniţă. Ameninţarea rusă este cu subiect şi predicat, oficialul rus a avertizat, la Bruxelles, că intrarea Chişinăului în clubul comunitar ar putea reaprinde războiul transnistrean, după ce anterior acelaşi reprezentant al Moscovei ameninţase în mai multe rânduri statul moldovean pentru că ignoră opinia Tiraspolului.

Desigur că România îşi doreşte  ca Republica Moldova să semneze la Vilnius acordul de asociere cu Uniunea Europeană. Bogdan Aurescu, secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe, a declarat:„Republica Moldova este, pentru România, miza principală a Summit-ului de la Vilnius şi dorim parafarea integrală a acordului de asociere şi a acordului de liber schimb al Republicii Moldova cu UE. În 2014, prioritatea este semnarea cât mai rapidă a acordurilor, astfel încât să fie posibil ca şi Parlamentul de la Chişinău să poată ratifica acordul de asociere şi cel de liber schimb. Este nevoie să facem cât mai mulţi paşi pentru ancorarea ireversibilă a Republicii Moldova în parcursul european”.

Doar că teama Chişinăului a crescut după ameninţările împotriva exporturilor sale şi ameninţarea mai puţin directă  a lui Rogozin, care le-a urat moldovenilor “să nu îngheţe de frig la iarnă”. Astfel că Moldova are nevoie de gazoductul Iaşi-Ungheni, cel atât de amânat, pentru ca asemeni Ucrainei, să-şi reducă dependenţa faţă de gazul rusesc.

Pentru unele dintre ţările Parteneriatului Estic care vor să semneze în 28 şi 29 noiembrie, la Vilnius, angajamente cu Bruxelles-ul, presiunile Kremlinului sunt atât de cunoscute şi s-au aplicat chiar şi faţă de ţări din UE: tăierea gazului în perioadă de iarnă, reaprinderea unor conflictele teritoriale, minorităţile ruseşti, suspendarea unor exporturi, în timp ce susţine organizaţii şi candidaţi rusofili pe teritoriile acestora.

Calea europeană

Moldovenii  au ales Europa în 2009 când au înlăturat de la putere regimul comunist care a condus ţara atâţia ani. Alegerea drumului european este însă foarte dificil de făcut sub presiunile zdrobitoare ale Rusiei. La Chişinău deja se simt urmările relaţiei tensionate cu Rusia, vinul moldovenesc-principala marfă de export-nu se mai comercializează în spaţiul ex-sovietic controlat de Moscova.

Supuşi unor  presiuni economice inimaginabile, moldovenii sunt invitaţi într-o Uniune Vamală care începe să amintească de fosta URSS. Cel puţin până acum, moldovenii au ales Europa dacă este să ne luăm după ultimul miting pro-european unde circa 100 000 de oameni, la o populaţie de  4,5 milioane care trăiesc dincolo de Prut, s-au exprimat în stradă la Chişinău.

Moldovenii au făcut alegerea în ultimii ani când prin cetăţenia română, de exemplu, au plecat în spaţiul european. După Vilnius, mulţi moldoveni vor avea toate şansele să-şi găsească de lucru în Uniunea Europeană. Se mai spune că marele beneficiu al semnării Acordului de Asociere la Uniunea Europeană, eveniment ce s-ar putea produce în 2014, ar fi posibilitatea călătoriilor fără vize în cea mai mare parte din UE, deloc de neglijat.

Nevoia de România

Autorităţile de la Chişinău au înţeles în ultimii ani că România le întinde o mână frăţească,lipsită de interesul teritorial de care tot vorbesc ruşii. Cu un sprijin ca al României, cu eforturile proprii care nu sunt nici puţine şi nici uşoare, moldovenii vor fi în câţiva ani membrii cu drepturi depline ca şi ceilalţi români.

Prefectul de Gorj semnează „ca primarul” texte cu greşeli de limba română

OLYMPUS DIGITAL CAMERACum prefectul de Gorj, Ion Claudiu Teodorescu este tot mai rar prin judeţ datorită nenumăratelor formări, a început să îşi pună semnătura pe texte din ce în ce mai certate cu Limba Română.

Astfel, primăriile din Gorj au primit în 27 noiembrie 2013, o adresă prin care li se reaminteşte că la 1 Decembrie este Ziua Naţională şi „sărbătorim”: „Vă reamintim că,peste puţin timp urmează să sărbătorim ziua de 1 Decembrie, Ziua Naţională a României Mari, zi în care sărbătorim momentul creării României Mari.” Adică o virgulă pusă aiurea şi un neadevăr istoric, România Mare nu este România actuală, dar noi „sărbătorim” chiar de două ori că s-au terminat cuvintele din DEX.

Misiunea de la prefect este clară „arborarea drapelului României la instituţia pe care o conduceţi, precum şi la toate unităţile de învăţământ de pe raza unităţii administrativ-teritorială”. Cu alte cuvinte, de Ziua Naţională nu este obligatoriu acordul!

Ponta dă banii statului pe prostiile lui Cârciumaru

Florin Carciumaru

 

Guvernul Ponta a avizat la ultima ședință  constituirea unei comisii de experţi care să studieze situaţia restaurării componentei sculpturale „Poarta Sărutului” din cadrul Ansamblului sculptural „Constantin Brâncuşi” de la Târgu Jiu. După cum bine se știe, inițiativa lui Ponta a fost luată după ce primarul Florin Cârciumaru a fost acuzat din nou, pentru a câta oară, de bătaie de joc față de patrimoniul brâncușian.

Dacă vă mai amintiți, în urmă cu circa o lună, premierul Victor Ponta a anunţat că Guvernul va finanţa o comisie internaţională de experţi care să prezinte un punct de vedere privind modul cum se prezintă Ansamblul Monumental Calea Eroilor după restaurarea Porţii Sărutului, proiectantul susţinând că opera a devenit galbenă după spălarea sub presiune. Cum există dovezi clare care îl incriminează pe primarul Florin Cârciumaru, imaginile cu jetul au făcut înconjurul Internetului, Victor Ponta a anunțat o decizie care să trimită atenția în altă parte după modelul știut.

Victor Ponta a anunțat că doreşte experţi în comisia respectivă care să nu fie angajaţi ai Ministerului Culturii, precizând că doreşte o opinie cât mai obiectivă din partea acestora. „Deci eu aşa fac, plătesc eu nişte experţi independenţi, care bănuiesc eu că după aia o să-i certaţi şi pe ăia, indiferent ce or să spună. Eu o să am încredere în cei independenţi. A greşit cineva plăteşte, nu a greşit nimeni, nu mai facem scandal la anul şi facem şi Coloana la anul!”, a declarat Victor Ponta la Târgu-Jiu.

În urmă cu o lună. Dorin Dănilă, proiectantul lucrărilor de restaurare a Porţii Sărutului, a acuzat Institutul Naţional al Patrimoniului că opera din piatră a lui Constantin Brâncuşi, expusă în parcul central din Târgu-Jiu, s-a îngălbenit după ce a fost spălată cu jet cu apă sub presiune.

El a arătat că, după lucrările de restaurare, Poarta Sărutului a devenit „galbenă”, după ce a fost spălată fiind folosit un pistol cu apă sub presiune, asemănător celor din spălătoriile auto.Ulterior, Institutul Naţional al Patrimoniului a anunţat că va depune plângere penală împotriva proiectantului lucrărilor de restaurare de la Poarta Sărutului din Târgu-Jiu, Dorin Dănilă, şi a respins ferm încercarea de calomniere a instituţiei de către acesta.

Institutul Naţional al Patrimoniului a recepţionat atunci lucrările de restaurare/conservare pentru componenta artistică şi piatră de la „Poarta Sărutului”, element al Ansamblului Monumental „Calea Eroilor” din Târgu-Jiu.

INP este principala instituţie care a gestionat şi finanţat lucrările de reabilitare a obiectivului, costurile de proiectare fiind suportate de municipalitate, potrivit unui comunicat al instituţiei.

În vederea realizării proiectului de restaurare şi conservare, INP a alocat fonduri în valoare de 371.656,44 lei. Astfel, operaţiunile executate la Poarta Sărutului au inclus: înlocuirea tablei de plumb existentă, aplicarea unei izolaţii bituminoase, curăţarea pietrei, biocidare şi hidrofugare.

Proiectarea lucrărilor de restaurare/conservare de la acest obiectiv a fost făcută de Dorin Dănilă şi finanţată de comunitatea locală.

Lucrările de restaurare a Porţii Sărutului au început în luna august, opera fiind atunci ascunsă privirii trecătorilor de o pânză pe care era imprimată imaginea acesteia, fără a exista vreun panou cu privire la lucrări.(Sursa Mediafax)

Directorii de școli rămân politici în guvernarea USL

 

miting profDeși atât sindicatele cât și lumea școlii cer concursuri pentru funcțiile de conducere din Educație, Ministerul lui Remus Pricopie nu face nimic în această direcție. Practic, în Educație toate se întâmplă atât de lent încât schimbările se vor produce în viitoarea legislatură.

Ministerul Educaţiei nu va organiza concursul pentru ocuparea posturilor de directori până când nu va exista o viziune foarte clară privind profilul pe care ar trebui să-l aibă o astfel de persoană, fapt vizat de un proiect european care se derulează în prezent, a declarat luni, la Bruxelles, ministrul Remus Pricopie.

„Deşi s-a recunoscut că educaţia ţine de modul de organizare la nivelul fiecărei ţări, de legislaţia naţională, şi că nu există acquis comunitar, cu toate acestea o serie de probleme din zona educaţiei, inclusiv cea care vizează conducerea şcolilor, ar trebui să fie abordate cel puţin după principii comune. Ori mesajul care s-a transmis astăzi este acela că avem nevoie de profesionişti care să conducă şcolile, pentru că în funcţie de modul în care aceste şcoli sunt conduse putem să avem rezultate mai bune sau mai puţin bune”, a declarat Pricopie în cadrul unui briefing de presă, precizând că, potrivit unei statistici prezentate în Consiliu, 30-40% din rezultatele unei şcoli ţin de modul în care aceasta este guvernată. El a precizat că în România se derulează în prezent un proiect european prin care se doreşte identificarea „profilului dezirabil” pentru persoanele care lucrează pe poziţii manageriale în şcoli. „Deci practic ar trebui să avem profilul unui director din ministerul educaţiei, profilul unui inspector şcolar general, profilul unui director de liceu, fără să ne gândim la persoane, ci la competenţele, experienţa pe care trebuie să le aibă un om care urmează să ocupe un astfel de loc. Dacă vă aduceţi aminte am anunţat în urmă cu mai mult timp că vom declanşa procesul de titularizare a directorilor, deci practic concurs pentru aceste posturi, dar nu vom face acest lucru până când nu avem o viziune foarte clară vizavi de ceee ce ne dorim de la un director de şcoală sau de la cei care lucrează în inspectorate”, a declarat  Remus Pricopie.

În 2014 vin chinezii să investească la Rovinari

 

Rovinari 1După îndelungi așteptări, circa un an și jumătate, chinezii se pare că vor veni într-un final în Gorj. Doar că investiția de la Rovinari nu se justifică din punct de vedere energetic de vreme ce Complexul Energetic Oltenia are mari probleme cu producția actuală în privința desfacerii. România ar putea să aibbă probleme și cu UE, intenția fiind de renunțare la energia electrică produsă pe bază de cărbune.

Complexul Energetic Oltenia a semnat cu China Huadian Corporation un acord de intenție de cooperare pentru realizarea proiectului termoelectric de la Rovinari. Compania chineză a fost declarată câștigătoare a unei licitații încă din luna mai 2012, însă abia acum s-a ajuns la un acord de intenție.

După cum ne amintim atunci,  oferta companiei chineze a întrunit cel mai mare număr de puncte, respectiv un total de 100, față de 78,75 puncte obținute de compania Marubeni Corporation. Este vorba de o investiție de un miliard de dolari pentru construirea noului grup energetic de 500 MW de la Rovinari.

Potrivit unor specialiști, această investiție nu se justifică în contextul pieții românești de energie. Se vorbește de export dar România nu deține capacitatea tehnică de a exporta cantități mari de energie electrică.