Clasele de învăţământ profesional refuzate la Gorj !?

DeschidereMinisterul Educației, a publicat în cursul acestei săptămâni, metodologia de admitere și de funcționare a învățământului profesional cu durata de trei ani. Astfel, elevii clasei a VIII-a care doresc să urmeze această formă de învățământ se vor putea înscrie la școlile profesionale. Doar liceele care au contracte încheiate cu operatorii economici sau instituţii publice pot organiza clase de învățământ profesional. Potrivit unor surse din ISJ Gorj, sunt licee din Târgu-Jiu care au refuzat organizarea unor astfel de clase.

Am trăit să o vedem şi pe asta, liceele din Târgu-Jiu refuză clase de învăţământ profesional pe motiv că nu există interes din partea elevilor. Elevii Gorjului trebuie să știe faptul că învățământul profesional va dura trei ani, spre deosebire de anii trecuți, când această formă de învățământ dura doar doi ani. În primul an de studiu, aceștia vor face pregătire profesională de bază, iar în următorii doi ani vor face pregătire de specialitate. La aceste clase se pot înscrie atât elevii care anul acesta vor absolvi clasa a VIII-a, cât și absolvenții clasei a VIII-a din seriile anterioare.
Elevii pot studia maximum 2 calificări profesionale din acelaşi domeniu şi numai în cazuri excepţionale, cu aprobarea Ministerului Educaţiei Naţionale, se poate organiza o formaţiune de studiu şi pentru 2 calificări profesionale din domenii diferite de pregătire.
Admiterea la o clasă profesională se va face pe baza unei fișe de înscriere, precum și pe baza unor probe suplimentare de admitere pe care le pot organiza liceele. Înscrierea la profesională se va face în perioada 26-27 mai, iar în perioada 29-30 mai se va desfășura examenul de admitere la liceele care organizează preselecție, urmând ca rezultatele să fie afișate pe data de 4 iunie.

Anunțuri

DNA Târgu-Jiu se închide de la 1 martie 2014

DNAStructura locală a DNA va fi desfiinţată începând cu data de 1 martie a.c. Potrivit unor surse juridice, în afară de filiala din Târgu-Jiu, doar un birou se mai desfiinţează în ţară, acolo însă din cauza faptului că unul dintre infractori s-a dovedit a fi chiar procurorul şef, arestat pentru corupţie.

Cei doi procurori din structura DNA Târgu-Jiu, Cristian Berta şi Dumitru Bocşan se vor întoarce la vechile locuri de muncă după ce nu au reuşit să prindă nici un infractor în 2012 şi doar câţiva în 2013.

Surse oficiale susţin că urmează o reorganizare structurală a Direcţiei Naţionale Anticorupţie, neconfirmată oficial până acum, iar birourile de la Târgu-Jiu şi Slobozia urmează să dispară. La Slobozia, lucrurile stau şi mai grav ca în Gorj, pentru că procurorul şef a fost arestat şi trimis în judecată pentru favorizarea infractorului şi luare de mită.
La Gorj însă, e vorba de rezultate slabe. În anul 2012, când Cristian Bertha a venit la conducerea structurii locale a DNA, biroul n-a instrumentat nici măcar un dosar sau chiar dacă a avut în lucru vreunul, nu a emis niciun rechizitoriu.
Anul trecut, activitatea s-a mai revigorat,s-a reuşit întocmirea a trei rechizitorii, unul cu privire la poliţiştii implicaţi în „Mafia permiselor”, Emil Copiluş şi Nicu Stroe Cristian, alături de care apăreau şi trei instructori auto; un altul, referitor la infracţiuni pentru obţinerea pe nedrept a unor fonduri europene şi, ultimul, cu privire la un comisar de la Garda de Mediu, care a luat mită.

Ucrainienii lasă românii fără emisiuni în limba maternă

VidraRomânii din Ucraina şi din judeţele de nord ale României şi Republicii Moldova nu mai pot asculta la radio emisiunile în limba română ale postului de radio “Ucraina-Internaţional”.

 Începând cu 29 ianuarie 2014, emisiunile în limba română ale postului de radio “Ucraina-Internaţional”, care erau difuzate pe frecvenţa de unde medii de 657 KHz, au fost suspendate. Decizia opririi emițătorului, şi implicit a celor 2 ore şi 25 de minute de emisiuni în limba română, a fost luată ca urmare a cererii formulată de directorul General al CNRU, Taras Avrahov, care, în 23 ianuarie, prin adresa Nr. 9-1-167/17, a cerut Concernului de Radiodifuziune, Radioemisie şi Televiziune din Kiev oprirea emițătorului, sub pretextul reducerilor de buget. Drept urmare, începând cu 29 ianuarie emisiunile pe unde medii de 657 KHz, inclusiv emisiunile postului de radio „Cultura” şi cele ale redacţiei emisiuni în limba română a postului de radio „Ucraina-Internaţional”, nu mai sunt transmise, ceea ce înseamnă o reducere cu 60% a volumului emisiunilor în limba română ale postului „Ucraina-Internaţional”. Din cele 4 ore și 25 de minute de emisiuni în limba română în acest moment au rămas doar două ore, transmise doar pe internet http://www.radioukr.com.ua şi prin satelitul Astra 4 A, la orele 13.00 şi 19.00.

Pentru a justifica măsurile, la sfârșitul anului trecut conducerea postului Radio Ucraina Internațional a semnat o dispoziţie prin care i-a delegat pe şeful serviciului de securitate din cadrul Companiei Naţionale de Radiodifuziune a Ucrainei şi pe adjunctul acestuia să vină la  Cernăuţi în ajun de an nou la 30 decembrie 2013 şi să verifice programul de lucru al jurnaliştilor din redacția misiunilor în limbă română, ora la care încep și termină serviciul.

Decizia conducerii CNRU de a opri emisia pe unde medii a fost luată fără consultarea angajaților sau un preaviz acordat jurnaliștilor din redacția în limbă română.

Colectivul redacţiei face un apel către Preşedintele ţării, Viktor Ianukovyci, către Preşedintele Comitetului de Stat de televiziune şi radiodifuziune a Ucrainei, către Preşedintele Radei Supreme a Ucrainei, către conducerea statului român şi solicită implicarea acestora în rezolvarea problemei, reliarea activității emiţătorului şi retransmiterea emisiunilor în limba română, realizate de jurnaliştii de la radio „Ucraina-Internaţional”.

”Suspendarea celor două ore şi 25 de minute de emisiuni în limba română, nu înseamnă altceva decât limitarea drepturilor minorităţii româneşti din Ucraina, dar şi a celei ucrainene din România, Republica Moldova de a avea emisiuni în limba lor maternă şi de a ascultă emisiuni în limba română despre patria lor istorică, dar cel mai dureros fapt este că acest pas mai înseamnă lichidarea acestei redacţii”, se precizează într-un document semnat de Grupul Jurnaliștilor Români din Ucraina.

Aceasta nu este prima măsură de limitare a dreptului românilor din Ucraina de a beneficia de emisiuni în limba maternă, alte încercări similare având loc în primăvara și vara anului 2013, soldate cu reduceri de personal în cadrul redacției.

În aprilie 2013 a existat o tentativă de închidere a redacției în limba română, finalizată, în urma protestelor publice ale organizațiilor mass-media, cu reducerea cu 25% a numărului de jurnalişti care lucrau în redacţia românească. La vremea respectivă, Redacția în limba română a radio Ucraina Internațional a cerut sprijinul preşedintelui Ucrainei, Viktor Ianukovyci, prim ministrului Mykola Azarov, preşedintelui Radei Supreme a Ucrainei, Volodymyr Rybak,  secretarului Consiliului Naţional de securitate şi apărare a Ucrainei, Andrii Kliuev, preşedintelui Comitetului de stat pentru televiziune şi radiodifuziune al Ucrainei, Olexandr Kurdinovyci, și organizațiilor jurnaliștilor pentru a sprijini păstrarea redacţiei în limba română din cadrul RUI, protejând astfel dreptul unei minorități la informare în limba maternă.

 În vara anului 2013, conducerea CNRU a cerut Comitetului de Stat de Televiziune şi Radiodifuziune a Ucrainei transferul redacţiei în limba română la Cernăuţi, în cadrul Companiei regionale de stat de televiziune şi radiodifuziune, unde exista deja o redacţie românească, iar cea de-a doua ar fi fost de prisos, urmând să fie treptat desfiinţată. Și atunci, jurnaliștii români au cerut conducerii ţării să intervină pentru soluţionarea favorabilă a situației. –

Avem un judeţ perfect/Avem un VĂCAR PREFECT!

Vacaru 1Alin Văcaru este  noul prefect al judeţului Gorj. Acesta a fost învestit în funcţie în cadrul unui eveniment la care a luat parte şi secretarul de stat Doru Dumitrescu din cadrul Ministerului Afacerilor Interne. Şefii de instituţii şi primarii i-au urat acestuia succes în activitate.

Văcaru a depus jurământul ieri la  la Târgu-Jiu unde a ajuns în cele din urmă un oficial al Guvernului. Secretarul de stat din MAI, Doru Dumitrescu, a fost cel care a dat citire ordinului de încetare a mandatului lui Ion Claudiu Teodorescu şi de numire a lui Alin Văcaru în funcţia de prefect. Primarul Florin Cârciumaru, preşedintele Consiliului Judeţean, Ion Călinoiu, dar şi alţi şefi de deconcentrate i-au urat „viaţă lungă” lui Văcaru la Prefectură deşi această numire le-a fost impusă de fostul prefect Teodorescu.

Ion Călinoiu şi Florin Cârciumaru se simt tot mai lipsiţi de puteri în conducerea judeţului şi, după declaraţia unui cunoscut ziarist gorjean, „îşi negociază libertatea”. În perioada următoare, chiar înainte de sfârşitul mandatelor, cei doi vor fi siliţi să cedeze scaunele către Ciprian Florescu şi Iulia Vână.

Claudiu Teodorescu în Ministerul Justiţiei

 

Prefect si CarciumaruFostul prefect al judeţului Gorj Claudiu Ion Teodorescu a fost numit secretar general adjunct la Ministerul Justiţiei, potrivit unei decizii a premierului publicată luni în Monitorul Oficial.

Teodorescu va exercita temporar, prin detaşare, această calitate, înlocuind-o în funcţie pe Monica Dragomir. Tot luni a fost publicată în Monitorul Oficial hotărârea privind încetarea exercitării funcţiei de prefect de Gorj de către Claudiu Ion Teodorescu.
În locul său a fost numit, temporar, prin detaşare în condiţiile legii, Alin Vasile Văcaru.

CONFIRMARE UCB-ul, în topul negativ al universităţilor de stat din România

 

100_4420Universitatea „Constantin Brâncuşi”(UCB) din Târgu-Jiu nu a primit nici o stea în privinţa transparenţei decizionale şi funcţionale. Se află printre alte cinci care s-au remarcat pentru  nereguli majore, scandaluri frecvente de corupţie, existenţa nepotis­mului, a clanurilor de familie şi avansările nebazate pe merit fac din şase universităţi de stat locuri în care „nimeni nu ar trebui să-şi dorească să studieze”.

Universitatea de Ştiin­ţe Agro­no­mice şi Medicină Vete­rinară din Bucureşti, Universi­tatea de Medi­cină şi Farmacie „Carol Davila” din Bucureşti (UMFCD), Univer­sitatea „Eftimie Murgu” din Reşi­ţa, Şcoala Naţio­nală de Studii Poli­ti­ce şi Admi­nistrative din Bucu­reşti, Universitatea „Aurel Vlaicu” din Arad şi Universitatea „Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu sunt instituţii de „zero stele”, conform unei analize a Coaliţiei pentru Universităţi Curate.

„N-aţi vrea să lucraţi într-o asemenea universitate sau să aveţi copii înscrişi acolo. Într-o universitate de «zero stele» nu ai să găseşti pe nimeni în sălile în care ar trebui să se ţină cursurile, iar administraţia e foarte secretoasă. La UMFCD sunt plagiatori dovediţi care îndrumă studenţii şi doctoranzii, la Reşiţa am fost ameninţaţi că vom fi daţi în judecată în cazul în care călcăm pragul universităţii, „Aurel Vlaicu” e cele­bră pentru afacerile imobiliare, iar „Constantin Brâncuşi” pentru doctoratele şi catedrele oamenilor politici locali”, a spus Alina Mungiu Pippidi, preşedin­tele Societăţii Academice Române, cu ocazia lansării Topului Inte­grităţii Universităţilor Româneşti. În fruntea ierarhiei ce ţine cont de transparenţa administrativă, corectitudinea academică, calitatea guvernanţei şi managementul financiar, se află două universităţi de medicină: cea din Târgu Mureş şi cea din Cluj-Napoca precum şi Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, singurele care au obţinut patru stele. Alte universităţi, precum Uni­­ver­sitatea din Bucureşti, Aca­de­­mia de Studii Economice şi Uni­versitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca au fost cotate cu doar trei stele, ceea ce înseamnă că acestea nu aplică, aşa cum prevăd regulamentele, codul de etică, nu acordă după merit dovedit gradaţiile şi abundă în familii aflate în conducerile facultăţilor.

Rectoratele puse la zid contestă autoritatea SAR

La finalul evaluării, ce a durat un an, evaluatorii au stabilit că în România nu există nici o universitate de cinci stele. Cât priveşte rezultatele generale, concluziile stipulează că numai 38% dintre universităţile de stat sunt transparente administrativ, că deşi se află sub acoperire lega­lă, majoritatea posturilor sunt „dedicate” unor persoane dinainte stabilite precum şi faptul că în 17% dintre cazuri au existat rapoarte negative ale Curţii de Conturi şi Gărzii Financiare, în ultimii patru ani. Cercetarea a mai scos în evidenţă faptul că una din zece universităţi finanţate de Ministerul Educaţiei a falsificat diplome în ultimii zece ani şi cazuri în care achiziţiile publice se aranjează prin intermediul unor firme „preferate”, ce câştigă consecvent licitaţiile pen­tru produse sau servicii.

Coaliţia pentru Universităţi Curate reuneşte mai multe asociaţii nonguvernamentale, reprezentanţi ai studenţilor, sindicatelor şi societăţii civile. Din rândul acestora fac parte: Societatea Academică Română, Alianţa Naţională a Organizaţilor Studenţeşti din România, Asociaţia AdAstra, FAR, EduCer, Centrul Euroregional pentru Democraţie, Centrul pentru Jurnalism Independent, Colegiul Noua Europă, Federaţia „Alma Mater”, Grupul pentru Dialog Social, Grupul pentru Reformă Universitară, Societatea Română de Ştiinţe Politice şi Solidaritatea Universitară.

Topul integrităţii universităţilor româneşti

01. Universitatea de Medicină şi Farmacie din Târgu Mureş 4 stele
02. UMF „Iuliu Haţieganu” din Cluj-Napoca 4 stele
03. Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi 4 stele
04. Academia de Studii Economice 3 stele
05. Universitatea Maritimă din Constanţa 3 stele
06. Universitatea „Politehnica” din Bucureşti 3 stele
07. Universitatea de Petrol şi Gaze din Ploieşti 3 stele
08. Universitatea „Ştefan cel Mare” din Suceava 3 stele
09. Academia Naţională de Educaţie Fizică şi Sport 3 stele
10. Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iaşi 3 stele
11. Universitatea de Medicină şi Farmacie din Craiova 3 stele
12. Universitatea din Bucureşti 3 stele
13. Universitatea „1 Decembrie 1918“ din Alba Iulia 3 stele
14. Universitatea „Dunărea de Jos“ din Galaţi 3 stele
15. Universitatea de Arhitectură „Ion Mincu” din Bucureşti 3 stele
16. UMF „Victor Babeş” din Timişioara 3 stele
17. Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară a Banatului din Timişoara 3 stele
18. Universitatea de Nord din Baia Mare 3 stele
19. Universitatea Tehnică de Construcţii din Bucureşti 3 stele
20. Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca 3 stele
21. Universitatea „Petru Maior” din Târgu Mureş 3 stele
22. Universitatea „Valahia” din Târgovişte 2 stele
23. UMF „Gr. T. Popa” din Iaşi 2 stele
24. Universitatea Politehnică din Timişoara 2 stele
25. Universitatea din Petroşani 2 stele
26. Universitatea de Vest din Timişoara 2 stele
27. Universitatea „Transilvania” din Braşov 2 stele
28. USAMV din Cluj-Napoca 2 stele
29. USAMV „Ion Ionescu de la Brad” din Iaşi 2 stele
30. Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca 2 stele
31. Universitatea din Piteşti 2 stele
32. Universitatea din Bacău 1 stea
33. Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu 1 stea
34. Universitatea „Ovidius” din Constanţa 1 stea
35. Universitatea din Oradea 1 stea
36. Universitatea din Craiova 1 stea
37. Universitatea „Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu zero stele
38. Universitatea „Aurel Vlaicu” din Arad zero stele
39. Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative din Bucureşti zero stele
40. Universitatea „Eftimie Murgu” din Reşiţa zero stele
41. UMF „Carol Davila” din Bucureşti zero stele
42. USAMV din Bucureşti zero stele(Sursa Gandul.Info)

 

Universitatea Craiova în epoca Marin Condescu

 

CondescuNoul manager general al Universităţii Craiova, Marin Condescu, a oferit presei primele detalii despre proiectul Universitatea. Astfel, într-un interval plasat între un an şi cinci ani, echipa fanion a Olteniei se va întoarce la „masa bogaţilor”.

Marin Condescu a oferit primele detalii legate planurile pe care le are cu FC Universitatea Craiova, unde a fost numit joi manager general.

Potrivit cotidianului PANDURUL, Condescu a spus că săptămâna viitoare va fi constituită o asociaţie a suporterilor, la care sunt deja o mie de adeziuni, din care 600 din ţară şi 400 din diaspora. „M-am întâlnit sâmbătă seară cu suporterii de la tribuna 1 şi tribuna 2, luni o să mă întâlnesc cu suporterii din Bucureşti. Sunt foarte mulţi oameni care vor să ajute echipa. Asociaţia va deveni acţionar la echipă cu 33%, o treime din acţiuni rămân ale firmei domnului Mititelu, iar cealaltă treime este pentru investitori şi pentru primărie”, a explicat Condescu.

Acesta spune că firma care deţine echipa este în insolvenţă, astfel că sunt luate în calcul mai multe variante pentru viitor. „Dacă se iese din insolvenţă şi se obţine licenţa luptăm pentru promovare în Liga I anul acesta, dacă firma rămâne în reorganizare este posibil să nu luăm licenţa şi să mai rămânem un an în Liga a II, iar dacă se intră în faliment suntem dispuşi să luăm totul de la capăt, din ultima ligă, chiar dacă va dura mai mult până vom ajunge unde ne-am propus”, a explicat Condescu.

Luni jucătorii vor face vizita medicală, iar marţi se va intra în cantonament, cel mai probabil într-o staţiune de pe Valea Oltului, dacă vremea va permite, sau la o pensiune din Dolj. Antrenor principal rămâne Nicolo Napoli, director sportiv va fi Fane Nanu, iar Emil Săndoi director tehnic.

În februarie, FC Universitatea Craiova aşteaptă o decizie a instanţei, pentru a afla dacă poate disputa meciurile de acasă pe stadionul din Craiova. „Sperăm să jucăm la Craiova, dar luăm în calcul şi alte variante”, a spus Marin Condescu.