Sporuri de 50% pentru angajaţii Direcţia Copilului

miting profCei aproximativ 1000 de angajaţi ai Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC) Gorj vor primi sporuri cuprinse între 15-50%, în urma unei hotărâri a Consiliului Judeţean aprobată în şedinţa de ieri.

Potrivit conducerii DGASPC Gorj, cele mai mari salarii le vor avea angajaţii care lucrează pentru beneficiarii cu afecţiuni neuropsihice. „O parte dintre salariaţi care lucrează pentru beneficiari cu afecţiuni neuropsihice primesc un spor de 50%. Vorbim de un număr de aproximativ 250 de persoane. Vor primi cam de 300-400 de lei fiecare, la salariu, începând cu data de 1 martie. Aceste sporuri sunt acordate la nivelul anului 2013 şi am prins în buget fonduri. Cei care lucrează la birouri beneficiază de un spor de 15%, spor pentru încordare psihică, stres şi pentru condiţii deosebite”, a declarat Dumitru Cotruna, directorul DGASPC Gorj.

Anunțuri

Bani de la APIA pentru 25 000 de fermieri gorjeni

FermaÎncepând cu luna martie, fermierii gorjeni pot să depună cererile de plată pentru schemele de sprijin pe suprafaţă. Schemele de plăţi sunt aceleaşi ca şi până acum, datorită faptului că Programul Naţional de Dezvoltare Rurală încă nu a fost aprobat de UE.

Perioada în care fermierii gorjeni pot depune cererile de plată la APIA Gorj este 1 martie- 15 mai. Pentru cererile depuse după această dată, se vor aplica penalizări de 1% pentru fiecare zi lucrătoare de întârziere. Cererile de sprijin vor depuse după acelaşi model ca în anii anteriori, măsura fiind luată la nivel naţional datorită faptului că Uniunea Europeană nu a validat încă, Programul Naţional de Dezvoltare Rurală. „Începe campania de plată 2013. Schemele de plăţi, măsurile de sprijin sunt practic aceleaşi, deşi suntem într-un nou ciclu organizat în 2014, ciclul următor 2014-2020. Faptul că Programul Naţional de Dezvoltare Rurală sau PNDR, cum îi spunem noi, încă nu a fost aprobat de UE, de Comisia Europeană, s-a luat măsura la nivel naţional să depunem cererile de sprijin după acelaşi model, incluzând aceleaşi măsuri de sprijin, aceleaşi scheme şi acelaşi cuantum de plată ca în perioada anterioară 2007-2013”, a declarat directorul APIA Gorj, Constantin Negrea. Cei care beneficiază de măsurile de sprijin pe suprafaţă sunt persoanele fizice şi juridice care exploatează terenul agricol pentru care solicită plata, în calitate de proprietari, arendaşi, concesionari sau administratori în cadrul asociaţiilor în participaţiune. La nivel anului 2013 s-au depus aproape 25 000 de cereri. „Discutăm anual de aproape 25 000 de fermieri”, a mai precizat Constantin Negrea.

Ion Călinoiu, cetăţean de onoare la Ţicleni

Calinoiu 7Preşedintele consiliului judeţean gorj,ion călinoiu, calcă pe urmele lui Nicolae mischie, bifând încă un titlu de”cetăţean de onoare” a unei localităţi din Gorj. Titlul obţinut acum are drept justificare asfaltarea unei străzi cu bani de la Consiliul Judeţean Gorj.

Ion Călinoiu va primi, de 1 martie2014, distincţia de cetăţean de onoare al oraşului Ţicleni.Preşedintele Consiliului Judeţean este răsplătit astfel pentru sprijinul acordat în modernizarea străzii Petroliştilor, realizarea canalizării şi a staţiei de epurare din localitate. Autorităţile locale se dau bine pe lângă şeful de la judeţ sperând să facă şi alte investiţii. Distincţia îi va fi acordată de primarul Radu Constantin, chiar dacă face parte din altă formaţiune politică decât Călinoiu.

Cetăţenii Republicii Moldova fără vize în ţările Uniunii Europene

MoldovaParlamentul european a votat în această săptămână eliminarea vizelor pentru cetatenii Republicii Moldova. Urmeaza ca acestia, potrivit calendarului stabilit pentru moment, sa poată calatori liber in Spatiul Schengen, in scopuri turistice, dupa prima jumatate a lunii mai. 
Comisia a propus transferarea Republicii Moldova de pe lista negativa pe lista pozitiva a tarilor ai caror cetateni nu au nevoie de viza pentru a calatori in Spatiul Schengen. Aceasta si-a motivat propunerea prin „progresele considerabile realizate de aceasta tara in ultimii trei ani si jumatate de dialog privind liberalizarea vizelor”.

În acest sens, cu ocazia summitului Parteneriatului Estic de la Vilnius din noiembrie 2013, Republica Moldova a parafat Acordul de asociere cu UE si a devenit prima tara din cadrul Parteneriatului Estic care a indeplinit toate cerintele aferente Planului de actiune privind liberalizarea vizelor. Potrivit raportorului S&D Tanja Fajon (Slovenia), ridicarea vizelor nu inseamna ca moldovenii vor putea intra in spatiul Schengen pentru a munci, ci doar in scopuri turistice, pentru o perioada de 90 de zile. In plus, doar cei care detin pasaport biometric vor putea beneficia de aceasta masura. In prezent doar 15% dintre cetatenii moldoveni detin un pasaport biometric, dar numarul lor, cu siguranta, va creste. Pentru a obtine un pasaport biometric, moldovenii trebuie să plătească 39 de euro şi sa astepte 30 de zile. Daca doresc sa-l obtina in trei ore, pretul este de 127 de euro.

Corupţia, ameninţare pentru securitatea de stat a României

Coruptie Imagine

Corupţia este o ameninţare la adresa securităţii naţionale pentru că vulnerabilizează statul, aduce prejudicii economiei şi creează dezechilibre în societate şi frustrări, a declarat, joi, directorul Serviciul Roman de Informatii (SRI), George Maior, la prezentarea raportului de activitate al DNA pe anul 2013.

DNA este o instituţie care se luptă cu corupţia aşa cumo fac şi alte instituţii cum ar fi, deexemplu, SRI. Prezent la prezentarea raportului de activitate al DNA pe anul 2013,directorul SRI a remarcat:„Dincolo de faptul că SRI este o instituţie pivot a securitatii nationale, noi avem o cooperare deosebita cu DNA pentru ca, si la nivel de lege dar şi în felul in care percepem noi securitatea nationala, coruptia este o amenintare la adresa securitatii nationale. Sa ne intelegem foarte clar asupra acestui aspect. Este o amenintare pentru ca vulnerabilizeaza statul, aduce prejudicii economiei, creeaza dezechilibre in societate si frustrari si prin aceasta securitatea nationala a statului este amenintata. Priviti si la regiune, priviti in jur, unii au observat acest lucrul – revolte ale populatiilor datorate si unor sisteme profund corupte”, a afirmat Maior.

El a admis ca sunt si alte cauze geopolitice, dar ca aceasta este o cauza in ceea ce priveste multe evenimente care se intampla, uneori chiar la granita Romaniei.

„Daca tara noastra este o tara stabila din punct de vedere al esentei statului, acest lucru se datoreaza si activitatii DNA. Este o latura, o lumina noua pe care vreau sa o aduc aici in discutie pe linia anticoruptiei si altor institutii bineinteles”, a subliniat seful SRI.

George Maior a felicitat noua echipa de conduce a DNA si procurorii pentru mentinerea ritmului si cresterea cantitatii si calitatii abordarilor acestei institutii pe linia anticoruptie.

„Profeţiile despre încetinirea activităţii DNA, despre slabirea activitatii DNA si activitatii anticoruptie in general facute de unii nu s-au adeverit, dimpotriva, vedeti foarte bine chiar un progres calitativ si cantitativ in activitatea acestei institutii”, a mai spus seful SRI.          

Directorul SRI a declarat ca anul trecut au fost transmis peste 1.000 de informari catre DNA.”SRI considera prioritara cooperarea cu DNA pe aceasta dimensiune. Desigur avem si alte amenintari la adresa securitatii nationale. Fara sa intru foarte mult in statistica, care nu exprima intotdeauna calitatea unei cooperari, vreau sa va spun ca anul trecut am transmis peste 1.000 de informari catre DNA, jumatate la DNA central, jumatate catre structurile teritoriale, care cred ca au ajutat foarte mult activitatea acestei institutii pe linia combaterii coruptiei”, a afirmat Maior.

„Cred ca avem puterea sa rezistam presiunilor publice”Referitor la presiunile publice, seful SRI a spus ca exista forta institutionala pentru a rezistat in fata acestora.”Si noi putem remarca acest lucru (de presiuni publice – n.red.) cand se abordeaza zone pe care eu le-am denumit odata inexpugnabile, fie din economie, fie din politic. Te poti astepta la o anumita retorica, suntem obisnuiti cu ea, nu e nicio problema. Cred ca avem forta institutionala bazata si pe resursa umana foarte buna si pe conceptia profesionala si neutra asupra activitatii noastre sa rezistam acestor tipuri de presiuni si chiar sa nu ne plangem de ele”, a sustinut seful SRI. „Respectam aceasta institutie, respectam independenta ei si cred ca are un rol vital in evolutia statului roman spre modernitate, forta si un exemplu in aceasta regiune complicata a Europei”, a mai spus Maior.

Doru Strâmbulescu, de la minerit la…Brâncuşi

 

doru-strambulescuDoru Strâmbulescu, fost purtător de cuvânt al Societăţii Naţionale a Lignitului Oltenia şi al Centrului „Brâncuşi” este noul director al acestei instituţii. Mai interesant, personajul este cumnatul jurnalistului Narcis Daju, cel mai dur critic al acţiunilor acestui for de cultură.

Doru Strâmbulescu a ocupat mai mulţi ani funcţia de  consilier în cadrul Departamentului de Marketing Cultural Strategii, Programe Editoriale, din cadrul Centrului Municipal de Cultură „Constantin Brâncuşi” din Târgu-Jiu. Ideea este că a fost numit pentru ca primarul Florin Cârciumaru să nu mai fie atacat în presă de Narcis Daju.

Soarta românilor din ţările vecine în atenţia OSCE

 

Timoc  IIMinistrul Afacerilor Externe, Titus Corlăţean, a avut o întrevedere, miercuri, cu Înaltul Comisar pentru Minorităţi Naţionale al OSCE (ÎCMN), Astrid Thors, în cadrul vizitei pe care aceasta o efectuează în România, în perioada 25-27 februarie 2014, la invitaţia ministrului român de externe. Vizita face parte din dialogul frecvent pe care România îl poartă cu instituţia ÎCMN OSCE.

Întrevederea a prilejuit un schimb aprofundat de vederi pe marginea problematicilor legate de protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale.

Discuţiile s-au concentrat asupra respectării drepturilor persoanelor aparţinând comunităţilor româneşti din statele vecine României. Astfel, a fost abordată problematica românilor din Serbia, ministrul român accentuând asupra importanţei respectării nediferenţiate a drepturilor acestora şi a asigurării accesului la serviciul religios în limba maternă. Totodată, oficialul român a evidenţiat necesitatea ca autorităţile sârbe să asigure şi să promoveze accesul liber şi nediscriminatoriu la educaţie în limba maternă pentru elevii care doresc să studieze în limba română. Ministrul Titus Corlăţean a mulţumit Înaltului Comisar pentru implicarea Oficiului său în urmărirea activă a asigurării drepturilor etnicilor români pe tot teritoriul Serbiei şi a solicitat menţinerea în atenţie a evoluţiilor din Serbia, cu precădere a situaţiei românilor din Valea Timocului.

În cadrul discuţiilor, ministrul Afacerilor Externe a abordat şi problema minorităţii române din Ucraina, apreciind, în contextul recentei abrogări de către parlamentul ucrainean a Legii privind principiile politicii de stat în domeniul lingvistic, că este important ca Ucraina să menţină nivelul de protecţie, deja câştigat, al drepturilor persoanelor aparţinând minorităţii române din Ucraina, inclusiv în privinţa drepturilor lingvistice. În context, Înaltul Comisar al OSCE a evidenţiat similitudinea dintre poziţia Oficiului pe care îl coordonează şi poziţia Ministerului Afacerilor Externe al României cu privire la evoluţiile din Ucraina.

Ministrul român de externe a comunicat că MAE va continua să monitorizeze activ situaţia etnicilor români din Ucraina, precum şi modul în care drepturile acestora sunt respectate şi promovate şi a exprimat speranţa că noile autorităţi de la Kiev vor acorda importanţă nivelului de protecţie a drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale din Ucraina, cu respectarea obligaţiilor internaţionale asumate ca parte la diverse convenţii internaţionale în domeniul protecţiei drepturilor fundamentale. Totodată, a fost abordată situaţia şcolilor cu grafie latină din Transnistria, oficialul român arătând că perspectivele de agravare, evidenţiate de acţiunile unilaterale ale autorităţilor de facto de la Tiraspol împotriva celor opt şcoli, impun reacţii rapide, eficiente şi concrete, inclusiv prin continua implicare a ÎCMN OSCE. Înaltul Comisar pentru Minorităţi Naţionale este o instituţie a OSCE creată în 1992 pentru a aborda problematica minorităţilor naţionale. De la înfiinţarea instituţiei, ÎCMN a vizitat în numeroase rânduri România, ultima dată în 23-24 aprilie 2012. Astrid Thors a preluat mandatul de ÎCMN OSCE în august 2013.