Victor Ponta acuzat că aduce o ”suferință inutilă pentru economie și populație”

Ponta Asalt 1Cu o zi înainte de aplicarea accizei la carburanți, premierul Victor Ponta este acuzat de fracturi de logică, președintele Traian Băsescu, specificând că FMI nu obligă România să introducă această taxă. 

 

Traian Băsescu a declarat: ”Ponta are fracturi de logică. Nu există niciun document între Guvernul României și FMI prin care România să fie obligată să introducă acciza la combustibil. Scuza pe care o spune: Ne-a obligat FMI e o minciună în stil propriu. Cum nu există în documente semnate cu FMI despreelectorată, despre care nu mai vorbește acum. Probabil a început să își dea seama ce enormitate economică era”.

”Îmi reproșază că nu i-am scris și premierului Emil Boc. Nu i-am scris, recunosc, și poate e bine să știe și motivele pentru care am făcut-o. România are un tratat de aderare la UE. La pag 156 din tratatul de aderare se găsește un punct 4A care spune că România va introduce acciza de 359/mia de litri de benzină până la 1 ian 2011. Același tratat spune că România trebuie să introducă o acciză de 330 euro la fiecare mie de litri de motorină până la 1 ian 2013. România și-a respectat angajamentul din tratatul de aderare așa cum el a fost negociat.  Nu e bine să minți în spațiul public atunci când ești prim-ministru”, a adăugat Traian Băsescu.

”Vreau să subliniez încă o dată și pentru Victor Viorel că eu îmi asum parteneriatul cu Guvernul Emil Boc. Îmi asum și cele bune și cele rele. Știu că s-au întâmplat lucruri rele populației în mandatul lui Boc și acelea au fost soluțiile pentru ca România să nu mai fie în criză. A trebuit să găsim soluții pentru că nu mai aveam bani de salarii și pensii. Singura soluție pe care o regret a fost creșterea TVA”, a arătat președintele.

Același Traian Băsescu a spus:”Venind la acciza pe care Ponta se cramponează s-o introducă. E o suferință inutilă pentru economie și populație. Obligațiile de a crește acciza le-am îndeplinit, iar măsura pe care o ia Ponta e o măsură abuzivă împotriva economiei și a populației. Poate adăuga bani prin reducerea cheltuielilor unde nu sunt necesare. Practic, miza lui Ponta, prin această taxă suplimentară de 42 bani la litru de motorină și benzină e să-și creeze resurse pentru plata baronilor locali pentru campaniile electorale. Are bani pe care îi poate reduce. Discutăm de 1,8 miliarde. Poate lua fără grijă 1,2 miliarde din bugetul lui Dragnea care a crescut exponențial pentru a alimenta baronimea. Are un excedent și la asistență socială în mod cert și în multe alte locuri. Sumele mari sunt la Dragnea și la serviciul datoriei”.

”De peste tot se poate aduna până la concurența sumei de 1,8 miliarde cât preconizează să ia din acciză”, a mai spus Traian Băsescu.

”Motorina va fi mai scumpă decât în Germania și Austria. E inadmisibil și economic și moral ce face Ponta. De aceea îmi permit să îi cer încă odată să nu introducă această acciză. Nu o să moară nimeni din ea. Cum românii au suportat atâtea, vor suporta și asta. Dar în loc să mergem spre bine după ce am trecut de criză, introducem taxe și accize suplimentare după ce    am arătat că aparatul de stat a funcționat și cu resursă mult mai mică. Niciodată, dacă în mod real, bugetul ar fi avut lipsă de resurse pentru a face față cheltuielilor obligatorii nu aș fi avut această poziție față de acciză. Dar o am pentru că e o taxă inutilă ce va duce la creșterea prețurilor”, a explicat președintele.

 

 

Anunțuri

Chinezii au venit, au văzut și…vor mai veni

 

sediu-CEO.Complexul Energetic  Oltenia a remis un comunicat de presă după vizita delegaţiei chineze la Rovinari. Potrivit companiei, au fost abordate subiecte legate de amplasament, alimentarea cu apă şi cărbune, priza de evacuare, etc. Nu se specifică însă unde va fi construit noul grup de 500 de MW de la Rovinari.

 

Potrivit comunicatului de presă, următorii paşi in derularea proiectului de la Rovinari vor fi următorii, până la sfârșitul anului 2015:

-realizarea Studiului de Fezabilitate

-intocmirea documentatiei necesare obtinerii autorizatiei de constructie, avizelor de racordare la retea, acordurile de mediu..

-elaborarea raportului de evaluare a aportului in natura al CE Oltenia

-negocierea si elaborarea actului constitutiv al societatii mixte.

Studiul de Fezabilitate va fi realizat in colaborare de un consultant chinez si unul roman, respectiv ISPE Bucuresti, in scopul respectarii tuturor prevederilor legislatiei romanesti in domeniu.

 

Un deceniu în NATO pentru România

 

NATOÎn anul 2004, România era primită în NATO, bloc militar inaccesibil pentru români până în 1989 când țara noastră era membră a Tratatului de la Varșovia.Cei zece ani în NATO au consolidat profilul strategic al ţării noastre, promotor al solidarităţii transatlantice şi indivizibilităţii securităţii Aliate. România contribuie activ la misiunile şi operaţiunile Alianţei şi participă la dezvoltarea capabilităţilor acesteia. Succesul ţării noastre în NATO nu ar fi fost posibil fără jertfa şi eroismul militarilor români, care au luptat umăr la umăr cu cei Aliaţi şi, fără excepţie, şi-au îndeplinit misiunile pe deplin.

 

Titus Corlățean, ministru de Externe al României, a declarat cu acest prilej: „Aderarea la NATO a reprezentat un moment istoric pentru România, atât prin prisma consacrării apartenenţei la sistemul de valori euro-atlantice, cât şi prin asigurarea celor mai puternice garanţii de securitate din istoria contemporană a României, spre beneficiul direct al cetăţenilor români şi pentru dezvoltarea democratică, stabilă şi prosperă a societăţii româneşti”.

Sarcină primordială a NATO, apărarea colectivă, consfinţită în articolul V al Tratatului de la Washington, îşi menţine actualitatea şi astăzi. În contextul actual de securitate marcat de evoluţii imprevizibile, NATO rămâne angajată ferm faţă de apărarea tuturor Aliaţilor, dovedindu-şi robusteţea şi relevanţa.

Extinderea Alianţei din 2004, ca şi celelalte două valuri de extindere din 1999 şi 2009, au reprezentat realizări incontestabile pentru Alianţa Nord-Atlantică, demonstrând capacitatea sa de a se adapta eficient provocărilor de securitate ale secolului al XXI-lea.

După 10 ani în NATO, România este un stat democratic, ferm ancorat la valorile euro-atlantice, parte a celei mai puternice şi de succes organizaţii politico-militare din istoria contemporană.

România a fost primul stat ex-comunist care s-a alăturat programului Parteneriatului pentru Pace (PfP), cel mai complex format de cooperare al NATO cu state partenere. La 26 ianuarie 2014, s-au împlinit 20 de ani de la aderarea ţării noastre la PfP.

Anul 2004 a marcat integrarea în NATO a 7 state: România, Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, Slovacia şi Slovenia.

Depunerea instrumentului de ratificare la Washington, la 29 martie 2004, a fost urmată de ceremonia arborării drapelului României în faţa Cartierului General al NATO din Bruxelles, organizată la 2 aprilie 2004, în marja reuniunii miniştrilor Aliaţi.

Republica Moldova a făcut progrese dar pentru integrare e nevoie de mai mult

 

MoldovaPotrivit unui raport al Comisiei Europene citat de Agerpres, Republica Moldova a abordat în 2013 multe dintre recomandarile-cheie ale Comisiei Europene din ultimul raport de progres, se mentioneaza în raportul din 2014 dat publicitatii joi de CE în cadrul pachetului privind politica de vecinatate, fiind remarcate în principal parafarea Acordului de asociere cu UE si finalizarea implementarii Planului de actiune pentru liberalizarea vizelor.

Raportul cere Republicii Moldova să intensifice lupta împotriva coruptiei la toate nivelurile și sa organizeze alegerile parlamentare din noiembrie acest an în conformitate cu standardele europene si internationale pentru alegeri democratice.

În ciuda crizei politice care a lovit țara în prima jumatate a lui 2013 si care a amenințat procesul de transformare initiat în 2005 de autoritatile din R. Moldova, alegerea unui nou guvern în mai 2013 a permis reluarea dialogului politic cu UE, se mentioneaza în document. Acordul de asociere UE-Republica Moldova, care include si componenta de liber schimb, a fost parafat în noiembrie. Noi acorduri nu au fost semnate, dar s-au facut eforturi semnificative pentru implementarea celor încheiate anterior în domeniul aviatiei, agriculturii, protectiei civile, participarea la programele si agentiile UE si cooperarea în cadrul Politicii de Securitate si Aparare Comuna (PSAC).

În 2013, noteaza documentul, R. Moldova a raspuns la multe dintre recomandarile raportului de progres de anul trecut. Astfel, R.Moldova a finalizat implementarea Planului de actiune pentru implementarea vizelor, a continuat reformele judiciare si pentru aplicarea legii, a început restructurarea cadrului anticoruptie, a intensificat implementarea planului de actiune pentru respectarea drepturilor omului, sustinând populatia roma, a continuat dialogul cu Tiraspolul si reformele dificile sectoriale si în domeniul reglementarii.

Raportul remarca faptul ca s-au facut pasi în reforma justitiei si combaterea coruptiei. Parlamentul Republici Moldova a adoptat în octombrie un pachet legislativ care înaspreste responsabilitatea disciplinara a judecatorilor si combate coruptia în sectorul de justitie. De asemenea, a fost adoptat un pachet de legi anticoruptie care permite sanctiuni mai dure pentru mita si actiuni ilicite comise de politisti. Nu în ultimul rând, CE remarca faptul ca a continuat depolitizarea si profesionalizarea administratiei publice locale si centrale.

Evolutii pozitive s-au înregistrat si în domeniul drepturilor omului, în combaterea impunitatii pentru rele tratamente si tortura, în incluziunea populatiei rome.Pe de alta parte, în raportul din 2014, R. Moldova este invitata sa intensifice lupta împotriva coruptiei la toate nivelurile, în principal asigurând functionarea deplina si independenta Centrului National Anticoruptie, furnizând un cadru legislativ stimulativ pentru Comisia Nationala de Integritate si prevenind influenta neadecvata a intereselor de afaceri în toate sectoarele, inclusiv în sistemul judiciar si asigurând transparenta achizitiilor publice si privatizarilor.

De asemenea, Republicii Moldova i se cere sa deruleze alegeri parlamentare corecte la sfârsitul lunii noiembrie 2014, în conformitate cu standardele europene si internationale pentru alegeri democratice. O atentie speciala ar trebui acordata faptului de a nu schimba legislatia electorala prea aproape de scrutin, pentru a evita ridicarea stachetei pentru participanti în procesul electoral.

În acelasi timp, Republicii Moldova i se cere sa realizeze ‘progrese viguroase’ în reforma justitiei si a sistemelor de aplicare a legii, asigurând implementarea efectiva a strategiei de reforma a justitiei si a planului de actiune adiacent, finalizând reforma parchetului, continuând reforma structurala a Ministerului de Interne si întarind cooperarea judiciara si politieneasca cu autoritatile din statele membre ale UE.

Consolidarea sistemului de protectie a drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, inclusiv prin completarea reformei institutiei avocatului poporului, continuarea eforturilor pentru asigurarea libertatii si pluralitatii peisajului media sunt alte recomandari din raport. În acest sens, CE solicita adoptarea de reguli pentru a creste transparenta privind actionariatul media si a finaliza reforma televiziunii nationale.

Nu în ultimul rând, Republicii Moldova i se cere sa previna reaparitia blocajelor institutionale prin revizuirea constitutionala, încercând sa întareasca sistemul de verificare si control, clarificând competentele Curtii Constitutionale. Aceste procese ar trebui sa fie inclusive si realizate în consultare cu Comisia de la Venetia.

Realizarea de progrese în reformele sectoriale si adaptarea reglementarilor la legislatia UE pentru a putea implementa Acordul de asociere si componenta sa de liber schimb sunt alte recomandari din raport, care atrage atentia si asupra importantei cresterii gradului de constientizare asupra beneficiilor Acordului de asociere cu UE. Republica Moldova ar trebui sa se angajeze proactiv cu Transnistria pentru a dezvolta o viziune reciproc avantajoasa pentru un viitor comun si a permite agentilor economici din Transnistria sa se bucure de toate beneficiile DCFTA.

Continuare procesului de privatizare, cu o accentuare a transparentei si a responsabilitatii, noi pasi pentru întarirea supravegherii sistemului bancar, aprofundarea reformei administratiei publice si implementarea strategiei de descentralizare sunt alte recomandari economice ale documentului.

Mihai Mazilu somat cu DNA-ul să nu candideze la Senat!?

 

Mihai MaziluNici nu a fost făcută nominalizarea pentru Senat din partea PNL Gorj şi Mihai Mazilu, primarul oraşului Târgu Cărbuneşti, a fost chemat la DNA Craiova, după ce în ultimele zile procurorii au ridicat mai multe documente de la sediul primăriei. Edilul local spune că demersurile au fost iniţiate în urma unei sesizări privind vânzarea terenului de 52 de hectare către firma care a realizat cel mai mare parc fotovoltaic din România.

Primarul Mihai Mazilu a fost chemat  la DNA Craiova pentru a da o declaraţie cu privire la procedura de vânzare a celor 52 de hectare pe care a fost realizat cel mai mare parc fotovoltaic din ţară. Iniţial terenul din Cărbuneşti-Sat a fost concesionat, însă ulterior firma respectivă s-a arătat interesată să-l cumpere. Potrivit edilului local, afacerea este una foarte rentabilă pentru primărie întrucât preţul este mult mai mare decât al altor terenuri neproductive din ţară.  Preţul a ajuns la 3600 de euro/hectar, mai mare cu aproape 1000 de euro decât s-au vândut alte terenuri neproductive din ţară, a declarat Mihai Mazilu, primarul oraşului Târgu Cărbuneşti, pentru cotidianul Pandurul.

Lucrarea de energie electrică ecologică  de la Târgu Cărbuneşti se întinde pe 52 de hectare şi este cea mai mare din ţară, investiţia Tinmar Ind ridicându-se la zeci de milioane de euro. Primăria câştigă din concesionarea terenului circa 200.000 de lei pe an. Dacă ar vinde terenul la preţul stabilit de evaluator, în conturile primăriei ar intra circa 180.000 de euro.

Afacerile lui Georgică Cornu anchetate şi în Gorj

 

Georgica-CornuPeste 20 de percheziţii au loc, joi, în judeţele Timiş, Mehedinţi şi Gorj, într-un caz de evaziune fiscală, prin folosirea de facturi false. În Gorj sunt anchetaţi afaceriştii din Meteor.

Vizat de percheziţii este şi omul de afaceri Georgică Cornu. Astfel au avut  loc percheziţii la sediile grupului de firme Izometal – Confort din Timişoara deţinut de afacerist, dar şi locuinţa acestuia.

Prejudiciul în acest caz este estimat la 61 de milioane de lei, bani care, potrivit unor surse din rânul anchetatorilor, ar fi fost încasaţi de Georgică Cornu.

Potrivit surselor citate, contra unui comision, un grup de persoane din Strehaia, judeţul Mehedinţi, procurau facturi false pentru cumpărarea de materiale de construcţii, care erau apoi introduse în contabilitate.

Mai multe firme din cadrul grupului patronat de Cornu au intrat în insolvență, iar anul acesta una din ele a declarat falimentul, în timp ce băncile îl execută silit pe afacerist.

Cornu a susţinut de mai multe ori că a ajuns în situația aceasta din cauza contractelor cu statul, aceleași contracte care i-au adus titulatura de rege al asfaltului.

Georgică Cornu contestă acuzaţiile

Georgică Cornu a declarat, joi, corespondentului Mediafax că se va prezenta la audieri la DIICOT, fiind vizat într-un dosar de evaziune fiscală.

„Am fost la Bucureşti, la o întâlnire de afaceri. Acum sunt pe drum spre Timişoara, nu am fost acasă când au fost percheziţiile, am fost la Bucureşti. M-au chemat la audieri. La un moment dat, am luat materiale de construcţii de la Strehaia. În ultimii ani nu am mai luat pentru că am văzut că acolo sunt probleme şi am evitat. Nu scrie niciunde că nu pot lua materiale de acolo. Înţeleg că se verifică actele din 2007-2011. Am luat materiale de acolo destul de rar, foarte rar, când erau preţuri şi condiţii bune”, a declarat Cornu.

Acesta a declarat  că a aflat joi dimineaţă despre percheziţii şi că acasă se aflau copiii, cu cumnata sa, care s-au speriat.

Am fost sunat de dimineaţă că strada mea e blocată şi sunt la mine la percheziţie. Copiii dormeau, erau cu cumnata mea şi s-au speriat, vă daţi seama. Le place spectacolul, nu vedeţi că trăim într-un spectacol imens la care se uită toată lumea? Dacă eşti om de afaceri, eşti rău. Trebuia până la urmă să fie ocupat spaţiul tv, iar mă fac vedetă”, a afirmat Cornu.Omul de afaceri a mai susţinut că dacă ar fi făcut evaziune fiscală nu ar mai fi avut firmele în insolvenţă.

„Deocamdată vreau să văd ce acuzaţii mi se aduc, pe cine am omorât? Ori sunt prost, ori tâmpit, pentru că, dacă am făcut această evaziune, cum au intrat firmele mele în insolvenţă? Din 2007 până în 2012, în calitate de om de afaceri, am plătit statului impozite şi TVA de 30 de milioane de euro şi băncilor 70 de milioane de euro, însemnând dobânzi şi penalităţi. Mulţamul a fost că a trebuit să intru în insolvenţă. Acum, când trebuie să mă judec pentru drepturile mele, eu sunt hărţuit. Dacă eu am evazionat aceşti bani, ei undeva trebuie să fie. M-aş bucura ca cine a descoperit aceşti bani fraudaţi să îi aducă şi să îi bage în circuit”, a declarat Cornu pentru Cotidianul.

 

De la candidat pentru Cotroceni la evacuarea din Palat

 

PotarcaConstantin Ninel Potârcă, fostul candidat la Preşedinţia României, a fost evacuat, joi, împreună cu familia, dintr-unul din cele două palate ale sale din Târgu Jiu, după ce a împrumutat de la patronul unei firme 400.000 de lei pe care însă nu i-a mai restituit: Potârcă riscă să piardă şi  celălalt palat pe care  îl are în oraș deoarece îl are sub sechestru.

Mai multe echipaje ale Poliției și Jandarmeriei Gorj au venit, joi, la domiciliul familiei lui Constantin Ninel Potârcă din cartierul Meteora din Târgu Jiu, pentru a se asigura că în curtea care separă cele două palate nu va avea loc vreun incident, după ce mai multe femei au început să vocifereze. Fostul candidat la Președinția României, aflat în arest preventiv la domiciliu, nu a făcut nicio declarație cu privire la cele întâmplate. Executorul judecătoresc Adriana Budara, de la Craiova, a arătat, într-un comunicat de presă, că acțiunea a vizat punerea în executare a unui titlu de evacuare a debitoarei Gabriela Radu, soția lui Ninel Potârcă, în favoarea firmei Romfertil SRL Brăila. Ninel Potârcă a împrumutat, în 2007, de la patronul firmei respective 400.000 de lei în numele soției sale, bani pe care nu i-a mai restituit. Anul trecut, un alt executor judecătoresc a încercat să-l evacueze pe Ninel Potârcă din palat, la acțiune participând și patronul firmei Romfertil George Becu. Atunci, evacuarea a fost amânată după ce Becu a acceptat să fie alocat un termen în care bunurile din imobil să fie evacuate. Constantin Ninel Potârcă declara la acel moment că va contesta în instanță acțiunea de executare silită, lucru pe care însă nu l-a făcut, a precizat, joi, executorul judecătoresc Adriana Budara. În prezent, Potârcă se află în arest la domiciliu într-un dosar în care este judecat pentru dare de mită. El a fost arestat după ce a fost prins în flagrant în timp ce oferea 5.000 de lei unui lichidator judiciar din Târgu Jiu. În acest caz a fost arestat și unul dintre frații lui Potârcă, Gheorghe Potârcă, proprietar de drept al palatului care a fost executat silit, acesta decedând ulterior. Gheorghe Potârcă a încheiat un act de vânzare-cumpărare cu Gabriela Radu pentru imobilul respectiv, iar Constantin Ninel Potârcă a girat cu clădirea pentru a obţine împrumutul de la George Becu. Ulterior, Gabriela Radu a anulat actul de vânzare-cumpărare în instanță, iar Gheorghe Potârcă a redevenit proprietar, însă omul de afaceri din Brăila a avut câștig de cauză la instanță și și-a câștigat dreptul de a executa silit clădirea în contul datoriei neplătite de fostul candidat la Președinția României. Constantin Ninel Potârcă și familia sa vor locui acum într-o altă clădire aflată în aceeași curte, și această locuință fiind pusă însă sub sechestru de procurorii DNA, într-un dosar de evaziune fiscală în care Potârcă este judecat. Constantin Ninel Potârcă este judecat în patru dosare penale atât la Înalta Curte de Casație și Justiție, cât și la Tribunalul Gorj, unul dintre ele fiind cel în care Potârcă se află în arest la domiciliu și este acuzat de dare de mită. Celelalte trei dosare sunt pentru evaziune fiscală, în fiecare dintre ele prejudiciul fiind de peste un milion de euro.