Şi medicii de familie au fost iertaţi de datorii

Spital JudeteanTăvălugul electoral continuă pe banii tuturor românilor. Amnistia fiscală a medicilor de familie a fost adoptată, marţi, de deputaţi. Potrivit legii care a trecut de Cameră, medicii nu vor mai fi nevoiţi să dea înapoi statului banii primiţi pentru funcţionarea centrelor de permanenţă.

Astfel, un număr de 1157 de medici de familie care au efectuat gărzi în centre de permanenţă urmează să beneficieze de amnistie fiscală. Proiectul de lege a fost deja adoptat de Senat, Camera Deputaţilor fiind forul decizional.

Conform expunerii de motive, un audit al Curţii de Conturi a constatat neconcordanţe în ceea ce priveşte plata medicilor pentru asigurarea serviciului de permanenţă din mai 2008 şi până în iunie 2011. În unele cazuri, sumele care trebuie date înapoi statului ajung şi la 20-25.000 de lei. Propunerea legislativă prevede astfel „scutirea de la plata acestor bani a medicilor care le-au cheltuit”. Î

Proiectul prevede însă că cei care au dat deja banii înapoi până la intrarea în vigoare amnistierii fiscale, rămân cu ei daţi şi nu le vor mai fi restituiţi. Iniţiatorul legii, deputatul PSD Aurelia Cristea, atrage atenţia că dacă medicii nu ar fi exoneraţi de la plata acestor sume, există pericolul ca medicii să nu mai facă gărzi în centrele de permanenţă.

Amnistia fiscală a medicilor de familie nu este singura facilitate adoptată de Guvern şi trecută prin Parlament.La începutul lunii septembrie, deputaţii au adoptat legea care amnistiază fiscal peste 12.000 de mame şi 80.000 de pensionari.

Legea a primit unde verde în Parlament, după ce, deputaţii au adoptat extinderea amnistierii la toţi bugetarii cu venituri salariale constatate nelegale Curtea de Conturi, adică 25.000 de angajaţi. Astfel, toţi bugetarii care au primit sporuri sau alte venituri salariale pe nedrept au scutiţi de la înapoierea banilor luaţi în plus de la stat.

Anunțuri

UCB-ul în centrul unui nou scandal: şpagă la licenţă

foto_UCBProcurorii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie desfăşoară o anchetă care vizează fapte de corupţie la licenţă, în cadrul Universităţii „Constantin Brâncuşi“ (UCB) din Târgu Jiu. Vizaţi sunt un cadru universitar şi mai mulţi studenţi de la specializarea kinetoterapie din cadrul Facultăţii de Educaţie Fizică şi Sport. Audierile au început ieri la sediul Parchetului de pe lângă Tribunalul Gorj, unde au fost prezenţi mai mulţi studenţi ai Universităţii „Constantin Brâncuşi“, Facultatea de Educaţie Fizică şi Sport, precum şi decanul Facultăţii, profesoara Monica Delia Bîcă. Pe surse,primele informaţii înclină spre medicul Dan Mălăescu ca implicare în acest caz.

„Procurori ai Secţiei de urmărire penală şi criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie efectuează cercetări într-o cauză penală față de un cadru didactic universitar şi studenţi sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de dare mită, luare de mită, trafic de influenţă, cumpărare de influenţă şi abuz în serviciu, existând suspiciuni că, în cursul lunilor iulie – septembrie, acesta ar fi solicitat și primit bani de la studenți pentru a le facilita obţinerea unor rezultate favorabile la examenul de licenţă, precum şi pentru a le furniza lucrări de licenţă gata elaborate. Pe 29 septembrie, procurorii au derulat percheziţii simultane în patru locaţii din Târgu Jiu şi Bucureşti, cu sprijinul Direcţiei de Investigare a Fraudelor din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române, Direcției Generale Anticorupție şi cu suportul Serviciului Român de Informaţii“, potrivit unui comunicat al Parchetului General. Percheziţiile au vizat în Târgu Jiu sediul Facultăţii de Educaţie Fizică şi Sport.”, se arată în comunicatul procurorilor.

Studenţii specializării kinetoterapie şi motricitate specială, din cadrul Facultăţii de Educaţie Fizică şi Sport, de la Universitatea „Constantin Brâncuşi“ au repetat, în această toamnă, examenul de licenţă. Măsura a fost luată pe motiv că UCB nu avea dreptul să-l organizeze, nefiind acreditată. Examinarea a avut loc ulterior în Bucureşti, în faţa unei comisii de la Universitatea Naţională de Educaţiei Fizică şi Sport. Unii absolvenţi nu au fost însă mulţumiţi de notele primite la examinarea din Bucureşti faţă de cele primite la Târgu Jiu. La ieşirea de la audierile care au avut loc la Parchetul din Târgu Jiu, foştii studenţi de la kinetoterapie au declarat că nu au dat nimănui şpagă şi că au fost chemaţi în calitate de martori.
Decanul Facultăţii de Educaţie Fizică şi Sport din cadrul Universităţii „Constantin Brâncuşi“, Monica Delia Bîcă, a stat trei ore şi jumătate la audieri. Cadrul universitar a respins ideea că absolvenţii ar fi dat bani pentru primul examen de licenţă susţinut la Târgu Jiu. „Probabil unul dintre studenţii care nu au luat examenul de licenţă s-a considerat frustrat, asta este procedura. Eu nu am continuat să eliberez diplome atâta timp cât nu aveam această atribuţie, ei a trebuit să susţină licenţa cu Academia din Bucureşti. Dacă exigenţa celor de la Academia din Bucureşti este foarte mare, nu cred că este problema mea. Eu sunt decanul facultăţii şi probabil în calitatea mea de decan am fost chemată“, a declarat Monica Bîcă.

Lista candidaţilor la Preşedinţie pe buletinul de vot

Ponta Asalt 1Biroul Electoral Central a stabilit ordinea în care vor fi trecuţi candidaţii la preşedinţie pe buletinele de vot, la alegerile din 2 noiembrie. Primele patru poziţii sunt ocupate de candidaţii formaţiunilor parlamentare. Celelalte 10 poziţii aparţin candidaţilor independenţi şi candidaţilor propuşi de partide neparlamentare. Victor Ponta ocupă poziţia nr 4 pe buletinele de vot.  Ordinea a fost stabilită prin tragere la sorţi.

1. Kelemen Hunor
2. Klaus Iohannis
3. Dan Diaconescu
4. Victor Ponta
5. William Brânză
6. Elena Udrea
7. Mirel Mircea Amariţei
8. Teodor Meleşcanu
9. Gheorghe Funar
10. Zsolt Szilagyi
11. Monica Macovei
12. Constantin Rotaru
13. Călin Popescu Tăriceanu
14. Corneliu Vadim Tudor

Gorjeanul Alin Ionescu de la Shelter Security reţinut

alinionescu
Târgujianul Alin Ionescu, patronul Shelter Security, a fost reţinut pentru evaziune fiscal. Acesta are afaceri şi în Gorj, la CE Oltenia şi la Consiliul Judeţean. Firma lui asigură paza la sediul CEO şi a oferit servicii de consultanţă la înfiinţarea Direcţiei de pază din companie. În plus, firma lui modernizează un drum din Gorj, valoarea contractului ridicându-se la 37 de milioane de lei.

Procurorii i-au reţinut pe patronul firmei Shelter Security, Alin Ionescu, şi pe contabila societăţii şi au cerut marţi instanţei arestarea lor preventivă, în dosarul de evaziune fiscală în domeniul serviciilor de pază şi securitate, în care prejudiciul este de aproximativ 10 milioane de euro.
Surse apropiate anchetei au declarat că Alin Ionescu, soţul cântăreţei Cristina Spătar, şi contabila firmei Shelter Security Cristina Aron, care au fost audiaţi, alături de alte zece persoane, la Parchetul Curţii de Apel Bucureşti, nu şi-ar fi recunoscut faptele de care sunt suspectaţi, scrie Mediafax.
Dintre cele 12 persoane audiate, procurorii au emis, luni noapte, ordonanţe de reţinere doar pentru Alin Ionescu şi Cristina Aron, ceilalţi fiind lăsaţi să plece după ce au dat declaraţii în faţa instanţei.
Acuzaţiile în acest dosar sunt de evaziune fiscală, cu un prejudiciu de aproximativ 10 milioane de euro, prin înregistrarea în contabilitatea firmei Shelter Security a unor achiziţii fictive de servicii.
„În scopul sustragerii de la plata taxelor şi impozitelor către bugetul de stat, reprezentanţii unei companii prestatoare de servicii de securitate şi pază ar fi creat un circuit infracţional format din zece societăţi comerciale, prin care ar fi fost evidenţiate tranzacţii fictive în perioada 2009-2012, în valoare de aproximativ 25.000.000 de euro”, potrivit Poliţiei Române.
Alin Ionescu este suspectat că ar fi convins mai multe persoane să înfiinţeze pe numele lor societăţi comerciale, care ar fi încheiat apoi contracte fictive cu firma de pază Shelter Security.
Surse judiciare au declarat că firma Shelter Security ar fi dat, în regim de subantrepriză, o parte din servicii către nouă firme, dintre care una ar fi reală, iar celelalte opt ar fi de tip „fantomă”, acestea din urmă neavând angajaţi pentru pază şi protecţie şi nici autorizaţie de la poliţie să ofere astfel de servicii.
Unii dintre suspecţi ar fi oameni ai străzii, care ar fi primit comision de la interpuşi, pentru a-şi da datele de identitate la înfiinţarea de firme „fantomă”, cu care Shelter Security încheia ulterior contracte de subantrepriză, în vederea oferii de servici de securitate, au precizat sursele citate.
Firma Shelter Security ar fi înregistrat în contabilitatea societăţii, în perioada 2009-2012, achiziţii fictive de servicii de securitate şi pază în valoare de 103 milioane de lei, la care se adaugă TVA de 22,4 milioane de lei. În acest fel ar fi fost produs un prejudiciu bugetului de stat de 42,5 milioane de lei.

Alexandru Păsărin

Imaginea lui Brâncuși folosită abuziv de CEC Bank

 

CECReprezentanţii Centrului Municipal de Cultură ”Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu au ieșit joi cu un  comunicat de presă, referitor la reclame ale CEC Bank în care este folosită imaginea marelui sculptor, că ”orice demers cu privire la viaţa şi opera lui Brâncuşi, care poate induce opiniei publice informaţii false sau deformate”, poate aduce grave prejudicii de imagine sculptorului.

Potrivit comunicatului citat de Mediafax, ”Centrul Municipal de Cultură «Constantin Brâncuşi» consideră că orice demers cu privire la viaţa şi opera lui Brâncuşi, care poate induce opiniei publice informaţii false sau deformate, fără o documentare prealabilă şi consultarea unor specialişti de marcă în domeniu, poate aduce prejudicii grave de imagine celui denumit părintele sculpturii moderne”.De asemenea, reprezentanţii Centrului precizează că nu împărtăşesc ”folosirea în mod eronat a unor date şi imagini reprezentative pentru destinul creator” al artistului, meţionând că se impune ”o corecţie imediată a erorilor apărute”.

Fals și uz de fals din partea CEC

Din comunicatul Centrului Municipal de Cultură ”Constantin Brâncuși”  reținem următoarele: ”Înţelegem dorinţa CEC Bank de a-şi asocia numele unei mari personalităţi artistice de valoare universală aşa cum este Constantin Brâncuşi, dar nu împărtăşim folosirea în mod eronat a unor date şi imagini reprezentative pentru destinul său creator. Considerăm, totodată, că se impune o corecţie imediată a erorilor apărute, în acest fel putând face proba respectului pe care îl purtăm întregii moşteniri brâncuşiene”.

Centrul Municipal de Cultură ”Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu a făcut public şi un punct de vedere al Soranei Georgescu Gorjean, fiica arhitectului care a proiectat ”Coloana fără sfârşit” de la Târgu Jiu, aceasta menţionând că vocea artistului nu a fost niciodată înregistrată şi, ca urmare, nu ar putea să fie folosită în nicio reclamă video sau audio.

”Se ştie că vocea lui Brâncuşi nu a fost niciodată înregistrată, deci este clar că ceea ce se aude este o făcătură. În plus, vocea vehiculează informaţii false şi chiar periculoase. Am văzut recent o reclamă CEC Bank în care bine-cunoscutul autoportret fotografic al lui Constantin Brâncuşi din 1934, supus unui trucaj electronic, îşi mişcă buzele, rostind cu glas tare anumite afirmaţii. Publicul neavizat poate crede că cele ce aude sunt chiar vorbele artistului! Brâncuşi-ul din 1934 vorbeşte despre «Coloana fără sfârşit» din 1938, precizând că ideea i-a dat-o şurubul de teasc. Nu există în acest sens nimic scris de artist, doar relatări ale moştenitorilor lui, făcute mult după dispariţia artistului”, precizează Sorana Georgescu Gorjean.

Aceasta menţionează că imaginile folosite în reclama CEC Bank provin de la Centrul ”Pompidou” din Paris, care în anul 2011 a editat un DVD cu imagini de arhivă despre Brâncuşi.”În clip sunt prezentate imagini legate de demontarea coloanei de lemn de la Voulangis, din 1927, precum şi momente de la ridicarea coloanei metalice la Târgu Jiu în 1937, imagini preluate din DVD-ul realizat de Centrul «Pompidou» în 2011. Fotografia vorbitoare se referă şi la afirmaţii fanteziste vehiculate peste ani pe Internet – «Cineva a măsurat-o. Altcineva spune că reprezintă simbolic anul când ţara noastră a intrat în război». Coloana are 15 module, două semimodule şi un mic soclu – numărul acestora nu are nicio legătură cu anul 1916”, susţine Sorana Georgescu Gorjean.

Ea pune la îndoială şi limba pe care o foloseşte Brâncuşi în reclama respectivă, în contextul în care sculptorul şi-a petrecut ultima parte a vieţii departe de ţară, în Franţa, unde nu mai folosea limba română.”În reclamă, Brâncuşi vorbeşte româneşte. Nu avem nicio siguranţă că cugetările consemnate de artist în franceză ar fi sunat în limba maternă chiar aşa cum le rosteşte fotografia! Totodată, este bine cunoscută declaraţia sculptorului din 17 februarie 1922, adăugată de mâna sa alături de semnătură, pe un manifest în apărarea lui Tristan Tzara, atacat într-un articol xenofob: «En art il n’y a pas d’étrangers» – «În artă nu există străini”. Sensul celor rostite de poză este chiar opus celor scrise de artist. Aflăm astfel cu surprindere că «În artă nu trebuie să existe străini!». Am auzit cu urechile mele aceste vorbe şi m-am îngrozit!”, mai afirmă Sorana Georgescu Gorjean.

Aceasta le cere reprezentanţilor CEC Bank să nu mai folosească imaginea lui Brâncuşi în reclame video şi audio, considerând ”o impietate” să i se atribuie artistului gânduri şi afirmaţii neverificate.”Domnilor bancheri, lăsaţi-l pe bietul Brâncuşi în pace şi nu-l mai batjocoriţi! Socotim o impietate să i se atribuie artistului gânduri şi afirmaţii fără o atentă verificare, precum şi să i se folosească imaginea pentru o reclamă. Ansamblul de la Târgu Jiu aşteaptă includerea în patrimoniul UNESCO. O lucrare unicat cum este «Cuminţenia Pământului» este ameninţată cu dispariţia din circuitul public. O instituţie importantă ca CEC Bank şi-ar putea manifesta preţuirea faţă de sculptor în alt mod decât prin animarea fotografiei sale, de pildă, ajutând la păstrarea în ţară a unei capodopere brâncuşiene unice”, mai menţionează Sorana Georgescu Gorjean.

În reclama CEC Bank imaginea lui Constantin Brâncuşi apare însoţită de o voce care transmite următorul mesaj: ”Şurubul de teasc, el mi-a dat ideea «Coloanei fără sfârşit». Eu aşa îi zic «Coloana fără sfârşit». Cineva a măsurat-o, altcineva spune că reprezintă simbolic anul în care ţara noastră a intrat în război. Ea este simplu un proiect de coloană care mărită ar putea sprijini bolta cerească. Trebuie să încerci necontenit să urci foarte sus, dacă vrei să poţi să vezi foarte departe, iar vederea în depărtare e ceva. Când ajungi acolo e cu totul altceva”.

Autorităţile locale din Târgu Jiu nu pot să folosească imaginea operelor realizate de Brâncuşi în oraş, drepturile de autor fiind moştenite de Teodor Paladi, un cetăţean canadian de origine română. În anul 2002, acesta s-a judecat cu Primăria Târgu Jiu pentru că instituţia şi-a dat acceptul ca imaginea «Coloanei fără sfârşit» să fie folosită într-o reclamă a unei companii de băuturi răcoritoare, municipalitatea fiind obligată în cele din urmă să îi returneze lui Paladi circa 3.000 de dolari încasaţi în urma difuzării reclamei respective.

 

Daniel Burlan, fostul boss SNLO, arestat într-un dosar privind masa caldă a minerilor

 

Daniel BurlanFostul  director al Societății Naționale a Lignitului Oltenia(SNLO), Daniel Burlan, a fost reținut pentru 24 de ore deoarece timp de mai mulți ani a asigurat masa fotbaliștilor de la Minerul Motru la cantina minerilor. Acesta a fost un apropiat al liderului sindical Marin Condescu dar și al lui Ionel Manțog, fost președinte PDL Gorj.

Fostul director general al fostei Societăţi Naţionale a Lignitului Oltenia, Daniel Burlan, în prezent angajat al Complexului Energetic Oltenia, a fost reţinut, joi, într-un dosar penal în care a fost reţinut şi patronul unei firme care asigura masa caldă pentru minerii din zona Motru. Patronul respectiv este Alexandru Ciorecan, fost director al Unităţii de Cazare Cantine Motru, unitate desprinsă din fosta Regie Autonomă a Lignitului Oltenia şi privatizată, bărbatul devenind acţionar majoritar al acesteia, transmite corespondentul MEDIAFAX.

Cei doi sunt acuzaţi de delapidare, prejudiciul estimat de anchetatori fiind de aproximativ 2,8 milioane lei. Potrivit unor surse judiciare, din ianuarie 2009 şi până în aprilie 2013, cei doi directori au dispus folosirea de fonduri ale SNLO destinate personalului propriu pentru achitarea meselor servite de fotbaliştii de la „Minerul Motru”. Plata consumaţiei sportivilor nu s-a făcut în baza vreunui contract, ci a înţelegerilor directe dintre cei doi directori, Minerul Motru având SNL Oltenia printre finanţatorii săi, susţin sursele citate.

Ca și în alte cazuri în care șeful IPJ Gorj, Viorel Caragea, vrea să arate că lucrează, nici în acest caz nu se justifica arestul preventiv pentru fapte petrecute cu mai mulți ani în urmă.

Cu fotbalul a dat-o bară, Mihai Prunariu își face imagine prin scandal cu sexi-impresara Anamaria Prodan

PrunariuImpresarul Anamaria Prodan a explicat în presa centrală în ce constă şantajul de care este acuzată de preşedintele Consiliului de Administraţie al CS Panduri, Mihai Prunariu. Mai exact, aceasta l-a făcut ”albie de porci” pe Facebook iar Mihai Prunariu abia a așteptat. Așa se află și de actualul președinte de la Pandurii pentru că rezultatele nu îl recomandă.

„L-am făcut tărănuş insipid inodor“, spune Prodan și de aici plângerea președintelui de la Pandurii. Mihai Prunariu i-a făcut plângere la Parchetul Judeţean Gorj pentru ameninţare, şantaj şi hărţuire. Mai multe zile, Prodan a publicat pe Facebook opinii dure legate de Prunariu. Prodan a declarat şi că l-a ajutat pe Prunariu în problema rezilierii contractului lui Doru Bratu şi va demonstra în instanţă că nu are nicio datorie la clubul din Târgu Jiu.

Conducătorul de la Pandurii, Mihai Prunariu, a declarat că a primit un SMS de la Prodan în care îl şantaja şi îl înjura. Din acest motiv, el a depus o plângere la Parchet, una la Judecătoria Buftea, dar şi o sesizare la Federaţia Română de Fotbal. „S-a gândit să mă dea în judecată pentru a vorbi lumea de el. Nu are ce face şi cine naiba vorbea de Prunariu. Şantajul la el înseamnă că l-am făcut ţărănuş insipid inodor“, spune Prodan, susţinând că Prunariu urmăreşte să intre în atenţia publică. „Nu se poate evidenţia nici pe domeniul politic şi nici al fotbalului, aşa că şi-a găsit altă ocupaţie. Vreau să vadă toată lumea cine e Prunariu şi nu am de ce să mă lupt cu el, pentru că nu am decăzut atât de tare. El se leagă de numele meu aiurea. Plata celor 250.000 de euro s-a făcut în două tranşe, iar plata s-a făcut pe factură. Nu mi-a plătit TVA-ul şi eu pe asta mă lupt. El s-a scos şi a furat statul român“, a declarat acesta.

Prodan a mai spus că l-a ajutat pe Prunariu să scape de plata unor sume la rezilierea contractului lui Doru Bratu. „Aveau să îi dea 150.000 de euro lui Doru Bratu şi m-au rugat să vorbesc eu cu el şi să îl conving să renunţe la banii aceştia pentru că nu au bani să îl plătească. Eu l-am ajutat pe Prunariu şi apoi îmi spunea că are el o hârtie de la Federaţie şi să îi plătesc banii. Se întâmplă multe abuzuri în fotbal şi avocatul meu o să dovedească. Eu sunt liniştită pentru că sunt la zi cu toate taxele şi impozitele”, a declarat Anamaria Prodan la Antena Stars.