Puțini prezidențiabili au trecut prin Gorj

Județul Gorj nu a constituit o atracție pentru candidații la Președinție, semn că gorjenii ar putea înclina spre Victor Ponta. Principalii favoriți, în ordine Victor Ponta, Klaus Johannis, Elena Udrea s-au aflat la Gorj în ultima perioadă. Cu toții s-au ferit de mitinguri și de întâlniri directe cu electoratul.prez

Reclame

Falimentul CE Oltenia pe masa de discuții a ACL

 

Pierderi 1Mai mulţi lideri ACL, Cătălin Predoiu, Andreea Paul, Lucian Bode şi Varujan Vosganian, ultimii doi foşti miniştri ai Economiei, s-au aflat în Gorj în această săptămână. La finalul  întâlnirii cu sindicaliștii din Complexul Energetic Oltenia și Complexul Energetic Hunedoara, aceştia au cerut demisia lui Laurenţiu Ciurel pentru rezultatele economice catastrofale,

Mai mulţi lideri ai ACL au dezbătut problemele din CE Oltenia, la Rovinari. Liderii ACL vor formula interpelări şi iniţiative şi vor pune presiune pe actualul Guvern pentru a soluţiona criza din CE Oltenia.  La finalul şedinţei cu sindicatele din CE Oltenia şi CE Hunedoara, fostul ministru al economiei Varujan Vosganian a cerut demisia conducerii CE Oltenia, motivul fiind pierderile înregistrate de companie. Pe primele 6 luni, Laurenţiu Ciurel, directorul CE Oltenia, are o pierdere de 193 de milioane de lei. Vosganian a mai comentat şi afirmaţia lui Laurenţiu Ciurel, care spunea că datele sunt secrete. „Faptul că noi am permis apariţia componentei private în companiile de stat, fie că a fost vorba de vânzarea unor pachete de acţiuni pe bursă, a fost tocmai pentru a transparentiza companiile de stat. (..) Aşadar nu este nimic in neregula. Bilanţul la 6 luni în companiile cu proprietate mixtă nu este secret, asta rămâne la libertatea componentei private sa o facă“, a spus Vosganian. El a mai spus că managementul CE Oltenia este „dirijat politic şi încearcă să transforme CEO într-un instrument politic“. „În neregulă sunt dosarele penale ale lui Ciurel, contractele lui Şova şi Ponta la CEO, acestea sunt în neregulă“, a continuat şi fostul ministru Lucian Bode.

Demisia lui Laurențiu Ciurel

Cătălin Predoiu, prim-vicepreşedinte al PDL, a cerut demisia lui Laurenţiu Ciurel, dar înainte să plece trebuie să plătească daune, crede Predoiu: „Premierul Victor Ponta a calificat complexul ca fiind o şandrama. Eu vreau să-i spun de aici, de la Rovinari, alături de colegii mei, ca şandrama este partidul domniei sale şi că şandrama e Partidul Social Democrat. Şi, domnule Ponta, şandramaua se prăbuşeşte pe dumneata, Rovinariul rămâne în picioare. Cer demisia premierului Ponta numai pentru ceea face aici. E o crimă. Vă citez din  vorbele unui om cu care am stat aici pe culoar: dacă iese Ponta preşedinte, murim. Nu o sa moară Rovinariul, Ponta nu o să iasă preşedinte. Cer demisia lui Ciurel sau demiterea lui. Un astfel de om nu are ce să caute să conducă o bicicletă, dar o perlă cum ar trebuie să fie Rovinariul“, a declarat Predoiu.

„Să vină DNA-ul!”

Fostul ministru al Economiei, Lucian Bode, a susţinut că în strategia energetică a ţării cărbunele trebuie să aibă un rol vital pentru siguranţa energetică. El a mai spus că PSD şi-a bătut joc de OUG 109 privind selectarea managementului corporatist. „Când faci o selecţie pe 109, cheltui peste 200 de mii de euro cu aceasta selecţie şi vii cu acelaşi personaj. Sigur s-a folosit de cetăţenia de australian când a fost selectat pe 109. Înainte era român, pe 109 a fost australian. Este chiar exemplul cel mai urât de bătaie de joc a ceea ce noi ne-am propus prin 109, un management profesionist“, a spus Bode.

Pierderi 2Pierderi 3

Laurenţiu Ciurel îşi probează încă odată incompetenţa

CiurelMarii jucători din energie spun că sunt aproape de limită din cauza căderii preţurilor şi a faptului că nu reuşesc deloc să semneze contracte pe termen lung. Complexul Energetic Oltenia a vândut în acest an mari cantităţi de energie electrică sub preţul de producţie.

„Eu pot să-mi dau toţi oamenii afară şi tot nu scot preţul la care se vinde acum energia“, spune Laurenţiu Ciurel, directorul general al Complexului Energetic Olte­nia, structură cu peste 18.600 de oameni care grupează cele mai mari termocentrale pe lignit din ţară.

Este al doilea semnal de alarmă pe care un mare producător de energie îl trage după ce, recent, Daniela Lulache, directorul general al Nuclearelec­trica, spunea că lipsa de apetit a consumatorilor pentru contractele pe termen lung de achiziţie de energie a devenit „în­spăi­mântătoare.“

Perioada de la finalul anului era în mod tradiţional intervalul în care marii producători de energie îşi securizau încasările pentru anul viitor prin încheierea contractelor pe termen lung.

146 de gorjeni audiaţi de Curtea Militară de Apel Bucureşti în dosarul „Fraudă la referendum”

ReferendumLa ora când publicăm acest material, 146 de gorjeni sunt audiaţi ca martori de Curtea Militară de Apel Bucureşti. Aceştia au votat la referendumul din 2012 la două secţii din localitatea Bâlteni.

La termenul din 3 octombrie, judecătorii instanţei supreme au stabilit ca în 24 octombrie să fie audiaţi toţi martorii, pentru că mulţi dintre aceştia sunt persoane în vârstă sau cu probleme grave de sănătate, care nu ar trebui „puse pe drumuri” în perioada rece a anului.

Şi la acel termen au fost audiaţi martori, mulţi dintre aceştia fiind persoane vârstnice, cu probleme de sănătate. Instanţa nu a putut lua declaraţia a doi martori care au probleme cu auzul, şi nici pe cea a unei vârstnice care s-a simţit rău în sala de judecată.

În aceste condiţii, preşedintele completului de judecată a stabilit ca la următorul termen să fie chemaţi toţi martorii care au mai rămas de audiat în acest caz, astfel încât să nu se creeze vreo situaţie în care persoane vârstnice sau bolnave „să fie puse pe drumuri în toiul iernii”.

În acest dosar, soţii Marius Marinel şi Simona Cristina Preduţ au fost judecaţi separat de ceilalţi 73 de inculpaţi, prin procedura simplificată, după ce şi-au recunoscut vinovăţia. La 2 iulie, instanţa supremă i-a condamnat pe cei doi la câte un an şi patru luni de închisoare cu suspendare şi le-a stabilit acestora un termen de încercare de trei ani şi patru luni.

Instanţa supremă a înregistrat în 7 octombrie 2013 dosarul „Fraudă la referendum”, în care au fost trimişi în judecată Liviu Dragnea şi alte 74 de persoane, iar judecarea cauzei a început în 15 noiembrie.

Liviu Dragnea, secretar general al PSD la data faptelor, în prezent deputat şi vicepremier, a fost trimis în judecată pentru infracţiunea de folosire a influenţei sau autorităţii de către o persoană care deţine o funcţie de conducere într-un partid, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite.

Potrivit rechizitoriului procurorilor, Liviu Dragnea, „cu ocazia organizării şi desfăşurării referendumului din 29 iulie 2012, a uzat de influenţa şi autoritatea sa în partid în scopul obţinerii unor foloase nepatrimoniale de natură electorală, necuvenite, pentru alianţa politică din care făcea parte partidul reprezentat de inculpat, şi anume îndeplinirea cvorumului de participare cu ajutorul voturilor obţinute în alte condiţii decât cele legale”.

Anchetatorii susţin că Dragnea a fost susţinut în fraudarea referendumului de 74 de preşedinţi şi membri ai unor secţii de votare din localităţi din judeţele Teleorman, Vrancea, Gorj şi Olt. Aceştia au fost trimişi în judecată pentru falsificare, prin orice mijloace, a documentelor de la birourile electorale şi introducerea în urnă a unui număr suplimentar de buletine de vot decât cele votate de alegători, infracţiuni comise sub forma autoratului, complicităţii sau a instigării.

„Infracţiunile reţinute în sarcina persoanelor implicate în desfăşurarea procesului de votare – preşedinţi şi membri ai secţiilor de votare – au constat în principal în aceea că ei şi-au încălcat atribuţiile de serviciu referitoare la asigurarea unui proces corect de vot, înlesnind falsificarea listelor electorale (atât liste permanente cât şi liste suplimentare), prin adăugarea de persoane care nu au făcut cerere de vot cu urna mobilă, care nu s-au prezentat la vot sau care nu se aflau în România la data referendumului, prin contrafacerea materială a semnăturilor acestora şi introducerea în urne a unui număr de voturi corespunzător semnăturilor falsificate. În acest fel, numărul total de voturi exprimate a fost crescut artificial, prin includerea voturilor obţinute prin falsificarea semnăturilor”, au scris procurorii în actul de sesizare a instanţei.

Parlamentul, adăpostul penalilor măcar până la Prezidenţiale

 

Cel puţin 35 dintre cei aproape 600 de parlamentari ai României au probleme cu legea. Cel puţin deocamdată, Parlamentul le-a ţinut adăpost pentru rigorile penale iar procurorii au fost lăsaţi cu buzele umflate. Indiferent de culoarea politică şi ocupaţia din afara politicii, parlamentarii români au demonstrat că imunitatea îi poate feri nu doar de consecinţele declaraţiilor politice, aşa cum ar fi normal, ci de rigorile legii penale pe care unii au încălcat-o cu dispreţ.

Dezbaterea cu tema "In cautarea consensului. Reforma institutiilor intre marketing electoral, inginerie constitutionala si dezbatere publica", organizata de Asociatia Pro Democratia, la Palatul Parlamentului din Bucuresti
La începutul acestei săptămâni, Biroul Permanent al Camerei Deputaţilor a analizat cererea DNA de arestare a deputatului PC Ion Diniţă. Cererea DNA a primit deja un aviz negativ de la majoritatea deputaţilor din Comisia Juridică, însă cvorumul acesteia nu a fost întrunit. Pentru cei care nu cunosc cazul, Diniţă este cercetat pentru acuzaţii de corupţie în dosarul preşedintelui Consiliului Judeţean Braşov, Aristotel Cancescu. Procurorii au dovezi că firma deputatului PC Ion Diniţă ar fi obţinut contracte preferenţiale de la CJ Braşov, de peste 7,6 milioane de euro, fapt pentru care deputatul este acum cercetat pentru dare de mită şi complicitate la abuz în serviciu. De aceea nu ar trebui să ne mirăm că Ion Diniţă este unul dintre cei mai bogaţi parlamentari şi cum „corb la corb nu îşi scoate ochii”, probabil că deputatul conservator o să mai tragă de timp.
Viorel Hrebenciuc, cu deputatul pe lege călcând
Viorel Hrebenciuc, unul dintre cei mai importanţi lideri ai PSD, este cercetat de procurorii DNA, alături de deputatul Ion Adam, în dosarul retrocedărilor ilegale de păduri. DNA a cerut aviz de la Camera Deputaţilor pentru arestarea celor doi deputaţi dar există teama că solicitarea va fi tergiversată cel puţin până după alegeri.
Deputatul PSD este urmărit penal în acest dosar pentru constituire a unui grup infracţional organizat, trafic de influenţă şi instigare la folosirea influenţei de către o persoană care îndeplineşte o funcţie de conducere într-un partid în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite. Pe lângă acest dosar, tot în instrumentarea DNA, Viorel Hrebenciuc este urmărit penal pentru că, susţin procurorii, s-ar fi implicat pentru a determina funcţionari din Consiliul Naţional al Audiovizualului pentru ca această instituţie să revină asupra deciziei de retragere a licenţei postului Giga TV – controlat de primarul din Piatra Neamţ, Gheorghe Ştefan.
Este clar că în cazul Hrebenciuc mai mult ca în oricarealt caz, se va încerca tergiversarea pentru o perioadă. Există suficiente chichiţe ale legii, doar că Hrebenciuc a mai făcut o greşeală.
Începând cu 20 octombrie a.c., Viorel Hrebenciuc are şi un al treilea dosar la DNA legat de traficul de influenţă. Parlamentarul PSD a fost urmărit de oamenii legii deoarece „ a rezultat suspiciunea săvârşirii de noi infracţiuni de către Hrebenciuc Viorel, în completare la solicitarea transmisă în data de 17 octombrie 2014 privind sesizarea ministrului Justiţiei pentru a cere preşedintelui Camerei Deputaţilor încuviinţarea arestării preventive a deputaţilor ADAM IOAN şi HREBENCIUC VIOREL (vezi comunicat nr. 1474 din data de 17 octombrie 2014), procurorul şef al D.N.A a trimis procurorului general al României ordonanţa de efectuare în continuare a urmăririi penale faţă de deputatul Hrebenciuc Viorel emisă în data de 20.10 2014 în acest nou dosar penal.”
Transmiterea noului document este justificată prin aceea că, la momentul întocmirii referatului de încuviinţare a arestării preventive a inculpatului Viorel Hrebenciuc, nu a fost cunoscut procurorilor D.N.A. noua împrejurare, iar aceasta este considerată esenţială pentru soluţionarea cererii înaintate la data de 17 octombrie 2014 către Camera Deputaţilor.
Greu de crezut că Viorel Hrebenciuc va scăpa şi acum dar putem să realizăm ce e în mintea aleşilor?

Scandalul Microsoft şi cei 9 miniştri penali
Hotărât lucru, campania electorală a fost un catalizator pentru ca noi şi noi cazuri de corupţie ale aleşilor să ajungă în justiţie şi la cunoştinţa marelui public. Cel mai răsunător, dosarul Microsoft, presupune cercetarea penală a 9 foşti miniştrii. Dosarul EADS, aşteptat în următoarele zile, anunţă alte probleme pentru aleşii neamului.
Procurorii anunţă că au probe din care rezultă că miniştrii Nica Dan, Mihăilescu Petru Şerban, Adriana Ţicău, Athanasiu Alexandru, Tănăsescu Mihai Nicolae şi Gabriel Sandu şi-au exercitat cu rea credinţă atribuţiile de serviciu, determinând încheierea contractului cadru de licenţiere din 15.04.2004 în condiţii oneroase pentru bugetul de stat, asigurând posibilitatea deturnării unui discount de circa 47% acordat de Microsoft în considerarea Guvernului României, şi implicit permiţând plata unor comisioane către persoanele implicate. Astfel, contractul cadru de licenţiere Microsoft s-a încheiat cu încălcarea dispoziţiilor legale privind achiziţiile publice, invocându-se în mod nereal calitatea de unic distribuitor a Fujitsu Siemens Computers, la un preţ cu cel puţin 40% mai mare faţă de preţul real, având la bază un necesar nefundamentat. De precizat că procurorul şef Laura Codruţa Kovesi a solicitat procurorului general al P.I.C.C.J, sesizarea preşedintelui României, a Senatului, a Camerei Deputaţilor şi a Parlamentului European, pentru formularea cererilor de efectuare a urmăririi penale faţă de 9 persoane care în perioada în care se presupune că au săvârşit infracţiunile au îndeplinit funcţia de ministru. Cum probabil bănuiţi, solicitările adresate Parlamentului României vor fi tergiversate cel puţin până după alegeri. Parlamentarii sunt în continuare mai presus de lege!

Cristi Pustai s-a mulțumit doar cu un punct la Târgu-Jiu

 

cristi-pustai-finalAntrenorul care a scris istorie la Târgu-Jiu, Cristi Pustai, a pierdut în ultimele minute două puncte la Târgu-Jiu în fața echipei la care a scris istorie. Gorjenii, cu o conducere administrativă politică de la Ion Călinoiu și Florin Cârciumaru la Mihai Prunariu, cu un antrenor Petre Grigoraș care trebuia demis de foarte mult timp, se îndreaptă spre Liga 2. Mureșenii au mai avut și două bare.

Cele două formaţii s-au întrecut în şuturi de la distanţă, dar Mureşan, Paul Anton şi Roman nu au reuşit să deschidă scorul. Cea mai mare ocazie a primei reprize i-a aparţinut lui Roman, a cărui şut din lovitură liberă a şters bara porţii lui Stăncioiu (38).

Gheaţa s-a spart în minutul 41. Sepsi a centrat pentru Axente, dar Elton a intervenit şi a trimis în proprie poartă cu o lovitură de cap. Oaspeţii îşi puteau majora avantajul în prelungirile primei părţi, dar Axente, scăpat singur cu Gliwa, a şutat în bară.

Gorjenii au ratat o mare şansă de egalare în minutul 53, cînd Roman n-a reuşit să trimită în poartă devierea lui Matulevicius. Atacantul lituanian a mai avut o ocazie imensă, lovitură sa de cap din minutul 57 a trecut pe lîngă poartă. Erico l-a imitat la faza imediat următoare, trimitînd cu capul pe lîngă.Replica oaspeţilor a venit de la Gabi Mureşan, care a şutat în bară de la distanţă (67).

Roman a ratat din nou în minutul 75, cînd Stăncioiu a prins şutul său în forţă din interiorul careului. Egalarea a venit patru minute mai tîrziu, cînd Momcilovici a marcat cu o lovitură de cap, după o centrare expediată de Nicoară.

Partida s-a terminat 1-1, iar gorjenii rămîn cu o singură victorie în ultimele cinci partide de Liga 1, iar elevii lui Pustai egalează Dinamo şi Astra în clasament!

Echipele de start:

Pandurii: Gliwa – Pleaşcă, Erico, Elton, Momcilovici – Iorga, Anton, Nistor, Shalaj – Matulevicius, Roman
Rezerve: Stanca, Unguruşan, Nicoară, Şendroiu, Predescu, Buleică, I. Constantin

ASA: Stăncioiu – Feussi, Balaur, Bejan, Sepsi – Gorobsov, Mureşan – Goga, Zicu, Hora – Axente
Rezerve: Viciu, Sălăgeanu, Bruno Martins, Amauri Morais, Henrique, Bumba, Velayos

Din rațiuni electorale, centenarul luptelor de la Podul Jiului a fost sărbătorit la 98 de ani

 

PodÎn plină campanie electorală, autoritățile gorjene-prin Muzeul Județean Gorj și Arhivele Naționale-au marcat centenarul luptelor de la Podul Jiului cu acțiuni de amploare, inclusiv simularea luptelor de acum…98 de ani. Aberația de la Târgu-Jiu a avut un singur scop, o acțiune electorală finanțată de…Consiliul Județean Gorj.

Deși toți gorjenii știu că luptele de la Podul Jiului s-au dat la 14 octombrie 1916, muzeografii de la Târgu-Jiu și elevii aduși cu arcanul au sărbătorit centenarul de la declanșarea Primului Război Mondial, forțându-se practic marcarea sărbătorii cu doi ani mai devreme. Măsură de campanie, manifestările din Parcul Central au costat foarte mult din bani publici.