INCENDIAR Elena Udrea, atacuri la SRI și DNA

 

UdreaDeputatul Elena Udrea, disperată că va intra pe mâinile justiției deoarece a fost pusă sub control judiciar, a venit vineri cu un interviu incendiar acordat Hotnews. Acuzațiile sale se centrează pe conducerile principalelor instituții anticorupție din România. A anunțat deja că a făcut un denunț împotriva lui Florian Coldea, director interimar al SRI.

„Un denunț în care spun lucruri despre dl general SRI Florian Coldea și despre … o amintesc pe doamna procuror general DNA Codruța Kovesi”, a explicat Udrea.Aceasta relatează că fostul său soț, Dorin Cocoș, i-a solicitat să îi faciliteze o întâlnire atât cu fostul șef al SRI, George Maior, cât și cu generalul Florian Coldea, pentru a lămuri anumite aspecte în dosarul Microsoft, însă ea nu ar fi dat curs acestei cereri.

„În momentul în care a apărut dosarul Microsoft și s-a vehiculat numele fostului soț, eram în plină campanie electorală. A venit — se spunea acolo, numele meu era evident legat de dosar și mai ales se spunea despre un credit pe care soțul — și care este și proba în dosar — fostul soț îl luase de la Dinu Pescariu și pe care îl declarasem în declarația de avere. În contextul acesta complex, a venit la mine fostul soț să mă roage să îi fixez, să intermediez o întâlnire cu dl Coldea și dl Maior, spunându-mi că nu dorește să îi apeleze direct în situația dată. (…) Am întrebat de ce ar face asta, de ce să vorbească, și a spus că ar dori să lămurească acuzațiile din dosar, în condițiile în care mi-a spus că a făcut niște lucruri, la solicitarea dlui Coldea. Lucru care înseamnă, și pentru asta sigur este foarte ușor de întrebat fostul soț. Eu vă declar exact ce mi-a spus. (…) Mi-a spus, spre exemplu, că la solicitarea domnului Coldea a dus 500.000 de euro lui Sebastian Ghiță, cash, pentru a-și finanța televiziunea, RTV”, a susținut Elena Udrea.

Aceasta a spus că a aflat că banii au fost remiși lui Sebastian Ghiță de către Alin Cocoș.”Mi-a mai spus că, tot așa, la solicitare, a dus aproximativ la fel, 500.000 de euro, nu-mi mai aduc aminte exact, dar aproximativ la fel, unui institut de sondare a opiniei publice, care făcea sondaje”, a mai afirmat Elena Udrea.

În același interviu, Udrea a susținut că în 2013 a intervenit pentru numirea Laurei Codruța Kovesi ca procuror general al DNA, având în acest sens o discuție cu premierul Victor Ponta, la biroul pe care acesta îl are în blocul în care locuiește.”Am intervenit în numirea doamnei Kovesi în funcția de procuror DNA”, a spus Udrea, explicând că premierul nu era de acord cu această numire, care era dorită în schimb de fostul președinte Traian Băsescu.

Întrebată în ce sens a intervenit, Elena Udrea a precizat: „În sensul în care domnul Victor Ponta nu era de acord să se facă numirile procurorilor și numirea doamnei Kovesi, era singurul nume de interes, care îl interesa pe președintele Traian Băsescu. Singurul nume care interesa era Codruța Kovesi; fusese o propunere a domnului Coldea, doamna Codruța Kovesi”.

„Eu am fost cea care a mers la Victor Ponta să discut tocmai numirea Codruței Kovesi în funcție. (..) Într-o seară, în 2013, la biroul domnului Victor Ponta, pe care îl are în blocul în care locuiește. Am discutat atunci cu dl. Ponta și unul dintre argumentele pe care le avea, obiecțiile pe care le avea era tocmai faptul că era extrem de apropiată sau că ar fi fost extrem … ar fi ascultat foarte mult de SRI. Acesta era unul din argumentele pentru care Victor Ponta se opunea numirii. Unul dintre ele”, a explicat fosta șefă a PMP, adăugând că a făcut această intervenție „în calitate de persoană, care, la momentul acela, putea să discute” cu premierul.

 

Minerii gorjeni fac mare miting pe 5 februarie

Miting mineriMiercuri și joi, sute de mineri și energeticieni au pichetat Piața Prefecturii. A fost doar începutul…5000 de mineri sunt așteptați joi, 5 februarie, la proteste.

Cele patru federaţii reprezentative la nivel de CE Oltenia au luat decizia ca joi, 5 februarie, să organizeze un miting de amploare în Piaţa Prefecturii din Târgu Jiu, la care să ia parte 5000-6000 de mineri şi energeticieni. Angajaţii sunt nemulţumiţi de propunerea administraţiei complexului de a tăia aproape 40% din cheltuielile cu munca vie.

 

Toni Greblă, două luni în concediu

Grebla 2În următoarele 35 de zile lucrătoare, gorjeanul Toni Greblă se va afla în concediu de odihnă. Cererea sa a fost acceptată de Curtea Constituțională unde funcționează ca judecător.

Potrivit unui comunicat de presă al Curţii Constituţionale, plenul CC s-a întrunit luni pentru a lua act de declaraţia judecătorului Toni Greblă comunicată preşedintelui Curţii, Augustin Zegrean, „în temeiul art. 64 lit. d) din Legea nr. 47/1992” privind organizarea şi funcţionarea instituţiei. Prevederea legală menţionată stabileşte că judecătorii CC sunt obligaţi „să comunice preşedintelui Curţii Constituţionale orice activitate care ar putea atrage incompatibilitatea cu mandatul pe care îl exercită”.

În declaraţia pe propria răspundere, Toni Greblă a afirmat că nu a desfăşurat şi nu desfăşoară activităţi care ar putea atrage incompatibilitatea cu mandatul de judecător al Curţii Constituţionale pe care îl exercită în prezent, se menţionează în comunicat.”Având în vedere cele declarate, Plenul Curţii Constituţionale a decis că nu sunt incidente dispoziţiile art. 62 din Regulamentul de organizare şi funcţionare a instanţei constituţionale, potrivit cărora «Judecătorii Curţii Constituţionale răspund disciplinar pentru încălcarea, cu vinovăţie, a dispoziţiilor art. 64 din Legea nr. 47/1992, republicată», astfel că, împotriva domnului judecător Toni Greblă nu poate fi pornită o acţiune disciplinară”, se precizează în comunicatul CC.

Conform sursei citate, „ţinând seama de faptul că demisia este un act juridic unilateral, plenul Curţii Constituţionale nu poate impune unui membru al instanţei constituţionale luarea unei astfel de decizii”.În acest context, judecătorul Toni Greblă a anunţat că, începând cu data de 27 ianuarie, va intra în concediu legal de odihnă, se mai arată în comunicatul CC.

Judecătorul Curţii Constituţionale Toni Greblă a fost dus, săptămâna trecută, cu mandat la Direcţia Naţională Anticorupţie, unde procurorii i-au adus la cunoştinţă că este urmărit penal pentru trafic de influenţă, constituirea unui grup infracţional organizat şi efectuarea de operaţiuni financiare ca acte de comerţ incompatibile cu funcţia, în scopul obţinerii de bani sau bunuri necuvenite.

Hidroelectrica, la cel mai mare profit din istorie

 

hidroelectricaHidroelectrica a încheiat anul 2014 cu venituri de 3,4 miliarde de lei și cel mai mare profit din istorie, respectiv 1,2 miliarde de lei, devenind astfel cea mai profitabilă companie a statului. Această performanță s-a făcut din insolvență.

Această performanță este cu atât mai mare cu cât, în urmă cu doar doi ani jumătate, în anul 2012, compania intra în insolvență din cauza contractelor cu „băieţii deştepţi”, așa cum au fost numiți de o parte a presei, efectuate în timpul guvernării PDL, mai exact în perioada ianuarie 2009 – mai 2012 și care au totalizat aproximativ 635 milioane de euro.

Salvarea Hidroelectrica, prin anularea contractelor cu „băieţii deştepţi” și încetarea investiţiilor neperformante, a reprezentat unul dintre obiectivele majore asumate de către premierul Victor Ponta încă de la preluarea guvernării. Acum, Hidroelectrica a încheiat anul 2014 cu cea mai mare cifră de afaceri, a înregistrat o reducere semnificativă a datoriilor (de la 841 de milioane de euro în iunie 2012, la intrarea în insolvenţă, la 181 de milioane de euro, în 2014), iar compania a câștigat procesul cu numiții „băieţi deştepţi”.

n.

Directorul SRI, George Maior, și-a ținut promisiunea cu depunerea mandatului

MaiorGeorge Maior, directorul SRI, a demisionat marți, 27 ianuarie 2015, din această funcție pe care a deținut-o în ultimii opt ani. Această demisie s-a produs într-un mod surprinzător, în urma unui interviu manipulat de o anumită parte a presei. Deși se speculează o viitoare carieră politică, cel mai probabil George Maior se va reîntoarce în diplomație.

 

Întrebat dacă directorul SRI, George Maior, ar trebui să îşi continue mandatul sau ar trebui schimbat, în condiţiile în care acesta a anunţat că îşi depune mandatul la dispoziţia noului preşedinte, Klaus Iohannis a răspuns: ”Cred că e o discuţie puţin artificială. Postul este ocupat, SRI funcţionează în parametri buni, nu văd de ce ar trebui să forţăm o astfel de discuţie. Chiar nu simt nevoia de a face din asta o temă”.

În 5 noiembrie, directorul SRI, George Maior, a afirmat că la învestirea noului preşedinte îşi va prezenta mandatul, spre evaluare, menţionând că, până la acel moment şi atât timp cât va fi în fruntea SRI, nu manifestă şi nu confirmă „interesul pentru un anume rol profesional în viitor”.

„Referitor la solicitările de a comenta apariţia în spaţiul public a numelui directorului SRI, domnul George Cristian Maior, în legătură cu posibila nominalizare în funcţia de prim-ministru al Guvernului României, Serviciul Român de Informaţii face următoarele precizări: Reiterăm faptul că activitatea Serviciului Român de Informaţii are ca principiu obiectiv, respectat la toate momentele şi nivelurile, neutralitatea şi echidistanţa politică. În acest sens, subliniem hotărârea conducerii SRI de a evita implicarea în eventuale dispute cu substrat electoral, în vederea prezervării propriei misiuni, precum şi a bunei reputaţii dobândite în rândul cetăţenilor României şi al partenerilor instituţionali din ţară şi din străinătate”, se arăta într-un comunicat al SRI remis, la acel moment, agenţiei MEDIAFAX.

SRI preciza că poziţia oficială a lui George Cristian Maior este „consecventă, aşa cum a fost aceasta exprimată atât public, cât şi în discuţii directe cu principalii beneficiari”.”La momentul învestirii noului preşedinte al României îmi voi prezenta, spre evaluare, mandatul de director al SRI. Este o datorie de onoare şi un obiectiv profesional legitim, după 8 ani în fruntea Serviciului Român de Informaţii. Până la acel moment şi atâta timp cât voi ocupa această funcţie, nu manifest şi nu confirm interesul pentru un anume rol profesional viitor”, a declarat Maior, citat în comunicat.

George Maior a deţinut funcţia de director al SRI timp de peste opt ani, el devenind cel de-al patrulea director al Serviciului Român de Informaţii la data de 4 octombrie 2006.Anterior desemnării sale la conducerea SRI, Maior a fost senator PSD, el fiind şi preşedinte al Comisiei pentru Apărare, Ordine Publică şi Securitate Naţională din Senat. În perioada 2000-2004 a fost secretar de stat şi şef al Departamentului pentru Integrare Euroatlantică şi Politica de Apărare în cadrul Ministerului Apărării Naţionale. În această calitate a coordonat, din punct de vedere strategic şi militar, aderarea României la Organizaţia Tratatului Nord-Atlantic.

Între anii 1992 şi 1997 a lucrat ca diplomat în cadrul Ministerului Afacerilor Externe, la Departamentul Tratate şi la Departamentul Afaceri Strategice. Din anul 1997 până în anul 1999 a îndeplinit funcţia de Însărcinat cu Afaceri a.i. al Ambasadei României din Dublin, Irlanda. În anul 2004 i-a fost conferit gradul diplomatic de Ambasador în Ministerul Afacerilor Externe.

Două bănci cer intrarea în insolvență a lui Nicolae Sarcină

SarcinaCel mai mare afacerist din Gorj, Nicolae Sarcină, nu va scăpa prea curând de problemele financiare.Tribunalul din Ilfov a respins cererea de intrare în insolvenţă depusă de Succes dar doi creditori, Banca Transilvania și Piraeus Bank, au cerut insolvența.

Grupul ”Succes Nic Com”, cu activităţi în domenii precum retail alimentar, comerţ cu carburanţi, producţie de panificaţie sau prelucrarea lemnului, controlat de omul de afaceri gorjean Nicolae Sarcină, şi-a cerut insolvenţa în această lună.Nicolae Sarcină spunea că este vorba doar de o reorganizare.Ziarul Financiar a arătat că grupul Succes Nic Com a terminat anul 2013 cu afaceri de peste 350 milioane lei, în creştere cu aproape 4%, şi un profit de 1,1 milioane lei, iar compania a raportat profit în fiecare an în perioada 2008-2013, datele pentru anul trecut nefiind disponibile.Sunt peste 150 de magazine Succes în nouă judeţe din ţară şi în capitală. De altfel, proprietarul, Nicolae Sarcină, este cel mai puternic antreprenor român din comerţul alimentar. Grupul are peste 1.600 de salariaţi.

Problemele lui Sarcină

Omul de afaceri gorjean deţine şi alte firme. DIICOT îl acuză de o evaziune fiscală de 7 milioane de euro. La sfârşitul lui noiembrie 2014, ” procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Serviciul Teritorial Craiova împreună cu ofiţerii de poliţie judiciară din cadrul Brigăzilor de Combatere a Criminalităţii Organizate Craiova şi Bucureşti, cu sprijinul Direcţiei Generale Anticorupţie şi Direcţiei Generale Antifraudă Fiscală au efectuat în data de 27 noiembrie 19 percheziţii domiciliare pe raza judeţelor Ilfov, Dolj, Gorj şi Cluj, la sediile principale/secundare a unor societăţi comerciale, în cadrul unei acţiuni vizând destructurarea unei grupări infracţionale organizate formată din 7 persoane, specializată în infracţiuni de evaziune fiscală şi spălare de bani.

În cauză există suspiciunea rezonabilă că membrii grupului în perioada septembrie 2013 – august 2014, au evidenţiat în actele contabile cheltuieli fictive privind achiziţia unor bunuri şi mai ales plata unor servicii. Astfel, societăţile comerciale viabile din cadrul grupului de firme „Succes” transferau fictiv forţa de muncă la alte societăţi din grup, aflate în procedură de reorganizare judiciară, cu care încheiau contracte de prestări servicii. Întrucât planul de reorganizare judiciară nu era viabil – de regulă cheltuielile de personal depăşeau veniturile obţinute – până la lichidare se acumulau foarte multe datorii către bugetul asigurărilor sociale (contribuţii, impozit pe salariu).”

Toni Greblă se dă victimă în scandalul cu Bârcină

GreblaEx-senatorul de Gorj, Toni Greblă, se dă victimă în scandalul instrumentat de DNA și nu va pleca de la Curtea Constituțională. Greblă a explicat public că știa despre un filaj și interceptări la adresa sa, înainte de a fi săltat de procurorii DNA.

”O să anunț public, la începutul săptămânii viitoare, ce am decis eu în legătură cu această situație și cu evoluția viitoare. Sunt sub imperiul emoțiilor, iar eu nu am luat niciodată o decizie importantă la cald”, a declarat Greblă, la Antena 3.

Greblă susține că era filat, iar asupra sa au s-au exercitat presiuni indirecte.”Știam că fac obiectul unor preocupări ale unor instituții ale statului, dar nu știam că sunt urmărit penal. De la telefoane ascultate, la filaj era evident că sunt urmărit.

Prefer să mă abțin de la orice fel de comentarii pentru că orice speculație aș face nu aș fi credibil. Într-o formă directă nu s-au exercitat presiuni asupra mea. Sigur că au fost luări poziție publice care atenționau judecătorii CCR despre deciziile pe care le vom lua.Numai cineva care nu este realist poate să-și imagineze că cineva dintr-o țară membră UE poate să exporte mâine produse în Federația Rusă. Nu e posibil din două motive:

1. Autoritățile din România nu ar fi permis pentru că există un embargou.

2. Federația Rusă, din ce știu eu, nu primește produse din România pentru că există un ambargou, datorat conflictului politic dintre cele două țări”, a mai precizat judecătorul CCR.

În ceea ce privește presupusa mită, Greblă a explicat că rochiile au venit de ziua soției sale.”În luna noiembrie este ziua onomastică a soției mele, Mihaela. Este posibil ca în acest context să-i fi făcut un astfel de cadou.În campania electorală ești ajutat de foarte mulți oameni. Postul de senator nu este scos la concurs, nu-mi dau seama dacă în campania electorală au fost folosite acele capse. În campania electorală se folosesc acele capse. Este posibil să fi cumpărat el niște capsatoare, pe care să le fi folosit în campania electorală. Nu știu.Eu indiferent ce aș spune, nu aș putea să fiu credibil. Aștept să se finalizeze ancheta și veți vedea că nu am făcut nicio activitate ilegală”, a mai precizat Toni Greblă.

Pericolul insolvenței planează asupra Complexului Energetic Oltenia

 

TurceniMineritul din Oltenia se află în cel mai greu moment al său, se vorbește tot mai mult de insolvență. La acest moment singura cale de a fenta insolvența este reducerile de costuri, lucru neacceptat de niște sindicate obișnuite să trăiască pe banii mulți ai companiei de stat.Se pare că  decizia a fost determinată de scumpirea certificatelor de emisii de dioxid de carbon.  Potrivit unei informări a conducerii complexului, reducerile efective vor consta, printre altele, în diminuarea primei de vacanță de la o medie de 3860 lei/salariat, în 2014, la un voucher de vacanță de 1050 lei/salariat. Va mai fi reduse si primele ocazionale de la 700 lei la 300 lei/salariat/eveniment. Va fi redus si numărul de angajați prin pensionarea celor care au atins vârsta de pensionare și prin externalizarea carierei Berbești.
„Pentru a evita insolvența companiei si închiderea activității de minerit, singura soluție posibilă, în acest moment, este reducerea cheltuielilor cu munca vie de la 4008 lei/salariat, cât au fost în 2014, la 3497 lei/salariat, adică o reducere cu 12,8%”,  arată CEO.

Reducerile efective vor consta în:

  • reducerea primei de vacanță de la o medie de 3860 lei/salariat, în 2014, la un voucher de vacanță  de 1050 lei/salariat;
  • reducerea primelor ocazionale de la 700 lei la 300 lei/salariat/eveniment;
  • diminuarea sporului de fidelitate si a echivalentului spor de carieră;
  • reducerea  cheltuielilor cu transportul salariatilor la si de la locul de munca;
  • reducerea platilor compensatorii de la 16 salarii medii brute la 10 salarii medii brute;
  • reducerea numărului de personal cu 2000 de salariati, preponderent prin externalizarea Carierei Berbești si trimiterea la pensie a salariaților cu vârsta de  pensionare;
  • eliminarea cheltuielilor aferente cotei de combustibil

Directoratul consideră ca aceasta este singura posibilitate de menținere a activității în cadrul CE Oltenia, producator de energie care are loc din ce in ce mai greu pe piata, datorită obligativității achiziției de certificate de gaze cu efect de seră, precum și de certificate verzi.

Potrivit CEO, totul pornește de la scumpirea certificatelor de CO2, în urma aprobării de către Consiliul European, în octombrie 2014, a unui obiectiv obligatoriu de reducere a emisiilor interne de gaze cu efect de seră cu cel putin 40%. Dacă, in perioada 2013 – 2014, certificatele s-au achiziționat la prețuri între 2 si 5,8 euro/certificat, in luna ianuarie 2015 au depășit deja 7 euro, o eventuală viitoare scumpire la peste 8 euro/certificat făcând imposibilă rămânerea in piața de energie a CE Oltenia care are obligația de a achiziționa astfel de certificate.

Toni Greblă acuzat de corupție pentru relațiile cu rudele

Grebla Asalt 1Dacă toată lumea se aștepta ca Traian Băsescu să înceapă să aibă probleme cu Justiția după ce a plecat de la Cotroceni, deocamdată cei care o pățesc sunt oamenii care i-au fost adversari. Toni Greblă, fostul senator de Gorj care a citit textul suspendării lui Băsescu în 2012, este urmărit penal de DNA.

”Procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Secţia de combatere a infracţiunilor conexe infracţiunilor de corupţie au dispus efectuarea urmăririi penale faţă de:

GREBLĂ TONI, senator în Parlamentul României (până la data de 18.12.2013, când şi-a început mandatul de judecător la Curtea Constituţională) şi ulterior judecător la Curtea Constituţională, sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de:
– trafic de influenţă, în formă continuată
– două infracţiuni de efectuare de operaţiuni financiare ca acte de comerţ incompatibile cu funcţia în scopul obţinerii pentru sine şi pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite,
– constituirea unui grup infracţional organizat (în forma constituirii şi în vederea pregătirii infracţiunii de folosire, la autoritatea vamală, a documentelor vamale de transport sau comerciale falsificate)

În ordonanţa de efectuare a urmăririi penale se arată că, în cauză, există date şi indicii din care rezultă suspiciunea rezonabilă ce conturează următoarea stare de fapt:
În perioada 2010 – 2015, suspectul Toni Greblă, aflat în exercitarea funcţiei de senator în Parlamentul României (până la data de 18.12.2013, când şi-a început mandatul de judecător la Curtea Constituţională) şi ulterior judecător la Curtea Constituţională, a pretins şi primit de la administratorul mai multor societăţi comerciale, cu titlu de foloase necuvenite, următoarele:
– în perioada 2010 – 2015, folosinţa gratuită, întreținerea şi asigurarea pentru un autoturism marca BMW Serie 5, (înmatriculat succesiv pe mai multe firme controlate de omul de afaceri), în echivalent de 56.070 euro;
– în perioada 2010 – 2015, folosinţa gratuită a unui post telefonic, înregistrat pe una din firmele omului de afaceri
– în 02.11.2011, suma de 1.200 lei (echivalentul unor obiecte vestimentare);
– în octombrie 2012, materiale electorale aferente campaniei electorale privind alegerile parlamentare, pentru lipirea a 20.000 de afişe
Foloasele necuvenite au fost primite în schimbul promisiunii de a interveni şi determina diferiţi funcţionari publici să îndeplinească şi să urgenteze îndeplinirea unor acte ce intrau în atribuţiile acestora de serviciu, în folosul firmelor controlate de omul de afaceri, cu interese în domenii de activitate diversă (energie, transport, fier vechi ş.a.).
În perioada 2010 – 2015, suspectul Toni Greblă, aflat în exercitarea funcţiei de senator în Parlamentul României (până la data de 18.12.2013, când şi-a început mandatul de judecător la Curtea Constituţională) şi ulterior judecător la Curtea Constituţională, a exercitat în fapt activităţi specifice calităţilor de asociat (perceperea de dividende), administrator (reprezentarea societăţii) şi director general (activităţi comerciale), disimulate prin interpuşi, încălcând dispoziţiile de incompatibilitate (privind incompatibilităţile judecătorului de la Curtea Constituţională şi ale senatorului).
A rezultat că, în mod neîntrerupt, suspectul TONI GREBLĂ a desfăşurat activităţi comerciale direct şi prin interpuşi şi a exercitat calităţile de asociat, respectiv administrator / director general, în legătură cu o fermă agricolă situată în județul Gorj şi cu o societate comercială, având ca obiect principal de activitate producţia de energie electrică.
Împreună cu alte persoane, suspectul Toni Greblă a constituit un grup infracţional organizat cu scopul de a iniţia raporturi comerciale (export produse agro-alimentare) pe linia România – Federaţia Rusă, cu interpunerea Turciei, pentru eludarea deciziei de instituire de către Rusia a unui embargou unilateral asupra importului de produse agro-alimentare din Uniunea Europeană.
În acest sens, membrii grupului s-au întâlnit de mai multe ori, atât în ţară, cât şi în afara ţării, acţionând coordonat pentru îndeplinirea scopului pentru care s-au constituit.
În perioada 2014 – 2015, aceştia au efectuat acte pregătitoare în vederea săvârşirii infracţiunii de folosire, la autoritatea vamală, a documentelor vamale de transport sau comerciale falsificate, prev. de art.273 din Legea nr.86/2006 – Codul Vamal.

Suspectului Toni Greblă i s-au adus la cunoştinţă calitatea procesuală şi acuzaţiile, în conformitate cu prevederile art. 307 Cod de procedură penală.

În cauză, procurorii au beneficiat de sprijin din partea Departamentul de Informații și Protecție Internă și al Brigăzii Speciale de Intervenție a Jandarmeriei.
Facem precizarea că efectuarea urmăririi penale este o etapă a procesului penal reglementată de Codul de procedură penală, activitate care nu poate, în nici o situaţie, să înfrângă principiul prezumţiei de nevinovăţie.”

Schimbări la Antifraudă Târgu-Jiu, Șelaru în locul lui Voicu

DIRECTIA FINANTELORŞefii din şase direcţii regionale antifraudă au fost înlocuiţi în funcţie, trei dintre aceştia preluând alte direcţii, înlocuit fiind şi inspectorul general adjunct al Direcţiei Generale Antifraudă din structura Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală.

Prin decizii ale premierului Victor Ponta, au fost eliberaţi din funcţia de inspector general adjunct antifraudă Valeriu Gâlă (Direcţia Generală Antifraudă din structura ANAF), Claudiu Codrea (Direcţia Regională Bucureşti), Cosmin Georgescu (Direcţia Regională Suceava), Gabriel Cărbunaru (Direcţia Regională Alexandria), Adrian-Paul Voicu (Direcţia Regională Târgu Jiu), Călin Vesa (Direcţia Regională Deva), Iulian-Bogdan Gheorghe (Direcţia Regională Oradea).

În locul acestora au fost numiţi Marius Stănilă (în structura ANAF), Dan Niță (Suceava), Claudel Şelaru (Târgu-Jiu), Marius Coturbaş (Oradea).În acelaşi timp, o parte dintre inspectorii înlocuiţi au fost mutaţi pe un post similar, dar la alte regionale, respectiv Cosmin Georgescu (de la Suceava la Alexandria), Iulian-Bogdan Gheorghe (de la Oradea la Bucureşti) şi Adrian-Paul Voicu (de la Târgu-Jiu la Deva).

 

DNA-ul a ajuns la ușa PDL pentru contractul Microsoft

FotoFostul ministru al Comunicațiilor, Gabriel Sandu, a explicat procurorilor anticorupție cum o parte din banii primiți în „Dosarul Microsoft” au ajuns la Roberta Anastase, Adriean Videanu și Radu Berceanu, potrivit Realitatea TV, care citează surse judiciare.Sandu, care este reținut în acest dosar, ar fi dat detalii despre implicarea celor trei politicieni în cursul zilei de luni la DNA. Fostul ministru este acuzat că a primit o mită de 4,5 milioane de euro pentru a favoriza o anumită companie în licitația privind distribuția licențelor Microsoft.

Deși pare greu de crezut, DNA-ul ar putea aresta și personaje politice decât din PSD.Roberta Anastase, Adriean Videanu și Radu Berceanu ar putea da în curând cu subsemnatul la această instituție. Contactată de Realitatea TV, Roberta Anastase nu a dorit să comenteze acuzațiile. Anastase este în prezent deputat de Prahova în Parlamentul României. Ea a fost președinte al Camerei Deputaților între 2008 și iulie 2012.Adriean Videanu a fost primar al Bucureștiului (2005-2008) și Ministru al Economiei (2008-2010). El a negat orice implicare în acest dosar, potrivit Realitatea TV. Radu Berceanu a fost ministru al Transporturilor între 2006-2007 și între 2008-2010. Toți trei au fost membri de vârf în vechiul PDL, care între timp a fuzionat cu PNL dând naștere noului PNL. Videanu și Berceanu au fost prezențe politice discrete în ultimii ani.

Fostul ministru Gabriel Sandu, oamenii de afaceri Dorin Cocoş şi Nicolae Dumitru şi primarul din Piatra Neamţ Gheorghe Ştefan au fost arestaţi în dosarul licenţelor Microsoft, de magistraţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) la finalul lunii octombrie 2014, potrivit Mediafax.Oamenii de afaceri Dorin Cocoş şi Nicolae Dumitru şi primarul municipiului Piatra Neamţ, Gheorghe Ştefan sunt acuzaţi de trafic de influenţă şi spălare de bani, iar Gabriel Sandu, ministru al Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale în perioada decembrie 2008 – septembrie 2010, pentru luare de mită în formă continuată şi spălare de bani.

Potrivit DNA, persoanele din Guvern, ministere şi din societăţile implicate în derularea proiectului privind licenţele Microsoft pentru şcoli ar fi pretins 20 de milioane de dolari din cele 54 de milioane achitate de Executiv în cadrul contractului.

”Mogulul” Ionuț Răitaru riscă să calce pe urmele lui Nicolae Sarcină

Ionut RaitaruIonuț Răitaru, proprietarul trustului media TV SUD-RTV, începe să calce pe urmele lui Nicolae Sarcină prin problemele financiare pe care le are. După ce a închis ”Scandal de Gorj” și mai multe autoserviri, în aceste zile a dat preaviz la mai mulți ziariști, cei mai mulți cu salarii mai mari. În perioada următoare, afacerile din Gorj se vor concentra pe trei autoserviri, dintre care una în mall, și pe posturile de televiziune deținute. Rămân și contractele pe banii statului.

Începând cu anul 2013, prin firma Ridzone Group Solutions, Răitaru a câștigat peste un milion de euro din bani publici de la Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului pentru a asigura hrana orfanilor si asistatilor social. Printre cei afectați, Nicolae Sarcină, cel care avea anterior aceste contracte.

Probleme?

Astfel, după Nicolae Sarcină, pentru a cărui firma S.C. SUCCES NIC COM S.R.L. a fost recent demarată procedura de insolvență, un nou om de afaceri foarte cunoscut din judet se confrunta cu probleme financiare si a fost nevoit să-și închidă o parte din afacerile deținute.

Este vorba despre Ionuț Răitaru,  care se pare că a făcut o serie de mutări mai neinspirate în business-urile sale, iar acum se confruntă cu probleme legate de lichiditățile din firmă. Astfel, acesta a decis, pentru minimizarea pierderilor, să renunțe, la finalul lunii decembrie 2014, la apariția săptămânalului „Scandal de Gorj”, concediind toti angajații publicației.

O restructurare semnificativă-informează presa locală- se va realiza de către acesta si la nivelul televiziunii din trustul său media, TV Sud, zvonindu-se că și alte afaceri ale acestuia urmează să intre în analiză in perioada următoare, pentru a se găsi solutii de salvare.

Mai mulți primari, viceprimari și consilieri județeni își pierd mandatele în Gorj

 

 

primariPeste 50  de primari, viceprimari, consilieri locali și consilieri județeni din județul Gorj riscă să își piardă mandatele, după ce marți, 20 ianuarie, Curtea Constituţională a României a publicat motivarea deciziei de neconstituţionalitate Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.55/2014.

Este vorba despre aleșii locali care la sfârșitul anului 2014 au profitat de „Ordonanţa traseiştilor” și au migrat la alte partide decât cele pe care le-au reprezentat la alegerile locale din 2012.În restul deciziei, judecătorii CCR susțin că scopul real al OUG privind migrația aleșilor locali a fost acela de a-i orienta într-o anumită direcție politică și de a permite constituirea, în acest mod, a unei noi majorități politice, aspecte care nu se pot înscrie într-o situație extraordinară.

Curtea reaminteşte faptul că deciziile sale nu pot fi lipsite de efecte juridice şi trebuie aplicate, potrivit principiului constituţional al comportamentului loial (a se vedea, cu privire la înţelesul noţiuniiDecizia nr.924 din 1 noiembrie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.787 din 22 noiembrie 2012), de către Parlament în sensul restabilirii stării de constituţionalitate.”

Mai jos, săptămânalul ASALT vă prezintă, în exclusivitate, o situație cu cei care și-ar putea pierde mandatele. Primarii, viceprimarii şi consilierii au schimbat partidul în pe baza Ordonantei 55 privind migratia alesilor locali. La nivelul judetului Gorj, 20 de primari şi 36 de viceprimari au schimbat culoarea politică înainte cu doar câteva zile de începerea campaniei electorale pentru alegerile prezidenţiale. Eu au avut la dispoziţie 45 de zile pentru a se decide. În judeţul nostru au existat şi aleşi locali care au plecat din partid, dar au rămas independeţi.

Printre cei care își vor pierde mandatele sunt primarii:

Marian Slivilescu-primar Tismana PP-DD
Ilie Pietroi-primar Aninoasa PNL
Adrian Mangu-primar Bărbăteşti PNL
Dănuţ Bălu-primar Fărcăşeşti PDL
Ştefan Făsuiescu-primar Polovragi PNL
Adi Câmpeanu-primar Runcu-PNL
Marian Ardeiu-primar Samarineşti PDL
Florin Jurebie-Primar Săcelu PNL
Ştefan Lupu-primar Stejari PNL
Ion Bârcă-primar Turburea PDL

Următorii consilieri județeni o să-și piardă mandatele:
Gheorghe Neaţă PP-DD
Petre Nanu PP-DD
Cosmin Greci PNL
Nicolaie Cilibiu PDL

La nivel național, din cei 3.180 de primari, circa 540 si-au schimbat partiul ca urmare a Ordonantei 55/2014 care a permis timp de 45 de zile alesilor locali sa isi schimbe formatiunea politica fara sa isi piarda functia.. Mai exact, este vorba de 17% dintre primarii din Romania. Cel mai mult de castigat de pe urma acestei Ordonante a avut PSD, care a pierdut 3 primari si a castigat 404. Judetele cele mai afectate de traseism sunt Giurgiu (73% dintre primari au tradat), Neamt, Buzau si Dolj.

Securitatea cibernetică a României în pericol

retea

În timp ce în România se poartă o dezbatere aprinsă pe marginea legii securității cibernetice, a oportunității ca un asemenea tip de act legislativ să existe, țara noastră dar și altele din spațiul UE cad victimă unor atacuri informatice de sorginte islamistă. Ideea că legea securității cibernetice ar atenta la dreptul la viață privată al cetățenilor este o inepție, totul se face în baza unui mandat judecătoresc și în condiții legislative clare. Din nefericire, o parte importantă dintre politicieni și din organizațiile neguvernamentale din țara noastră nu par să fi învățat nimic din evenimentele din Franța, pericolele fiind multiple pentru perioada următoare.

Cel mai mare pericol care pândește Europa la acest moment nu este criza economică, cum poate ne gândim foarte mulți dintre noi, ci recrudescența fenomenului terorist. La Paris, de exemplu, terorismul islamist a ajuns să lovească direct într-un grup de ziariști după ce, ani de rândul, amenințările s-au făcut doar în spațiul virtual. Europa democratică este vulnerabilă în fața creșterii la proporții îngrijorătoare a agresiunilor derulate în spațiul cibernetic din partea unor organizații islamiste iar spațiul legislativ nu permite instituțiilor abilitate să își facă datoria așa cum trebuie.

Atacuri cibernetice asupra României

România este vizată de asemenea atacuri. Astfel, în ţara noastră au fost înregistrate atacuri cibernetice asupra site-urilor aparţinând unor instituţii de învăţământ superior şi de administraţie publică, începând cu jumătatea lunii decembrie 2014. În cursul acestor atacuri au fost promovate mesaje islamiste radicale, anti-israeliene şi pro-palestiniene.
Potrivit Serviciului Român de Informații(SRI), un alt eveniment, aflat şi în atenţia mass media, s-a derulat în perioada 9-12 ianuarie 2015, când gruparea de hackeri SECURITY CREWZ a derulat atacuri de tip defacement împotriva unor site-uri web aparţinând unor instituţii publice, asociaţii şi societăţi comerciale din România. Aceste atacuri au afectat integritatea şi disponibilitatea conţinutului, au promovat mesaje ideologice pro-Califat. Să mai reținem că gruparea de hackeri SECURITY CREWZ a revendicat, în intervalul decembrie 2014 – ianuarie 2015, atacuri similare efectuate cu succes împotriva a circa 300 de ţinte din Europa, Statele Unite ale Americii şi Emiratele Arabe Unite.
În ultimele zile, o agresiune similară, revendicată de această dată de membrii grupării tunisiene de hackeri ”FallaGa Team – Tunisian Cyber Resistance”, a exploatat, la data de 14 ianuarie 2015, vulnerabilităţi de securitate care au permis înlocuirea conţinutului unor site-uri web aparţinând Patriarhiei Române, cu mesaje de tip ideologic pro-musulmane, respectiv îndreptate împotriva statului francez.
Chiar dacă instituțiile care au ca misiune apărarea țării în acest domeniu, adică serviciile secrete, ne asigură că, până în prezent, atacurile cibernetice de tipul celor menţionate nu au afectat infrastructuri cibernetice de interes naţional, România trebuie să adopte măsuri urgente cel puțin de ordin legislativ.

SRI-ul, pregătit de înfruntarea cibernetică
Autoritățile române s-au văzut nevoite, la fel ca în întreaga Europă, să răspundă cu un pachet legislativ care să permită lupta cu acest nou dușman, extrem de performant la nivelul afectării securității cibernetice. Doar că intenția serviciilor secrete, cele care au în grijă securitatea națională și în acest domeniu, de a completa cadrul legislativ s-a izbit de rezistența unor oameni politici și a unui segment din societatea civilă care se tem de o îngrădire a drepturile civile ale cetățenilor. Nu doar că acest pericol nu există dar drepturile cetățenilor sunt apărate, ca în orice țară democratică, de sistemul judecătoresc.
În contextul anului de grație 2015, asigurarea securităţii cibernetice trebuie să constituie o preocupare majoră a tuturor actorilor implicaţi, atât la nivel instituţional, unde se concentrează responsabilitatea elaborării şi aplicării unor politici coerente de securitate în domeniu, cât şi la nivelul entităţilor private interesate de protejarea propriei securităţi. Serviciul Român de Informații, instituția din România care răspunde de securitatea națională și,implicit, cea cibernetică, are astăzi o largă recunoaștere externă pentru capabilitățile și standardele la care lucrează. Nu întâmplător, SRI-ul a fost desemnat la summitul NATO, desfăşurat în Ţara Galilor în 2014, drept autoritatea publică a statului român responsabilă cu gestionarea şi implementarea proiectului Fondului NATO de sprijin (Trust Fund) pentru Ucraina în domeniul apărării cibernetice.
Dacă aliații NATO au luat această decizie pentru Ucraina, cu siguranță că aceasta nu s-ar fi putut lua dacă SRI-ul nu ar fi dat dovezi concrete de preocupare constantă pentru deplina respectare a cadrului normativ referitor la protecţia drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului şi de acțiune permanentă pentru protejarea acestora.

Nevoia de legi
România este o țară care reacționează altfel,pe fondul afectării drepturilor omului în jumătatea de veac de comunism, dar în contextul actual al creşterii fără precedent a riscurilor şi ameninţărilor cibernetice, legea securităţii cibernetice este indispensabilă obiectivului de a operaţionaliza Sistemul Naţional de Securitate Cibernetică şi de a facilita adoptarea unui complex de măsuri corelate cu dinamica accelerată a agresiunilor de această natură.
Legea securității cibernetice, aşa cum a fost adoptată de Parlamentul României, nu permite instituţiilor statului accesul la date care ţin de viaţa privată a persoanelor, fără autorizarea prealabilă a unui judecător. Din această perspectivă, temerile, speculaţiile şi acuzaţiile manifestate în spaţiul public sunt lipsite de orice fundament real.

Foarte important, potrivit art.17 al acestei legi, doar deţinătorii de infrastructuri cibernetice (nu persoane fizice deţinătoare de echipamente IT&C – computere, tablete, smartphone etc.) au responsabilitatea de a pune la dispoziţia autorităţilor competente (la solicitare motivată) exclusiv date tehnice, cum ar fi indicatorii ce descriu activităţile desfăşurate la nivelul sistemelor de operare (log-uri), cu privire la ameninţarea (atac cibernetic, incident de securitate etc.) care face obiectul solicitării.

Bineînțeles, dacă din evaluarea datelor tehnice obţinute preliminar, care restrâng câmpul de investigaţie, rezultă necesitatea extinderii cercetării asupra unor echipamente implicate în agresiunea cibernetică şi care pot fi asociate în mod absolut concret unor persoane determinate, accesul la aceste echipamente se va realiza numai în baza unei autorizări eliberate de judecător.
În România anului 2015, membră a UE, accesul autorităţilor competente la un anume echipament IT (computer, tabletă, smartphone etc.), respectiv la datele cu caracter privat stocate pe acestea, care presupune restrângerea exerciţiului unor drepturi sau libertăţi fundamentale, se poate realiza exclusiv în baza unei autorizaţii eliberate de judecător.
Să nu se înțeleagă că nu avem deloc legi în România, în raport cu criticile legate de absenţa din corpul legii a unor garanţii suplimentare privind respectarea drepturilor omului, procedura autorizării accesului autorităţilor competente la date de conţinut sau cu caracter personal este deja reglementată, atât în codul de procedură penală, cât şi în legea securităţii naţionale, recent modificate în acord cu cele mai înalte standarde în materie de protecţia drepturilor omului, iar preluarea lor repetată în conţinutul mai multor legi este în contradicţie cu norme imperative de tehnică legislativă.
Singura soluție logică dar și întemeiată pentru români este adoptarea legii securității cibernetice dar și a altor legi din pachetul antiterorist.

Gorjenii pot vedea din nou meciurile la DIGI

PanduriiDupă un tur de campionat în care doar o parte dintre gorjeni au avut acces la meciurile Ligii 1, din februarie acestea se vor vedea și la Digi.Compania RCS&RDS nu va percepe clienţilor săi niciun cost suplimentar la abonamentul de servicii de televiziune prin cablu şi satelit, pentru vizionarea competiţiilor sportive.Digi Sport va difuza toate cele 9 meciuri din Liga 1 din fiecare etapă.

„Ne bucurăm că le putem oferi în continuare clienţilor noştri Liga 1, fără costuri suplimentare, răsplătindu-le în acest fel loialitatea, dar şi încrederea în serviciile noastre. Prin transmiterea celor două competiţii importante din fotbalul românesc, le oferim clienţilor noştri posibilitatea de a urmări în direct meciurile echipelor preferate, aşa cum am avut-o şi în ultimii cinci ani tot prin intermediul canalului propriu cu profil sportiv, Digi Sport. În acest fel continuăm misiunea de a le oferi abonaţilor Digi conţinut TV de cea mai bună calitate la cele mai avantajoase preţuri şi, în acelaşi timp, ne păstrăm poziţia de lider pe piaţa furnizorilor de servicii de televiziune din România”, a declarat Valentin Popoviciu, directorul de dezvoltare al RCS&RDS.

Potrivit comunicatului, meciurile din Liga 1 şi Cupa Ligii pot fi urmărite şi pe internet prin intermediul platformei Digi Online, pe televiziunile Digi Sport 1, 2 şi 3. Platforma este disponibilă gratuit clienţilor la serviciile de televiziune şi internet de la RCS&RDS. În plus, competiţiile vor fi difuzate în direct şi pe site-ul www.digisport.ro, dar şi pe telefonul mobil, la adresa m.digisport.ro.

Liga Profesionistă de Fotbal a anunţat, pe 4 martie 2014, semnarea unui parteneriat media pe cinci ani cu firma Intel Sky Broadcast din Malta, având ca obiect comercializarea drepturilor de difuzare a meciurilor din Liga I. Conform contractului, Liga Profesionistă de Fotbal va încasa anual de la Intel Sky Broadcast suma netă de 27,5 milioane de euro pe sezon în cei cinci ani.

Televiziunile generaliste Look TV şi Transilvania Live (care ulterior s-a transformat în Look Plus, n.r.) au anunţat, pe 2 aprilie 2014, într-un comunicat remis agenţiei MEDIAFAX, că au încheiat un memorandum de înţelegere cu Intel Sky Broadcast Ltd. privind difuzarea în direct a meciurilor de fotbal din campionatul Liga I şi Cupa Ligii.

Până în prezent, compania UPC şi platforma sa de satelit, Focus Sat, dar şi compania Romtelecom şi reţeaua iNES IPTV (care transmite televiziuni prin internet) au anunţat că au semnat acorduri de distribuţie cu Intel Sky Broadcast Ltd. pentru transmisia celor două televiziuni Look TV şi Look Plus.

În schimb, RCS&RDS a scos, pe 30 iunie 2014, din grilele sale de cablu analogic şi digital televiziunile Look TV şi Transilvania Live, la nivelul întregii ţări, inclusiv în Bucureşti, întrucât aceste televiziuni au decis să renunţe de la 1 iulie 2014 la regimul „must carry”, după cum au declarat la momentul respectiv, pentru MEDIAFAX, surse din media. Look TV şi Transilvania Live nu erau retransmise şi pe platforma de satelit Digi a RCS&RDS. Astfel, abonaţii RCS&RDS nu au putut viziona până în prezent meciurile din Liga 1 şi Cupa Ligii.