Frauda de la Evaluarea Națională de la Bustuchin povestită judecătorilor de cei implicați

BustuchinInvestigația procurorilor gorjeni privind frauda de la Evaluarea Națională 2014 de la Bustuchin a fost probată în instanță chiar de cei implicați. Oamenii legii nu pot proba mita sau șpaga, varianta cu banchetul nu va trece de nici o instanță românească.

Profesorul Constantin Gîrniceanu, care a fost asistent supraveghetor la examenele de la Evaluarea Naţională din comuna gorjeană Bustuchin, a povestit cum au fost primite unele informaţii cu privire la rezolvarea subiectelor şi cum le-au fost furnizate, apoi, elevilor: „Prin tragere la sorţi s-a stabilit să fiu asistent supraveghetor la sala 2. Am primit nişte ciorne de la doamna Renate Lascu, care era pe hol, unde asigura supravegherea. Erau ciorne libere, potrivit procedurii, şi le-am pus pe catedră. Copiii au început să ceară ciorne şi am observat pe una dintre ciorne câteva rânduri cu cifre cu rezolvări ale subiectelor. Am chemat-o pe colega din spate, pe Reli Ilean, şi i-am spus de situaţia respectivă. I-am spus că eu nu sunt de acord să le spun candidaţilor rezolvarea răspunsurilor. Sus-numita s-a aşezat la catedră şi le-a dictat răspunsurile. Nu ştiu cine a rezolvat problemele. Nu au fost note foarte mari“.

Profesorul a recunoscut că a participat la banchetul de sfârşit de an organizat de elevi la care au fost invitaţi toţi profesorii, dar că nu a primit alte cadouri sau „atenţii“ din partea elevilor.  Şi Ion Pană, profesor la Liceul Tehnologic Bustuchin, a spus că Reli Ilean i-a ajutat pe elevi: „Împreună cu mine în sală a fost supraveghetor şi doamna profesoară Reli Ilean. Printre ciornele care au fost aduse în sală se aflau şi indicaţii cu privire la rezolvarea problemelor. Le-a spus să scrie pe ciorne şi le-a dictat ceea ce era scris pe ciorna respectivă. Prin mimică, i-am transmis că nu este bine ce face“.

Profesoara Reli Ilean a recunoscut că le-a furnizat candidaţilor unele informaţii cu privire la rezolvarea subiectelor, dar susţine că a făcut asta în mod dezinteresat şi doar pentru a-i debloca pe unii dintre elevi:      „La proba de limba română am găsit printre ciorne câteva informaţii scrise pe o ciornă despre rezolvarea primului subiect. L-am chemat pe domnul Pană Ion, care nu mi-a spus nimic. Am întrebat-o pe doamna Lascu şi mi-a spus că sunt nişte informaţii ca să-i mai deblocheze pe elevi. M-am gândit că cei de la comisia au constatat unele greşeli cu privire la subiecte şi am hotărât să le dau o mână de ajutor. M-am deplasat în ultima bancă şi le-am dictat elevilor. La matematică s-a întâmplat acelaşi lucru. Am discutat cu domnul Gârniceanu, am avut o discuţie contradictorie cu el şi nu a vrut. M-am gândit că informaţiile ar fi ajuns la elevii din cealaltă sală şi, în felul acesta, ar fi fost dezavantajaţi cei din sala unde eram supraveghetori. Foarte mulţi ar fi luat examenul fără să-i ajut“.   În procesul aflat pe rolul Tribunalului Gorj sunt judecaţi pentru luare de mită foştii directori al Liceul Tehnologic Bustuchin, Ion Claudiu Perescu şi Elena Popescu.

 

Anunțuri

PNL și-a lansat programul de guvernare

PredoiuAșteptat cu înfrigurare cel puțin de membrii de partid, programul de guvernare liberal nu a avut darul să surprindă nici presa și cu atât mai puțin cetățenii. O însăilare de măsuri, de cele mai multe ori fără legătură între ele, și o încercare disperată de a depăși prin ”reduceri” programul guvernamental. Din nefericire, foarte mult amatorism, PNL putând să aibă o mare problemă să îl transforme în realitate.

Viitorul premier al României, Cătălin Predoiu, cu specificarea că nu se știe încă opinia DNA, a prezentat sâmbătă, 28 februarie 2015, proiectul programului de guvernare al PNL, arătând că liberalii nu vor „întoarcerea la vremuri de austeritate”, ci propun investiţiile, creşterea economică şi măsuri de relaxare fiscală, cum ar fi reducerea TVA la 19% până la 1 ianuarie 2016.

Cătălin Predoiu a precizat că, în proiectul de program de guvernare, liberalii au în vedere, printre altele, reducerea abandonului şcolar, stoparea migraţiei medicilor, dezvoltarea infrastructurii, combaterea evaziunii fiscale, dar şi „curăţenie la companiile de stat care creează în continuare pierderi”, adică șomaj și concedieri masive.

Cătălin  Predoiu, a arătat că este nevoie de reformă în administraţie, o mai bună colectare a veniturilor şi apoi de măsuri de relaxare fiscală, lucruri ce în actuala conjunctură ar putea însemna concedieri în sistemul bugetar, închideri  de firme private și apoi, dacă vor fi bani, reduceri fiscale. El a menţionat că liberalii „nu vor atenta la independenţa justiţiei prin legi perverse sau închizând robinetul banilor”.

Potrivit acestui document, este nevoie de “un nou model economic naţional, pe termen lung, care să încurajeze puternic capitalul autohton”. De asemenea, PNL precizează că încurajarea capitalului şi antreprenoriatului autohton va fi o ţintă realizabilă printr-o fiscalitate mai relaxată, care va fi realizată, însă progresiv, în două etape, una până în 2016 şi alta până în 2020, după realizarea reformelor structural şi îmbunătăţirea colectării.

Politicile de stimulare fiscală vor fi implementate progresiv şi sustenabil, fără a pune în echilibru macrostabilitatea finaciară, se menţionează în program.PNL vede în FMI, UE şi Banca Mondială parteneri de încredere pe termen lung, iar în aderarea la zona euro “un obiect fezabil”.

În proiectul de program prezentat de PNL se mai arată că „în principiu fiscalitatea va fi partajată clar între fiscalitate naţională şi fiscalitatea locală pentru a simplifica şi responsabiliza, ceea ce va antrena clarificarea sistemului de impozite şi taxe, responsabilitatea în administrarea şi colectarea acestora, elaborarea şi urmărirea execuţiei bugetelor pe niveluri de competenţă şi răspundere”.

„Efectul major aşteptat se referă la o reducere semnificativă, a numărului de impozite şi taxe de natură fiscală permiţând contribuabililor să-şi diminueze cheltuielile cu administrarea fiscală şi să le crească nivelul de competitivitate cu toate avantajele personale şi generale ce decurg din această măsura. Estimăm ca urmare a adoptării şi implementării Programului de guvernare sporirea consumului intern, a creşterii PIB-ului cu un ritm mediu anual de 5%, de creştere a încasării veniturilor fiscale de la aproape 32% în prezent la circa 38-40% din PIB, inclusiv prin diminuarea drastică a evaziunii fiscale”, susţin liberalii.

PNL mai susţine în acest program generalizarea cotei unice de 16% pentru toate tipurile de taxe şi impozite: 16% CAS plătit de angajat, 16% CAS plătit de angajator, 16% impozit pe profit, 16% impozit pe venit, 16%impozit pe dividende.

De asemenea, se face referire la introducerea a două cote diferenţiate de TVA, respectiv pentru alimente, medicamente, energie electrică, gaze naturale, cărţi, pe de o parte, şi pentru servicii turistice, transport în comun şi alte produse care vor fi convenite cu societatea romanească. „Nivelul acestora se va determina în funcţie de evoluţiile economice după aplicarea celorlalte politici publice”, se arată în program.

În proiectul liberalilor se mai vorbeşte despre „reaşezarea redevenţelor în cadrul unui sistem flexibil care să permită exploatarea rentabilă a depozitelor mature de hidrocarburi şi încurajarea explorării pentru descoperirea de noi rezerve, simultan cu creşterea veniturilor statului din redevenţe”.

 

Ministrul Educației tăvălit la Gorj pe chestiuni vechi

MinistruSorin Cîmpeanu, noul ministru al Educației, a vizitat Gorjul timp de câteva ore. Oficialul a ocolit cu grijă pe Ion Călinoiu și ceilalți dinozauri pesediști dar nu a scăpat de presa portocalie care i-a adus în fața două chestiuni: de ce Adrian Gorun la UCB și de ce Ion Ișfan la ISJ Gorj. Gorjeanul din fruntea Ministerului Educației Naționale a ieșit bine din  tirul ”presei independente” și a plecat cu o imagine proastă despre Gorj, nimic de mirare atât timp cât în presa gorjeană lucrează tot felul de personaje obscure cu comandă politică, cacofonie asumată.

Nu a fost foarte greu pentru ministrul Educației să realizeze că întrebările ziariștilor, de ” mare interes” pentru oamenii școlii, s-au referit la UCB unde Adrian Gorun continuă să exercite o influență majoră și concursul pentru inspector școlar general, unde concurează un membru de partid PSD și un vicepreședinte PNL județean, ar putea fi câștigat de PSD. Doar că aceste subiecte au confiscat timpul conferinței de presă și așa întârziate de evenimente. Ministrul a făcut declarații interesante la Târgu-Jiu după cum aflăm de la Agerpres:

Ministrul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice, Sorin Cîmpeanu, a declarat joi, într-o conferinţă de presă la Târgu-Jiu, că personalul nedidactic din sistemul de învăţământ va beneficia de o creştere salarială de 12% începând cu semestrul al doilea al acestui an, efortul financiar fiind de aproximativ 46 milioane lei. Potrivit ministrului, la nivel naţional aproximativ şaizeci de mii de persoane încadrate ca personal nedidactic în sistemul de educaţie vor beneficia de respectiva creştere salarială. „La nivelul Guvernului României s-a reuşit identificarea soluţiei prin care personalul nedidactic să poartă primi în semestrul II al anului 2015 o creştere salarială de 12% . Asta înseamnă că şaizeci de mii de persoane încadrate ca personal nedidactic în sistemul de educaţie vor primi această creştere de 12% la salariu care reprezintă un efort de 46 milioane lei la nivelul semestrul II al anului”, a spus Sorin Cîmpeanu.

Cariera Berbești de la CEO a fost transferată la CET Govora sau….

 

 

sediu-CEOAcţionarii Complexului Energetic Oltenia au aprobat, în această săptămână, transferul Carierei Berbeşti către CET Govora, începând cu luna martie 2015.  Cel mai probabil, Fondul Proprietatea va ataca în instanţă transferul de afacere, ceea ce ar bloca tot procesul până la judecarea litigiului.

Potrivit celor hotărâte de acționari, trebuie transferaţi la Berbeşti 1.100 de salariaţi, care, potrivit contractului de transfer dintre CE Oltenia şi CET Govora, vor avea, cel puţin un an, actualele drepturile din contractul colectiv de muncă al CEO. CET Govora trebuie să plătească CEO în zece ani suma de 184 de milioane de lei, adică o parte din datoria pe care o are pentru cărbunele consumat şi neplătit în ultimii ani.

Preţul de transfer al afacerii este 184 de milioane de lei, o parte din creanţele totale ale complexului asupra CET Govora care sunt de 221 de milioane de lei. Sunt scoase de la plată penalităţi de 43 de milioane de lei. Prima tranşă  va fi de 6,7 milioane de lei. Un alt element important din contract este faptul că CE Oltenia îşi poate lua înapoi Carierele Berbeşti – Alunu dacă CET Govora va avea întârzieri de plată a tranşelor de 6 luni, după notificarea de către producătorul de energie. În această perioadă de zece ani, CE Oltenia deţine controlul la CET Govora.

Orice decizie care priveşte compania, de restructurare, de divizare fuziune, dar şi orice contract încheiat trebuie aprobat de CE Oltenia. În plus, conducerea de la CET trebuie să depună rapoarte de activitate lunare, dar şi bilanţuri semestriale şi anuale.

Mugurel Surupăceanu a scăpat de dosarul făcut de Caragea

surupaceanu3Veste bună pentru Mugurel Surupăceanu, dosarul făcut lui de fostul șef  IPJ gorj, Viorel Caragea a fost invalidat. Fostul deputat a fost achitat.

Fostul deputat PSD Mugurel Surupăceanu, victima primei mari condamnări autohtone sub acuzația de corupție, șapte ani de închisoare, acum doi ani, ani, a fost achitat definitiv azi de către  judecătorii Curții de apel Craiova, după ce, culmea, procurorii ceruseră chiar majorarea drastică a pedepsei, la recurs.

Mugurel Surupăceanu, fost prefect și unul dintre cei mai activi deputați din noul val ai PSD, înainte de 2012, a fost inițial condamnat de Tribunalul Gorj sub acuzația că, în anul 2007, prin intermediari, ar fi impus cumpărarea de către fostul complex energetic Turceni a unui utilaj multifuncţional, de tip tractor forestier, importat din Ucraina, la preţul de 50.000 de dolari şi vândut cu peste 832.000 de lei, procedurile de achiziţie fiind ilegale, conform rechizitoriului întocmit de DNA.

Fostul deputat și-a clamat permanent nevinovăția deplină, el  susținând că este victima  unor lucrături murdare pe plan local, care îl aveau în prim plan pe șeful poliției Tg.Jiu, Viorel Caragea. În ultima perioadă, pe fondul unor dezvăluiri repetate ale presei în legătură cu activitățile neortodoxe ale respectivului personaj, Caragea a fost, în fine, debarcat din funcție. Verdictul de azi al Justiției confirmă din plin teoria fostului deputat, pentru că o achitare survenită după o condamnare de șapte ani este, practic, fără precedent.

Bilanțul DNA dă fiori politicienilor corupți

KovesiProcurorul-șef al DNA, Laura Codruța Kovesi a explicat că 2014 a fost cel mai prolific an din istoria DNA, iar banii recuperați au fost pe măsură. S-a recunoscut că tema principală au fost politicienii corupți.

”Am să încep cu câteva elemente definitorii pentru 2014, an în care s-a remarcat o creştere semnificativă a eficienţei în combaterea corupţiei şi s-au înregistrat o serie de premiere de la înfiinţarea DNA:

– cele mai multe dosare penale înregistrate
– cele mai multe dosare de soluţionat
– cele mai multe dosare soluţionate
– cele mai multe rechizitorii
– cele mai multe condamnări în dosarele instrumentate
– cei mai mulţi demnitari de rang înalt investigaţi.
Activitatea DNA în anul 2014 poate fi caracterizată prin eficienţă sporită în activitatea de combatere a corupţiei, investigarea unor dosare complexe şi un grad înalt de diversitate a cazuisticii penale.
Fundamentul acestei evoluţii pozitive a activităţii l-a constituit efortul substanţial şi consecvent al colegilor din DNA.
Cei 86 de procurori care au desfăşurat activităţi de urmărire penală în cursul anului 2014 au avut de soluţionat peste 9100 de cauze, cel mai mare număr de dosare de la înfiinţarea DNA. În medie, un procuror a efectuat urmărire penală în aproape 105 cauze, un volum impresionant având în vedere complexitatea dosarelor care intră în competenţa direcţiei.
Numărul rechizitoriilor a crescut semnificativ în anul 2014, fiind întocmite 317 rechizitorii, ceea ce arată preocuparea procurorilor pentru soluţionarea cu precădere a cauzelor cu finalitate judiciară.
Datele statistice confirmă eficienţa activităţii DNA precum şi faptul că resursele investigative sunt canalizate către cauzele cu finalitate judiciară.
Peste 1100 de inculpaţi au fost trimişi în judecată în anul 2014, iar numărul persoanelor juridice trimise în judecată s-a dublat.
În anul 2014 a fost urmărită exercitarea eficientă a competenţelor procurorului în faza de judecată.
Activitatea judiciară a fost desfăşurată de 28 de procurori care au participat în şedinţele de judecată la peste 10.200 cauze penale.
În anul 2014 peste 1.130 inculpaţi au fost condamnaţi definitiv, soluţiile pronunţate de instanţe confirmând caracterul obiectiv şi profesionist al cauzelor instrumentate de DNA.
Pe de altă parte, procentul de achitări s-a menţinut ca şi în anii anteriori la 9 % sub media europeană, dar trebuie continuată preocuparea pentru creşterea standardelor de calitate.
Realizarea obiectivelor stabilite pentru anul 2014 este măsurabilă prin consolidarea rezultatelor pozitive în domeniile stabilite ca fiind prioritare.
Frauda și corupția în achizițiile publice cu fonduri naționale și europene continuă să reprezinte o pondere importantă în anchetele DNA. În anul 2014 au fost înregistrate un număr de peste 700 de cauze având ca obiect suspiciuni de săvârşire a unor infracţiuni în procedura de achiziţii publice.
Frauda în domeniul achiziţiilor publice este îndreptată cu predilecţie spre fondurile naţionale, cele comunitare fiind mai bine protejate prin existenţa incriminărilor speciale în Legea 78/2000. De multe ori există situaţii în care atribuirea fiecărui contract este condiţionată de plata unor sume de bani sau influenţarea procedurilor de achiziţie se realizează prin persoane aflate în legătură cu decidenţi politici.
Din perspectiva tipologiilor de comitere, frauda în domeniul achiziţiilor publice cunoaşte o perfecţionare a mecanismelor de fraudare, iar domeniul achiziţiilor publice este în continuare expus corupţiei.
Considerăm că este necesară o abordare strategică în care instrumentele punitive să se combine cu cele preventive. Numărul sesizărilor de la instituţiile de control au scăzut în 2014, fiind extrem de importantă continuarea colaborării pentru a asigura anchetelor perspectivele de finalitate.
Calitatea actului de justiţie depinde de oamenii care aplică legea, de aceea corupţia în sistemul judiciar a fost şi rămâne una dintre priorităţi. În anul 2014 au fost trimişi în judecată 35 magistraţi şi au fost condamnaţi definitiv 20 magistraţi.
Analiza datelor statistice ne arată că a crescut numărul magistraţilor trimişi în judecată de DNA şi condamnaţi definitiv. Din perspectiva noastră, această evoluţie nu reflectă neapărat o creștere a numărului actelor de corupție în rândul magistraților, ci mai degrabă o creștere eficienţei investigaţiilor DNA. Multe dintre dosare au fost iniţiate ca urmare a sesizărilor formulate de justiţiabili, fapt ce reflectă creşterea încrederii acordate mecanismelor justiţiei derulate prin intermediul DNA.
În acelaşi timp, numărul mare de magistrați inculpați an de an pentru corupție, mai ales a celor care îndeplinesc funcţii de conducere, trebuie să ne îngrijoreze pentru că reprezintă o vulnerabilitate a sistemului judiciar care trebuie rezolvată cu prioritate.
Este necesară şi dezvoltarea abordării preventive, intensificarea educării deontologice judiciare, dar mai ales întărirea sistemului de control intern. De multe ori, au existat sesizări anterioare la Inspecţia Judiciară cu privire la magistraţii trimişi în judecată de DNA, iar o cercetare mai riguroasă ar fi putut duce la evitarea unor cazuri de corupţie în acest corp profesional.
În 2014 au fost investigaţii în dosare cu impact major în rândul opiniei publice. DNA a solicitat Parlamentului încuviințarea arestării a 9 parlamentari şi a formulat 12 cereri de încuviințare a urmăririi penale faţă de miniştri şi foşti miniștri.
Este cel mai mare număr de demnitari de rang înalt investigaţi de DNA într-un an.
Este un semn evident al independenţei DNA, iar investigarea corupţiei la nivel înalt va continua, indiferent de poziţia administrativă, socială sau politică deţinută de persoana vizată.
Anchetele DNA în 2014 au vizat domenii diversificate, cum ar fi retrocedări ilegale a proprietăţilor, sănătate, educaţie, achiziţii publice, corupţie în legătură cu procesul legislativ sau fraude cu fonduri europene.
Unele anchete au avut un caracter preventiv şi au asigurat evitarea producerii unor prejudicii bugetului de stat de sute de milioane de euro. Într-un singur dosar, intervenţia procurorilor a prevenit producerea unui prejudiciu de peste 105 milioane euro, sumă ce reprezintă de 5 ori bugetul DNA.
În alte dosare, intervenţia procurorilor a blocat retrocedarea ilegală a unor terenuri evitându-se prejudicierea statului cu suma de peste 300.000.000 euro.
Ca urmare a reorganizării semnificative asumată şi realizată în anul 2014 a avut loc o impulsionare a activităţii structurilor teritoriale şi o creştere a eficienţei activităţii acestora. Rolul şi contribuţia structurilor teritoriale au devenit din ce în ce mai importante.
Trebuie evidenţiată aici investigarea unor cazuri de amploare, cu impact deosebit în rândul societăţii efectuate de colegii din Braşov, Cluj, Oradea, Ploieşti, Piteşti, Timişoara şi Suceava. O creştere semnificativă a volumului de activitate şi a numărului de rechizitorii s-a înregistrat la serviciile teritoriale Constanţa, Craiova, Bacău, Galaţi, Iaşi, Alba şi Târgu Mureş.
Toate aceste rezultate pozitive nu ar fi fost posibile fără contribuţia profesională a poliţiştilor judiciari şi a specialiştilor care lucrează în DNA.
Nu trebuie să uităm că pentru a realiza scopul legii penale este important ca o persoană condamnată pentru corupţie să nu îşi păstreze averea dobândită prin infracţiuni.
În anul 2014 valorile indisponibilizate de DNA au fost de peste 303 milioane euro, ceea ce reprezintă de peste 13 ori bugetul nostru pentru un an.
Sumele confiscate pot reprezenta o sursă semnificativă de venituri publice, un element care nu trebuie ignorat în această perioadă.
Hotărârile judecătoreşti rămase definitive în cauzele DNA în anul 2014 au inclus confiscarea şi recuperarea de produse infracţionale în sumă de peste 310.000.000 Euro, de 3 ori mai mult decât în anul 2013.
Dacă această sumă ar fi efectiv executată, ar putea fi asigurat fondul de salarii pe care statul îl plăteşte medicilor din România într-un an.
Pe de altă parte, activitatea DNA a fost influenţată de modificările legislative survenite în 2014, impactul major fiind dat de aplicarea noilor coduri. Aşa cum menţionam în 2013, înainte de intrarea în vigoare, unele dispoziţii au creat dificultăţi în practica organelor judiciare, aspect confirmat şi de deciziile de neconstituţionalitate pronunţate în 2014.
În acest sens, am înaintat Ministerului Justiţiei şi Consiliului Superior al Magistraturii mai multe propuneri de modificare a legislaţiei care pot influenţa eficienţa investigaţiilor anticorupţie. Aceste propuneri vizează clarificarea unor dispoziţii care reglementează probele şi procedeele probatorii, accesul la informaţii privind datele de trafic legate de comunicaţiile electronice, regimul imunităţilor parlamentare sau ministeriale şi procedura în camera preliminară.
În 2014, DNA a fost una dintre instituţiile ale cărei activităţi s-au aflat în atenția opiniei publice, iar acest interes mediatic ridicat nu poate fi oprit sau cenzurat de instituţia noastră. Respectarea exigenţelor de transparenţă a devenit un obiectiv prioritar al activităţii de comunicare publică desfăşurată de instituţie, iar punerea datelor din dosar la dispoziţia participanţilor la procesul penal, jurnaliştilor sau opiniei publice s-a realizat strict cu respectarea legii şi a regulamentului adoptat de CSM.
O realitate care ne bucură şi ne dă încredere este aceea că interesul public față de activitatea DNA este foarte ridicat, ceea ce se reflectă inclusiv în dublarea numărului de accesări ale paginii de internet în raport cu anul trecut.
Mult mai important decât acest indicator este însă faptul că încrederea publică în DNA a ajuns la cel mai ridicat nivel de la înfiinţarea instituţiei: Potrivit unei cercetări sociologice, DNA se bucură de o încredere de peste 55%, cea mai mare încredere pentru o instituţie din sistemul judiciar.
Totodată, în anul 2014 DNA a participat la un proiect pilot privind identificarea elementelor de sustenabilitate a DNA, realizat prin interviuri cu persoane din sistemul judiciar, societatea civilă şi jurnalişti. Această analiză a indicat că performanţa DNA în anul 2014 este considerată consistentă și credibilă.
Creşterea încrederii publice în DNA se reflectă inclusiv în creșterea cu 78% a numărului de sesizări pe care le primim de la cetăţeni.
Din perspectiva noastră, câştigarea încrederii publice s-a realizat prin faptul că DNA a aplicat legea în mod egal, nu a avut şi nu are rețineri în a atinge vârful piramidei rețelelor de corupție, indiferent de apartenența politică sau calitatea oficială a persoanelor cercetate.
Cetăţenii au fost încurajaţi de anchetele deschise de DNA, dar în egală măsură şi de practica instanțelor judecătorești, în special a Înaltei Curți de Casaţie şi Justiţie. O treime din totalul condamnaţilor pentru fapte de corupţie sunt în închisoare. Dacă nu ar fi existat această abordare fermă și constantă a judecătorilor, toate eforturile noastre ar fi fost inutile.
Suntem conştienţi că un nivel ridicat de încredere înseamnă și o responsabilitate pe măsură. Ştim că există un nivel uriaș de așteptare al societății, dar asta ne motivează să continuăm ca şi până acum lupta cu corupţia la nivel înalt. Vă asigur că vom folosi această încredere cu bună credință şi determinare.
Este de remarcat faptul că, la fel ca în anii anteriori, activitatea DNA a fost apreciată de Comisia Europeană, inclusiv în ultimele evaluări publice, care au evidenţiat diversitatea razei de acțiune a cauzelor de corupție implicând persoane din diferite partide politice și personalități influente din lumea afacerilor.
Doamnelor şi domnilor,
Suntem într-un moment de bilanţ, în care trebuie să evaluăm corect rezultatele, dar şi provocările cu care ne confruntăm. Principala vulnerabilitate şi, în acelaşi timp, marea provocare pentru DNA în această perioadă este determinată de creşterea continuă a volumului de activitate în condiţiile în care numărul de procurori a rămas acelaşi de la înfiinţarea instituţiei.
Volumul de activitate din 2014 este triplu faţă de anul înfiinţării direcţiei şi aproape dublu faţă de acum 5 ani, deşi numărul de procurori a rămas acelaşi.
Cu toate acestea, numărul de dosare soluţionate a crescut în fiecare an, fiind peste 4.100 de dosare soluţionate în 2014, cele mai multe dosare finalizate de la înfiinţarea DNA.
Deşi procurorii au soluţionat în fiecare an tot mai multe dosare, ritmul de creştere a dosarelor noi a fost şi mai mare, astfel încât am ajuns ca, la sfârşitul anului 2014 să avem încă de soluţionat un număr de 5.000 cauze. Pentru a le putea finaliza ar fi nevoie să nu se înregistreze nici un dosar nou, timp de cel puţin un an.
Imaginaţi-vă presiunea care îl aşteaptă pe procuror în fiecare zi în care merge la birou şi ştie că, indiferent cât de mult lucrează, va fi la fel şi în perioada următoare, pentru că zilnic i se repartizează cauzele nou înregistrate.
Nu putem privi aceste cauze doar ca simple dosare, pentru că reprezintă aşteptările a mii de oameni, care au rămas cu o situaţie juridică incertă. Acest lucru afectează percepţia publică legată de înfăptuirea actului de justiţie, de multe ori existând suspiciuni privind perioada în care s-a finalizat dosarul.
Volumul dosarelor aflate în prezent la DNA depăşeşte posibilităţile fizice de lucru cu resursa umană disponibilă în prezent, mai ales că avem în continuare un număr mare de cazuri nefinalizate din anii anteriori.
Am dispus măsuri de prioritizare a dosarelor restante, criteriile utilizate vizând valoarea prejudiciului, riscul prescrierii faptelor sau riscul ca prin intermediul funcţiei deţinute persoana să continue activitatea infracţională.
Perioada de soluţionare a dosarelor diferă, însă, în funcţie de natura faptei, de elementele existente la data iniţierii investigaţiei şi de necesitatea derulării unor proceduri de strângere sau completare a probatoriului.
Pe de altă parte, evoluţia cazului sau momentul adoptării unor măsuri procesual penale nu depinde în mod exclusiv de procuror.
Orice analiză trebuie să se raporteze la specificul dosarelor pe care le instrumentăm. Complexitatea dosarelor DNA presupune situaţii în care un procuror nu poate instrumenta întru-un mod eficient mai multe dosare în acelaşi timp și am să vă dau doar exemplul dosarului referitor la achiziția de licențe pentru calculatoare sau dosarele privind retrocedări ilegale, exemplele în acest sens putând fi multiple.
Acest specific trebuie avut în vedere în momentul în care sunt evaluate resursele necesare pentru buna funcţionare a instituţiei.
În aceste condiţii, considerăm prioritară identificarea de soluţii care să permită limitarea numărului de dosare ce revin procurorilor şi soluţionarea în primul rând a cauzelor importante pentru societate.
Din perspectiva noastră, o primă direcţie de rezolvare o primă rezolvare este creşterea numărului de procurori şi am formulat deja o propunere de majorare a schemei de procurori cu încă 50 de posturi. Trebuie să ne hotărâm dacă ne dorim o justiţie eficientă sau procurori îngropaţi în munţi de dosare.
Societatea românească nu trebuie să se aștepte ca lupta împotriva corupției să însemne doar arestări, inculpări și condamnări în dosarele DNA.
Pentru ca acțiunile DNA să aibă un efect durabil și să determine o diminuare semnificativă a corupției, ele trebuie dublate de acțiunile preventive desfășurate de celelalte instituții și autorități ale statului, de mediul educațional și cel de afaceri.
Hotărârile definitive pronunţate în dosarele DNA ar putea oferi pentru analiști o parte consistentă din materialul necesar unei radiografii a riscurilor şi vulnerabilităţilor statului de drept în România.
Referitor la colaborarea interinstituţională reconfirm faptul că DNA este deschisă la cooperarea şi colaborarea cu orice instituţie a statului care are atribuţii de identificare, investigare sau judecare a faptelor de corupţie.
Continuarea şi accentuarea cooperării interinstituţionale reprezintă o prioritate a DNA și folosesc acest prilej pentru a le mulțumi încă o dată partenerilor instituţionali care sunt prezenţi şi fără de care, activitatea de combatere a corupţiei nu ar fi fost atât de eficientă.
Totodată, adresez mulţumiri reprezentanţilor ambasadelor prezente azi pentru sprijinul în realizarea programelor internaţionale ale DNA şi suportul lor constant al activităţii noastre.
Este interesul general al societăţii ca eventualele modificări legislative sau schimbări la nivelul unor instituţii partenere consacrate ale DNA să nu genereze sincope în cooperarea derulată în activitatea de combatere a corupţiei, mai ales că un nivel bun de cooperare a fost atins în ani.
În anul 2015, dincolo de continuarea instrumentării dosarelor de corupţie la nivel înalt, în anul 2015 priorităţile vor viza şi cauzele având ca obiect frauda în domeniul achiziţiilor publice, utilizarea frauduloasă a fondurilor europene, corupţia în mediul de afaceri şi în sistemul de justiţie, corupţia în sistemul de educaţie şi sănătate, cu accent pe recuperarea prejudiciilor şi confiscarea extinsă.
Activitatea DNA trebuie să continue să fie definită prin profesionalism, consecvenţă, operativitate, eficienţă, responsabilitate şi transparenţă.
Stimaţi invitaţi,
În final, aş vrea să adresez câteva cuvinte colegilor mei.
Dragi colegi,
Toate rezultatele menţionate au fost obţinute prin efortul celor care lucrează în DNA, un efort profesionist şi constant.
DNA nu este un om. DNA este o instituţie. Împreună ne-am angajat să lucrăm cu profesionalism şi corectitudine.
Pentru că anchetele noastre au lovit în zone ce păreau intangibile sau au vizat oameni ce păreau de neatins, am fost atacaţi public în mod constant.
Răspunsul nostru a fost prompt, dar nu personal. Am continuat să ne desfăşurăm activitatea în mod profesionist, în cadrul unor investigaţii eficiente şi imparţiale.
Nu au contat şi nu contează banii din conturi, nu au contat şi nu contează poziţia socială sau forţa financiară deţinută ori controlată de cei pe care îi cercetăm. Fiecare atac ne-a apropiat, ne-a mobilizat, iar solidaritatea şi corectitudinea au fost cele mai importante atu uri pe care le-am avut.
Provocările le trecem împreună ştiind că avem în spate o instituţie puternică, dedicată unui scop în care crede o largă majoritate a cetăţenilor – o Românie fără corupţie, în care lucrurile funcţionează aşa cum trebuie, o ţară în care nu eşti nevoit să oferi mită pentru a obţine ceva ce ţi se cuvine şi în care nimeni să nu poată obţine prin corupţie un statut nemeritat, indiferent de domeniul în care activează”, se arată în raportul pe 2014 al DNA.

Mandatul FNME la negocierile cu Ciurel

MineriZilele trecute, conducerea FNME a adresat o scrisoare conducerii CEO. Iată ce se spune în acel document, mai ales în contextul în care astăzi sunt negocieri între administrație și sindicate.

”Federaţia Naţională Mine Energie, organizaţie sindicală reprezantativă la nivelul sectorului de activitate ,, Energie electrică, petrol şi gaze şi minerit energetic” , vă facem cunoscut că în unitatea pe care o conduceţi există premizele declanşării conflictului colectiv de muncă, în conformitate cu legislaţia în vigoare. Revendicările solicitate de salariaţii Societăţii Complexul Energetic Oltenia SA, membrii ai sindicatelor afiliate la Federaţia Naţională Mine Energie, sunt:
1. Câştigul mediu lunar pe salariat determinat pe baza cheltuielilor cu salariile să fie identic cu cel din anul 2014 indexat cu rata prognozată de creştere a preţurilor pe anul în curs.
2. Bonusurile, facilităţile şi alte drepturi de natură salarială şi nesalarială să rămână neschimbate în anul 2015 raportate la cele acordate în anul 2014.
3. Sumele destinate biletelor de odihnă şi tratament acordate în anul 2014, să fie transformate în vouchere de vacanţă iar acestea să fie acordate salariaţilor care le solicită pe baza unor criterii stabilite în prealabil de comun accord.
4. Prima de vacanţă sa fie inclusă în indemnizaţia de concediu de odihnă astfel încât nici o categorie de salariaţi să nu aibă pierderi provenite din această transformare.
Motivul principal pentru care solicităm menţinerea drepturilor din anul 2014 nediluate de inflaţia prognozată pe anul în curs este acela că în proiectul bugetului de venituri şi cheltuieli, productivitatea muncii în unităţi valorice pe total personal mediu creşte cu 14% faţă de anul anterior.
Cuantumul primelor, bonusurilor, facilităţilor, cotelor de combustibil au fost evidenţiate în procesele verbale ale comisiei de negociere prin solicitările făcute de reprezentanţii Federaţiei Naţionale Mine Energie în aceasta comisie.
Propunerea de soluţionare, a ceea ce am solicitat mai sus este reproiectarea BVC 2015 astfel:
– La capitolul venituri prin majorarea cantităţii de energie electrică produsă cu 1 TWh şi reaşezarea pe principii reale a preţului pe tona de cărbune vândută la terţi ( preţul mediu din 2014 )
– La capitolul cheltuieli prin diminuarea rândului 120 din BVC ( alte cheltuieli de exploatare ), si eliminarea cheltuielilor cu sponsorizările şi a celor cu activitatea echipelor sportive susţinute de CEO, întrucât nu aduc nici un beneficiu companiei şi salariaţilor săi.
Vicepreşedinte
Pîrvulescu Dumitru”