Toni Greblă a demisionat de la CCR și se pregătește de pușcărie

GreblaJudecătorul Toni Greblă a demisionat, miercuri, de la Curtea Constituțională a României (CCR), după ce, de dimineață, a fost din nou audiat la DNA și a luat cunoștință de acuzațiile pe care i le aduc procurorii.

“Curtea constată că actul demisiei a survenit pe fondul presiunilor exercitate asupra instanței constituționale în legătură cu exercitarea atribuțiilor sale prevăzute de Legea fundamentală. În acest context, Curtea Constituțională subliniază necesitatea respectării prezumției de nevinovăție, a respectării tuturor drepturilor și garanțiilor procesuale în activitatea de urmărire penală, precum și a respectării dreptului la imagine a persoanei, ca expresie a principiilor consacrate la art.1 alin. (3) si art.23 alin. (11) din Constituție”, se arată intr-un comunicat al CCR.

Dupa ce a iesit de la DNA, Toni Greblă s-a prezentat la sediul CCR, unde a discutat cu colegii, iar ulterior si-a depus demisia. Din acest moment, nu mai este nevoie de avizul Senatului pentru ca procurorii sa ceara instantei arestarea sa preventivă. De altfel, președintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, a declarat miercuri dimineața că nu a primit nicio solicitare de avizare a arestării preventive a lui Toni Greblă.

Conform procedurilor, presedintele CCR are la dispozitie 3 zile pentru a anunța Senatul că există un loc vacant la Curte și trebuie să demareze procedurile pentru numirea unui nou membru.

Toni Greblă a oferit primele declarații, după ce a decis să demisioneze din funcția de judecător al Curții Constituționale: „Am făcut acest lucru pentru ca sunt un om responsabil, inteleg ce dificultati ar interveni daca nu as fi luat o astfel de decizie si am sa adaug ca acuzatiile aduse inainte ca eu sa le cunosc mi-au creat un prejudiciu de imagine, insa tin sa va spun ca n-am devalizat banul public. Nu am nicio contributie, nu am intervenit pe langa vreo institutie a statului in favoarea cuiva pentru a obtine un favor material. Am sprijinit proiectul Drodia, aici urmau sa participe ministerul Apararii nationale, Ministerul Mediului, UNESCO România, UNESCO Bruxelles, tocmai pentru ca Campia Romana sa fie populata cu drodii. M-am implicat public in acest proiect. In legatura cu celelalte acuze, inclusiv cu niste amenintari la adresa unui director din judetul Gorj, rog presa sa verifice, pentru ca lucrurile au fost exact invers, intr-o sedinta la care au particpat oficialii judetului Gorj si alti parlamentari. Nu am nicio vina si nu din aceasta cauza am demisionat. Ancheta se va desfasura in continuare si la sfarsit vom vedea si veti vedea ca sunt nevinovat, insa pentru a nu pune activitatea CCR intr-o dificultate si mai mare, am inteles sa iau unilateral aceasta demisie personala pe care nu mi-a solicitat-o nimeni si sa o materializez astazi si sa explic gestul meu catre dumneavoastra. Niciun coleg, nici macar nu mi-a sugerat ca ar fi bine sa fac acest lucru, e decizia mea pe care mi-o asum. Nu a facut nimeni o presiune directa pentru a demisiona. Nu ma tem de foarte multe lucruri in aceasta viata. Am 38 ani de activitate, am parcurs momente dificile, poate o relatie a mea in spatiul public a fost considerata nepotrivita si mi-o asum, dar altceva nu am in intreaga mea activitate.”, a declarat Toni Greblă.

Întrebat dacă din declarația lui reiese s-ar fi făcut asupra lui presiuni indirecte, Toni Greblă a declarat că nu are dovezi în acest sens și nu va face speculații. „Nu am dovezi in acest sens si nu pot sa fac speculatii, dupa cum stiti foarte bine. Sigur ca presiunile au fost si au fost resimtite de toti colegii.”, a adăugat Toni Greblă. Întrebat dacă are vreo legătura modul în care a votat în Curtea Constituțională, Toni Greblă a declarat că se abține în a specula, mai ales pentru că e vorba de propria-i persoana și tot ce spune s-ar putea interpreta.„Nu pot sa comentez. Sigur ca in spatiul public dumneavoastra puteti face orice fel de comentarii, eu insa, ma abtin de la a specula, mai ales fiindca e vorba de mine.  Sper ca voi avea parte de o ancheta impartiala.”, a conchis Toni Greblă.

Reclame

Declarația lui Laurențiu Ciurel care îl îngroapă pe Toni Greblă

 

CiurelDin declaraţia martorului Laurențiu Ciurel din 03.02.2015 (director general al Complexului Energetic Oltenia),  rezultă că TONI GREBLĂ, în anul 2008, i-a reproşat în mod direct faptul că nu este de acord cu compensarea propusă de o firmă a lui BÎRCINĂ, care avea un debit neachitat la Complexul Energetic Rovinari iniţial de 10.000.000 lei şi ulterior de 6.294.000 lei. Compensarea susţinută de TONI GREBLĂ (pentru BÎRCINĂ) privea stingerea creanţei în totalitate cu un teren supraevaluat şi aparatură electronică inutilă societăţii.

Urmarea refuzului explicit, în anul 2013, TONI GREBLĂ, pe holurile prefecturii Gorj, s-a întâlnit cu martorul, pe care l-a ameninţat în mod direct. Redăm mai jos pasajul şi contextul ameninţărilor: „Acolo au fost prezenţi toţi parlamentarii din Gorj, întâlnirea fiind convocată de mine, în calitate de director general al C.E.O., urmare a conferinţe de presă şi declaraţii publice făcute de domnul GREBLĂ cu privire la o iminentă insolvenţă în următoarele două luni a Complexului Energetic Oltenia. Am considerat această declaraţie iresponsabilă, în contextul în care Complexul era la început de drum şi avea mari probleme cu băncile. Practic, declaraţia lui TONI GREBLĂ decredibiliza noul proiect Complexul Energetic Oltenia, abia creat.

În acest context, a fost prezent şi TONI GREBLĂ, alături de alţi parlamentari de Gorj şi alte oficialităţi ale judeţului. În fapt, în timpul şedinţei m-am contrazis cu TONI GREBLĂ, una dintre contraziceri privind rolul liderului de sindicat CONDESCU MARIN, care era susţinut în mod public de TONI GREBLĂ. Eu îi reproşam lui CONDESCU amestecul în activitatea administraţiei şi presiunea continuă de a pune directori în tot felul de funcţii sau alte persoane.

La un moment dat, am părăsit sala şi eu şi TONI GREBLĂ şi, pe holul Prefecturii Gorj, ne-am reîntâlnit. Foarte nervos, TONI GREBLĂ mi-a spus textual, citez din memorie, „Oameni ca tine n-o să-i uit niciodată şi o să am grijă să fii terminat!”. I-am răspuns: „Aveţi intenţia să mă ameninţaţi direct?”, la care TONI GREBLĂ mi-a spus că: „Nu este o ameninţare, este doar un avertisment!”.

Între cele două momente (respectiv momentul de refuz al compensării susţinut de TONI GREBLĂ şi momentul ameninţării mele pe holul prefecturii) există o strânsă legătură, în opinia mea.
Mai mult decât atât, arăt că practic, în perioada 2009-2012, am fost nevoit să plec din sistemul energetic de stat către domeniul privat deoarece nu eram agreat de TONI GREBLĂ şi CONDESCU MARIN, cei doi practic controlând numirile în funcţie ale tuturor directorilor din sistemul energetic şi minier. Era de notorietate faptul că asocierea CONDESCU MARIN – TONI GREBLĂ făcea numirile acestor directori în biroul de parlamentar al lui TONI GREBLĂ.
În tot anul 2013, TONI GREBLĂ a marşat la tot felul de presiuni ale lui CONDESCU MARIN făcute prin media împotriva mea participând la acţiuni ale lui CONDESCU împotriva mea de genul: reuniuni cu parlamentarii din patru judeţe pentru a determina schimbarea mea din funcţie.”
Martorul a mai arătat că, pentru una din firmele controlate de BÎRCINĂ, a făcut o recomandare şi jurnalistul BOGDAN CHIRIEAC.
– discuţia din 23.09.2014, orele 11.37, dintre BÎRCINĂ ION şi SEVKET COREKCI:
„…Mă scuzi de deranj. Dan, vreau să se întreb ceva. La energie, contractul la care firmă facem cu direct cu Turcia?
Aici, ECOLOSTAGIU este firma Braşov. Ai înţeles?…
Aşa… Da. Noi, care firma noastră face contract din Turcia?
Firma noastră tot SILVOMET?…
SILVOMET, da…
Da, totu’, contract …orice contract tot face… în SILVOMET?…
Da, SILVOMET.”
– discuţia din 23.09.2014, orele 13.23, dintre BÎRCINĂ ION şi SĂVOIU BARTOLOMEU-CONSTANTIN:
„…Joi la 11, da?…
Da, da. Vine şi domnu’ FRÂNCU.
Sunt foarte bucuros.
Doi, alt lucru bun…vă aşteaptă amicu’ meu după ce facem reuniunea. Îl iau pe SEVKET să meargă alături că e pe rază apropiat. Mă înţelegeţi?”
– discuţia din 22.09.2014, orele 13.09, dinte TONI GREBLĂ şi SĂVOIU BARTOLOMEU-CONSTANTIN (discuţie despre întâlnirea cu BÎRCINĂ ION):
„Da, excelenţă…
Poţi vorbi? Bună ziua, dragule, poţi vorbi?…
Da…dragule, m-am întors sâmbătă seara. Am fost de joi până sâmbătă cu prietenul nostru, care e un om deosebit. A fost o revelaţie, să ştii. E un om…aşa…E o întreagă…poa’ să scrie o carte. E o saga, o saga întreagă a acestui om…
Io ştiu. Zii care-i problema!…
Deci, mă, să-ţi spun că am fost foarte mulţumit, foarte bucuros.
Este şi avem multe lucruri de făcut… De acord… asta vroiam să spun.
Sunt foarte bucuros că ne vom vedea şi cu el.”
– discuţia din 22.09.2014, orele 17.42, dintre TONI GREBLĂ şi BÎRCINĂ ION (cu privire la întâlnirea din Turcia):
„…Să trăiţi, domnu’ prefect!…
Ce faci tu?…
Nici eu nu mai ştiu. Am venit de la, din Turcia aseară şi acum plec la Alba Iulia…
Aha, da… Da… Şi când vii de acolo? …
Păi SĂVOIU, SĂVOIU, vă povestesc eu cum e cu SĂVOIU. SĂVOIU e un pic dus de-acasă…
Asta ţi-am spus de la început. El e bun numai pe relaţii. Atât!…
Da. Nu, e dus de-acasă. Acum că… are un prieten de la Braşov care are o instalaţie. Numai asta spune. Da’ e bun acolo. E bine să ştii de el, să-l foloseşti aşa cum vrei tu, nu cum vrea el… da, ţi-am spus că e bun pentru relaţii, nu pentru altceva.”
– discuţia din 14.10.2014, orele 12.27, dintre SEVKET COREKCI şi STAN CĂTĂLIN (interpus de-al lui BÎRCINĂ ION în firme):
„…Da. Deocamdată nu, adică aşteptăm! …
Ok! Aşteptăm! Ok! Şi al doilea lucru dacă aveţi vreun feed-back de la oferta noastră de cărbune. …
Amândoi acelaşi omu’, ocupă acolo, care are făcut după dumneavoastră cunoştinţă, domnu’ ATILLA KALKAVAN, amândoi răspunde el, ai înţeles? Adică spune mie, eu spun la dumneavoastră, deocamdată nu aveţi niciun răspuns nici la cărbuni, nici la porumb… Am înţeles că eu la întâlnirea aia cu cărbunele nu am participat…”
– discuţia din 16.10.2014, orele 16.11, dintre DOLGHI VICTOR şi un cetăţean din Letonia, pe nume „COSTEA” (discuţie purtată în limba rusă):
„Salut, Victor!…
Salut! Deci şi eu voiam să te sun…
Da… Deci am lămurit tot… Deci… Marfa care trece graniţa dinspre Bulgaria spre România la vamă…
Deci…ea trece cu documente speciale, există
documente speciale… Ştii şi tu!…
Da, da, da! Documentele alea… da, documente speciale şi ea trece … la vamă nu se plăteşte nimic. …
Păi, am înţeles. …”
– mesaje consecutive trimise în 12.11.2014, la orele 18.15 de la un post telefonic din Macedonia către DOLGHI VICTOR şi ulterior retransmis de acesta lui TONI GREBLĂ în data de 12.11.2014, orele 19.02:
„Extras de carte funciară nr.6021.Comuna Voluntari. Număr cadastral: 4936/3 teren forestier”.
Sursa: STIRIPESURSE.RO

 

DNA a cerut arestarea lui Toni Greblă

GreblaDNA cere arestarea judecătorului CCR Toni Greblă. Procurorii anticorupţie au făcut publice date noi din dosarul lui Greblă. Unul dintre cei care a dat declarație împotriva lui Toni Greblă este Laurențiu Ciurel, manager privat al Complexului Energetic Oltenia și cercetat în alt dosar DNA.

Dosarul Toni Greblă de la DNA se îngroașă pe zi ce trece deși unele probe continuă să fie subțiri. Dacă nu sunt elemente secrete în dosar, principalele acuzații-gen grup infracțional organizat și altele-nu par dovedite. Facilitățile de care a beneficiat fostul senator din partea rudelor nu o să prea impresioneze judecătorii, rămâne de văzut dacă nu sunt și alte dovezi mult mai concludente. Inclusiv Toni Greblă, într-o intervenție televizată, a lăsat să planeze anumite suspiciuni asupra propunerii DNA.

Infracţiunile de care e acuzat Toni Greblă:

1. Trafic de influenţă, pe relaţia cu omul de afaceri Ion Bîrcină. Din actele şi lucrările dosarului, a rezultat faptul că, în perioada 2010-2015, TONI GREBLĂ, aflat în exercitarea funcţiei de senator în Parlamentul României şi ulterior judecător la Curtea Constituţională, a pretins şi primit de la Ion Bîrcină, cu titlu de foloase necuvenite, următoarele:

– în perioada 2010 – 2015, folosinţa gratuită, service-ul şi asigurarea pentru autoturismul marca BMW Serie 5, în echivalent de 56.070 euro;

– în perioada 2010 – 2015, folosinţa gratuită a unui telefon;

– în 2.11.2011, suma de 1.200 lei (echivalentul a două rochii de damă, cadou pentru soţia sa);

– în octombrie 2012, materiale electorale pentru campania electorală privind alegerile parlamentare: şase capsatoare, 150.000 de capse, 2/3 km de cordelină de 6 şi alte materiale, toate pentru lipirea a 20.000 de afişe şi alte materiale electorale.

Foloasele necuvenite au fost primite în schimbul promisiunii de a interveni şi determina diferiţi funcţionari publici să îndeplinească şi să urgenteze realizarea unor acte ce intrau în atribuţiile acestora de serviciu, în folosul firmelor controlate de BÎRCINĂ ION, cu interese în domenii de activitate diversă (energie, transport, fier vechi ş.a.).

În schimbul foloaselor necuvenite primite, TONI GREBLĂ, de la nivelul funcţiei de senator, respectiv judecător la Curtea Constituţională, în baza promisiunii făcute lui BÎRCINĂ ION, s-a întâlnit cu CONDESCU MARIN (preşedinte al Uniunii Sindicatelor Miniere din Oltenia), GRAURE LAURENŢIU OCTAVIAN (director Complex Energetic Turceni), BURLAN DANIEL (director la Societatea Naţională a Lignitului Oltenia), TROTEA TIBERIU (director Complex Energetic Rovinari), NARCIS NEAGA (funcţionar în cadrul CNADNR), intervenind în mod determinant pe lângă aceştia pentru satisfacerea intereselor economice lui BÎRCINĂ ION.

Probele procurorilor în cazul acuzaţiilor de trafic de influenţă:

– Declaraţia din 29.01.2015 a suspectului TONI GREBLĂ, în care acesta recunoaşte că a folosit autoturismul BMW Seria 5 încă de pe vremea când ocupa funcţia de consilier la una din firmele lui BÎRCINĂ ION. Folosinţa autoturismului nu are la bază vreun contract între senator/judecător şi firmă sau între el şi persoana fizică BÎRCINĂ ION.

– La fel stau lucrurile şi în cazul utilizării telefonului, folosit neîntrerupt din anul 2003 până în prezent, cheltuielile cu factura fiind, în cea mai mare parte, plătite de firmă.

– Suspectul TONI GREBLĂ recunoaşte cadoul constând în cele două piese vestimentare primit de la BÎRCINĂ ION cu ocazia serbării onomastice.

– Cu privire la materialele electorale, suspectul a arătat că acceptă posibilitatea ca BÎRCINĂ ION să fi folosit acele materiale în campania electorală pentru echipele coordonate de el care mergeau în teren pentru a face afişaj electoral pentru sine sau pentru USL.

– Declaraţia din 22.01.2015 a suspectului SĂVOIU BARTOLOMEU-CONSTANTIN, din care rezultă că, în luna august 2014, judecătorul TONI GREBLĂ, cunoscând că este o personalitate, cu multe cunoştinţe în domeniul internaţional, l-a rugat să-l însoţească pe BÎRCINĂ ION, în calitate de om de afaceri, la o expoziţie de franciză la Istanbul, motivaţia lui TONI GREBLĂ fiind aceea că BÎRCINĂ ION (zis „DAN”) şi însoţitorul său turc, SEVKET COREKCI, nu vorbesc engleza foarte bine.

Interesul lui BÎRCINĂ ION şi a însoţitorului său era acela ca, prin personalitatea sa (SĂVOIU BARTOLOMEU-CONSTANTIN), să faciliteze contacte comerciale la nivel înalt pentru export de energie din România în Turcia.

Suspectul a mai arătat că TONI GREBLĂ l-a rugat, la începutul anului 2014, să găsească o bancă puternică, care să finanţeze o societate care are probleme de lichidităţi şi care are ca obiect de activitate creşterea struţilor pentru vânzarea la marile lanţuri de magazine, fiind vorba de societatea lui DENIS SURAKI, un apropiat al senatorului / judecătorului.

– Declaraţia din 23.01.2015 a martorului CĂRBUNESCU NICOLAE, din care rezultă că firma la care este asociat unic şi administrator, S.C. ELECTRO CONSTRUCT SYSTEMS S.R.L., este controlată de BÎRCINĂ ION, pe această societate aflându-se înmatriculat şi autoturismul BMW.

Acesta este utilizat de TONI GREBLĂ de cel puţin 3-4 ani de zile, iar revizia, la solicitarea lui BÎRCINĂ ION, se efectua de angajaţii firmei, care o duceau la service fie pentru reparaţii, fie pentru schimbatul anvelopelor, toate aceste costuri fiind plătite de angajaţii firmei, cheltuielile fiind decontate pe firmă.

Martorul a arătat că S.C. ELECTRO CONSTRUCT SYSTEMS S.R.L. avea în derulare, la momentul desemnării sale ca administrator, un contract cu TRANSELECTRICA, având ca obiect colectarea de deşeuri de la staţiile din ţară ale societăţii.

Declaraţia martorului CIUREL LAURENŢIU DAN din 03.02.2015 (director general al Complexului Energetic Oltenia), din care rezultă că TONI GREBLĂ, în anul 2008, i-a reproşat în mod direct faptul că nu este de acord cu compensarea propusă de o firmă a lui BÎRCINĂ, care avea un debit neachitat la Complexul Energetic Rovinari iniţial de 10.000.000 lei şi ulterior de 6.294.000 lei. Compensarea susţinută de TONI GREBLĂ (pentru BÎRCINĂ) privea stingerea creanţei în totalitate cu un teren supraevaluat şi aparatură electronică inutilă societăţii.

Urmarea refuzului explicit, în anul 2013, TONI GREBLĂ, pe holurile prefecturii Gorj, s-a întâlnit cu martorul, pe care l-a ameninţat în mod direct. Redăm mai jos pasajul şi contextul ameninţărilor:

Acolo au fost prezenţi toţi parlamentarii din Gorj, întâlnirea fiind convocată de mine, în calitate de director general al C.E.O., urmare a conferinţe de presă şi declaraţii publice făcute de domnul GREBLĂ cu privire la o iminentă insolvenţă în următoarele două luni a Complexului Energetic Oltenia. Am considerat această declaraţie iresponsabilă, în contextul în care Complexul era la început de drum şi avea mari probleme cu băncile. Practic, declaraţia lui TONI GREBLĂ decredibiliza noul proiect Complexul Energetic Oltenia, abia creat.

În acest context, a fost prezent şi TONI GREBLĂ, alături de alţi parlamentari de Gorj şi alte oficialităţi ale judeţului. În fapt, în timpul şedinţei m-am contrazis cu TONI GREBLĂ, una dintre contraziceri privind rolul liderului de sindicat CONDESCU MARIN, care era susţinut în mod public de TONI GREBLĂ. Eu îi reproşam lui CONDESCU amestecul în activitatea administraţiei şi presiunea continuă de a pune directori în tot felul de funcţii sau alte persoane.

La un moment dat, am părăsit sala şi eu şi TONI GREBLĂ şi, pe holul Prefecturii Gorj, ne-am reîntâlnit. Foarte nervos, TONI GREBLĂ mi-a spus textual, citez din memorie, „Oameni ca tine n-o să-i uit niciodată şi o să am grijă să fii terminat!”. I-am răspuns: „Aveţi intenţia să mă ameninţaţi direct?”, la care TONI GREBLĂ mi-a spus că: „Nu este o ameninţare, este doar un avertisment!”.

Între cele două momente (respectiv momentul de refuz al compensării susţinut de TONI GREBLĂ şi momentul ameninţării mele pe holul prefecturii) există o strânsă legătură, în opinia mea.

Mai mult decât atât, arăt că practic, în perioada 2009-2012, am fost nevoit să plec din sistemul energetic de stat către domeniul privat deoarece nu eram agreat de TONI GREBLĂ şi CONDESCU MARIN, cei doi practic controlând numirile în funcţie ale tuturor directorilor din sistemul energetic şi minier. Era de notorietate faptul că asocierea CONDESCU MARIN – TONI GREBLĂ făcea numirile acestor directori în biroul de parlamentar al lui TONI GREBLĂ.

În tot anul 2013, TONI GREBLĂ a marşat la tot felul de presiuni ale lui CONDESCU MARIN făcute prin media împotriva mea participând la acţiuni ale lui CONDESCU împotriva mea de genul: reuniuni cu parlamentarii din patru judeţe pentru a determina schimbarea mea din funcţie.

Proces verbal din 13.01.2015, întocmit de ofiţerul de poliţie judiciară cu privire la tarifele de închiriere ale unui autoturism similar cu cel care face obiectul învinuirii, din care rezultă că, pentru 1.446 de zile de închiriere, tariful total este 56.070 euro.

Procesul verbal din 22.01.2015, întocmit de ofiţerii de poliţie judiciară cu ocazia percheziţiei autoturismului BMW, aflat în parcarea Palatului Parlamentului – garajul Senatului României, din care a rezultat că, în cotiera autoturismului, a fost identificată o copie a adresei Prefecturii Jud. Gorj, înregistrată cu nr.12478/11.08.2014, către Primăria com. Teleşti, în care se face referire la dosarul Direcţiei Naţionale Anticorupţie nr.385/P/2011.

Având în vedere că autoturismul se afla la dispoziţia judecătorului TONI GREBLĂ şi că adresa viza condiţiile de emitere a titlului de proprietate pe terenul soacrei acestuia, TĂNĂSESCU VIORICA, se poate concluziona că judecătorul este cel care a intrat în posesia corespondenţei, fiind şi singura persoană cu acest interes.

Procese verbale de certificare a convorbirilor şi comunicărilor telefonice.

2. Efectuare de operaţiuni financiare ca acte de comerţ incompatibile cu funcţia în scopul obţinerii pentru sine şi pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite, în legătură cu ferma agricolă situată în com. Teleşti, sat Buduhala, jud. Gorj.

3. Efectuare de operaţiuni financiare ca acte de comerţ incompatibile cu funcţia în scopul obţinerii pentru sine şi pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite, în legătură cu societatea S.C. ELECTRA BALISTIC S.R.L.

4. Constituirea unui grup infracţional organizat (în forma constituirii şi în vederea pregătirii infracţiunii de folosire, la autoritatea vamală, a documentelor vamale de transport sau comerciale falsificate).

”Gala Bute”, piatra de moară a Justiției de gâtul Elenei Udrea

Udrea bute
În cursul dimineții de 2 februarie 2014, ca urmare a autorizării de către instanța competentă, sunt efectuate percheziții în 18 de locaţii (sedii ale unor societăţi comerciale şi domicilii ale unor persoane fizice) situate în municipiul Bucureşti şi judeţele Ilfov, Prahova, Hunedoara şi Gorj. În județul nostru sunt implicate în această cauză fostele complexe energetice de la Rovinari și Turceni care au sponsorizat GALA BUTE. Tot astăzi, DNA a cerut Camerei Deputaților aviz pentru urmărirea penală în această cauză a Elenei Udrea, fost ministru al Dezvoltării Regionale și Turismului la data comiterii faptelor.DNA a cerut și la Senat avizarea urmăririi penale pe numele fostului ministru Ion Ariton, în același dosar GALA BUTE.

Cu luni în urmă când s-a pensionat subit procurorul care răspundea de dosarul ”Gala Bute”, același care îl redeschisese după ce se căutase o soluție care să nu implice oameni politici, se credea că dosarul va fi blocat. Acest lucru s-a crezut până săptămâna trecută când surse apropiate dosarului, potrivit realitatea.net, au anunțat că s-au terminat expertizele anti-fraudă, dar și cele de la Autoritatea Naţională pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice (ANRMAP), care vizau cercetările din dosar.

 

Acuzații multiple pentru Elena Udrea
Dacă în primul dosar ”Gala Bute”, cel infirmat de DNA în 2013, Elena Udrea nici măcar nu apărea, acum lucrurile s-au complicat pentru liderul suspendat al Partidului ”Mișcarea Populară”. Cererea de efectuare a urmăririi penale transmisă de DNA la Parlament are în vedere săvârșirea infracțiunilor de: abuz în serviciu, cu obținerea pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite; tentativă la folosirea de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete pentru obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul Uniunii Europene; folosire a influenței în scopul obținerii de foloase necuvenite (art. 13 din Legea nr. 78/2000). Faptele au legătură cu atribuirea și folosirea, presupus ilegale, a fondurilor din patrimoniul Ministerului Dezvoltării Regionale și Turismului în perioada 2010 – 2012.
La data de 24.06.2011 Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului a atribuit un contract în valoare de 10.175.168,44 lei, prin care S.C. Europlus Computers S.R.L., trebuia să presteze servicii de promovare a României în cadrul evenimentelor desfășurate cu ocazia organizării Galei Internaționale de Box profesionist de către Federația Română de Box. În baza acestui contract, la data de 1 februarie 2012, Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului a efectuat plata serviciilor de promovare în valoare de 8.116.800 lei.
Fondurile publice ar fi fost utilizate într-o modalitate interzisă de lege, respectiv pentru finanțarea unui eveniment sportiv organizat de către o societate comercială, iar suma achitată în baza contractului ar constitui în întregime un prejudiciu produs în patrimoniul ministerului.
Potrivit procurorilor, contractul ar fi fost atribuit cu încălcarea procedurilor legale de achiziție publică și ar fi fost achiziționate servicii care nu se regăsesc printre categoriile de cheltuieli eligibile pentru programele cu finanțare europeană.
Aceste împrejurări atrag refuzul de decontare a sumelor de către autoritatea de management a fondurilor europene, astfel încât, din cauza modului defectuos în care funcționarii și-au îndeplinit atribuțiile de serviciu, sumele care ar fi trebuit rambursate din fonduri europene au fost suportate integral de către bugetul de stat.
Pe parcursul cercetărilor penale desfășurate până în prezent, a rezultat că cea mai importantă contribuție la săvârșirea acestor fapte și la producerea rezultatului aparține ministrului Dezvoltării Regionale și Turismului de la aceea dată, Elena Udrea.
Având în vedere că Lucian Bute era la acel moment una dintre personalitățile române cu cea mai mare cotă de popularitate, Elena Udrea avea un interes direct în organizarea galei, urmărind obținerea unor beneficii electorale prin asocierea imaginii cu cea a sportivului. Totodată, faptele au produs un folos necuvenit lui Rudel Obreja , care a beneficiat de fonduri publice pentru organizarea unui eveniment ale cărui venituri i-au revenit în mod exclusiv.
Săvârșirea faptelor a fost facilitată de împrejurarea că Elena Udrea putea influența atât atribuirea fondurilor europene, cât și utilizarea ulterioară a acestora, având în vedere comasarea în cadrul aceluiași minister a activităților de dezvoltare regională și a celor de turism. În acest mod, Autoritatea de Management a Programului Operațional Regional care funcționa în cadrul MDRT aproba deciziile de finanțare a proiectelor, iar Direcția Generală pentru Turism din cadrul aceluiași minister avea calitatea de beneficiar pentru un domeniu al programului și cheltuia sumele astfel obținute.
Infracțiunea de tentativă la folosirea de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete pentru obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul Uniunii Europene. După executarea contractului și realizarea plății, la data de 16 februarie 2012, suma de 8.116.800 lei a fost cuprinsă în cererea de rambursare transmisă de Direcția Dezvoltare Turistică și Marketing din cadrul Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului către Organismul Intermediar pentru Turism (OIT), având în vedere că acest contract făcea parte din proiectul „Promovarea brandului turistic al României”, care urma să fie finanțat în baza deciziei de finanțare 2007/07.07.2011, prin POR 2007 – 2013, cu fonduri provenind din Fondul European de Dezvoltare Regională.
Cererea de rambursare a sumei de 8.116.800 lei cuprinde declarații inexacte, în condițiile în care, scopul real al utilizării fondurilor – organizarea unei gale de box – nu se regăsea printre categoriile de cheltuieli eligibile, iar organizatorul nu era Federația Română de Box, împrejurare cunoscută de autorii cererii. Autoritatea de Management a dispus suspendarea soluționării cererii ca urmare a sesizării organelor de urmărire penală.
În cauză există date și probe că Elena Udrea și-ar fi folosit influența derivată din funcția de ministru și de vicepreședinte al partidului aflat la guvernare asupra unui reprezentant cu putere de decizie dintr-o instituție bancară și asupra secretarului general al ministerului, pentru ca aceștia să își exercite atribuțiile într-o modalitate care să permită acordarea, de către bancă, a unui credit, societății S.C. Europlus Computers S.R.L.
În cauză există indicii rezonabile cu privire la faptul că împrumutul nu ar fi fost acordat în asemenea condiții, în lipsa influenței exercitate de Elena Udrea.
De la Udrea i se trage și lui Ariton
DNA a cerut avizul Senatului pentru efectuarea urmării penale față de Ion Arito, fost ministru al Economiei. Cererea de efectuare a urmăririi penale are în vedere săvârșirea infracțiunilor de: participație improprie la abuz în serviciu; folosire a influenței în scopul obținerii de foloase necuvenite, prev. de art. 13 din Legea nr. 78/2000.
Mai exact, în calitatea sa de ministru al Economiei, Ion Ariton i-ar fi determinat pe reprezentanții a 10 companii de stat aflate în subordinea sa (Hidroelectrica S.A., Transelectrica S.A., Nuclearelectrica S.A., S.N.T.G.N. Transgaz S.A., Complexul Energetic Turceni S.A., Complexul Energetic Rovinari S.A., S.N.G.N. Romgaz S.A., Oil Terminal S.A., IAR Ghimbav S.A. și Societatea Națională a Apelor Minerale S.A.) să sponsorizeze, cu suma totală de 1.742.830 lei, organizarea galei internaționale de box profesionist organizată la București la data de 09.07.2011, în cadrul căreia a evoluat sportivul Lucian Bute.
Astfel, în condițiile în care evenimentul era organizat de societatea comercială cu capital privat S.C. EUROPLUS COMPUTERS S.R.L., care a fost și beneficiarul real al sponsorizărilor, sponsorizarea galei de box era interzisă de Legea nr. 32/1994. Astfel, potrivit art. 3 alin. 2 din actul normativ menționat, societățile comerciale cu capital majoritar de stat nu pot efectua activități de sponsorizare având ca beneficiari societăți comerciale cu capital privat.

În loc de concluzii
Elena Udrea este urmărită penal pentru a doua oară într-o săptămână, precedentul caz referindu-se la săvârșirea infracțiunilor de spălare de bani (în forma dobândirii/utilizării de bunuri cunoscând că provin din infracțiuni) și fals în declarații de avere. Liderul suspendat al PMP, Elena Udrea, a făcut la sfârșitul săptămânii trecute într-un interviu acuzații la adresa conducătorilor unor instituții foarte importante în lupta anticorupție, SRI și DNA. Rămâne ca autoritățile să lămurească toate acuzațiile care au apărut în celebrul interviu acordat de Elena Udrea agenției de presă Hotnews.ro.

Toni Greblă turnat la DNA de Viorel Hrebenciuc

GreblaPotrivit unor surse judiciare, Viorel Hrebenciuc ar fi depus un denunţ penal împotriva lui Toni Greblă. Conform primelor informaţii, denunţul ar viza relaţiile judecătorului de la Curtea Constituţională cu fondatorul şi proprietarul grupului Mechel, Igor Ziuzin. Informațiile sunt atât de complexe încât se ia în calcul arestarea lui Toni Greblă.

Acest Igor Ziuzin este un oligarh rus care deţine în România combinatele metalurgice de la Târgovişte şi Câmpia Turzii. Potrivit unor surse judiciare, convorbirile lui Toni Greblă ar fi fost interceptate timp de 6 luni în anul 2012, pe mandate de siguranţă naţională.

Informaţii noi ar fi apărut în urma denunţului lui Viorel Hrebenciuc astfel că procurorii DNA iau în calcul ca, în cursul săptămânii viitoare, să ceară Parlamentului un aviz pentru arestarea preventivă a lui Toni Greblă.

Toni Greblă este urmărit penal sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de trafic de influenţă, în formă continuată, două infracţiuni de efectuare de operaţiuni financiare ca acte de comerţ incompatibile cu funcţia în scopul obţinerii pentru sine şi pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite şi constituirea unui grup infracţional organizat în forma constituirii şi în vederea pregătirii infracţiunii de folosire, la autoritatea vamală, a documentelor vamale de transport sau comerciale falsificate.

Potrivit DNA, în ordonanţa de efectuare a urmăririi penale se arată că, în cauză, există date şi indicii din care rezultă suspiciunea rezonabilă ce conturează următoarea stare de fapt:

„În perioada 2010 – 2015, suspectul Toni Greblă, aflat în exercitarea funcţiei de senator în Parlamentul României (până la data de 18.12.2013, când şi-a început mandatul de judecător la Curtea Constituţională) şi ulterior judecător la Curtea Constituţională, a pretins şi primit de la administratorul mai multor societăţi comerciale, cu titlu de foloase necuvenite, următoarele:

– în perioada 2010 – 2015, folosinţa gratuită, întreținerea şi asigurarea pentru un autoturism marca BMW Serie 5, (înmatriculat succesiv pe mai multe firme controlate de omul de afaceri), în echivalent de 56.070 euro;
– în perioada 2010 – 2015, folosinţa gratuită a unui post telefonic, înregistrat pe una din firmele omului de afaceri
– în 02.11.2011, suma de 1.200 lei (echivalentul unor obiecte vestimentare);
– în octombrie 2012, materiale electorale aferente campaniei electorale privind alegerile parlamentare, pentru lipirea a 20.000 de afişe.

Foloasele necuvenite au fost primite în schimbul promisiunii de a interveni şi determina diferiţi funcţionari publici să îndeplinească şi să urgenteze îndeplinirea unor acte ce intrau în atribuţiile acestora de serviciu, în folosul firmelor controlate de omul de afaceri, cu interese în domenii de activitate diversă (energie, transport, fier vechi ş.a.).

În perioada 2010 – 2015, suspectul Toni Greblă, aflat în exercitarea funcţiei de senator în Parlamentul României (până la data de 18.12.2013, când şi-a început mandatul de judecător la Curtea Constituţională) şi ulterior judecător la Curtea Constituţională, a exercitat în fapt activităţi specifice calităţilor de asociat (perceperea de dividende), administrator (reprezentarea societăţii) şi director general (activităţi comerciale), disimulate prin interpuşi, încălcând dispoziţiile de incompatibilitate (privind incompatibilităţile judecătorului de la Curtea Constituţională şi ale senatorului).

A rezultat că, în mod neîntrerupt, suspectul TONI GREBLĂ a desfăşurat activităţi comerciale direct şi prin interpuşi şi a exercitat calităţile de asociat, respectiv administrator / director general, în legătură cu o fermă agricolă situată în județul Gorj şi cu o societate comercială, având ca obiect principal de activitate producţia de energie electrică.

Împreună cu alte persoane, suspectul Toni Greblă a constituit un grup infracţional organizat cu scopul de a iniţia raporturi comerciale (export produse agro-alimentare) pe linia România – Federaţia Rusă, cu interpunerea Turciei, pentru eludarea deciziei de instituire de către Rusia a unui embargou unilateral asupra importului de produse agro-alimentare din Uniunea Europeană. În acest sens, membrii grupului s-au întâlnit de mai multe ori, atât în ţară, cât şi în afara ţării, acţionând coordonat pentru îndeplinirea scopului pentru care s-au constituit.

În perioada 2014 – 2015, aceştia au efectuat acte pregătitoare în vederea săvârşirii infracţiunii de folosire, la autoritatea vamală, a documentelor vamale de transport sau comerciale falsificate, prev. de art.273 din Legea nr.86/2006 – Codul Vamal.

Doi parlamentari gorjeni în partidul lui Mircea Geoană

 

 

Iriza-ScarlatRotaru_RazvanMircea Geoană și Marian Vanghelie și-au lansat, duminică, Grupul de Inițiativă pentru Noul Proiect Social Democrat, la Romexpo. Din Gorj i s-au alăturat doi parlamentari, Scarlat Iriza de la PSD și Răzvan Rotaru care a trecut cam pe la toate partidele existente, mai puțin UDMR. Deputatul PSD este autorul unei demisii de senzație din funcția de vicepreședinte la nivel județean pe motiv că trebuie încurajat tineretul din partid. Surse din PSD Gorj spun că Scarlat Iriza a vrut o angajare pe o funcție pentru actuala soție și cum situația nu a fost rezolvată de tandemul Călinoiu-Cârciumaru, acesta a luat foc.

Dar iată lista tuturor celor care au ales varianta Geoană:

Mihai Bărbuliceanu

Ana Cătăuţă (consiliera lui Mircea Geoană)

Liliana Ciobanu (deputat)

Răzvan Condurăţeanu

Cătălin Croitoru (deputat PSD)

Maria Dragomir (senator)

Mircea Geoană (senator PSD)

Bogdan Georgescu

Radu Golban

Florentin Gust (deputat PSD, finul lui Mircea Geoană)

Aurel Dan Ioniţă (senator)

Valer Marian (fost senator PSD, exclus din partid)

Oana Niculescu Mizil (deputat PSD)

Raul Pătraşcu

Petre Petrescu (deputat PSD)

Radu Popa (fost deputat PPDD)

Răzvan Rotaru

Iriza Scarlat (deputat PSD)

Dan Tătaru (senator PSD)

Tudor Tănăsescu

Violeta Tudorie (deputat PSD)

Dumitru Chiriţă (deputat PSD).

Este vorba de 14 parlamentari, din diverse formațiuni politice, informează evz.ro.