CCM-ul semnat în CEO, unii lideri sindicali s-au acoperit de ridicol

 

MineriContractul Colectiv de Muncă (CCM) de la nivelul Complexului Energetic Oltenia (CEO) a fost semnat, ieri, după luni întregi de negocieri şi manifestări în stradă şi proteste extreme. Documentul care prevede reduceri ale veniturilor angajaţilor CEO a fost semnat de toate cele patru federaţii şi a fost înregistrat astăzi la Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) Gorj. Din prevederile acestui contract rezultă că vor fi reduceri ale veniturilor cu peste 2.000 de lei pe an pentru fiecare salariat rămas în urma a mii de concedieri şi externalizări, după calculele cotidianului PANDURUL.

Termenul de 30 martie, asumat la Ministerul Energiei pentru semnarea CCM, a fost respectat de federaţiile sindicale şi administraţia din CE Oltenia. Contractul a fost semnat ieri, dar nu fără conflicte. Au semnat contractul Adrian Marciuc, Gabriel Căldăruşe, Gabriel Bălăceanu, Jan Popescu, Gela Ionescu, Ioan Pisc Scrădeanu, Eugen Iovan. Nu au semnat membrii Univers Nicolae Bădiţă şi Nelu Roşca din zona Motru, însă doar pentru impresia artistică, cei doi primind comnpensații substanțiale.  Au fost negocieri mai multe ore pentru că nu se întrunea numărul de semnături ale membrilor din comisia de negociere pentru a permite înregistrarea contractului la ITM Gorj, fiind nevoie de 50% plus unu. În final, contractul a fost  înregistrat fără semnăturile lui Constantin Mitrescu, Dan Pîrvulescu şi Marin Golea dar cu Feurdean în numele lor.

Având în vedere CCM, toată lumea se întreabă de ce s-a făcut atât scandal. Administrația și-a impus punctul de vedere!

Anunțuri

CEC-ul dă de pământ cu Laurențiu Ciurel

 

 

CEO riscă să intre în insolvență după ce Ghețea, directorul CEC și un apropiat al familiei Băsescu, a amenințat că i-ar putea retrage finanțarea. Motivul ar fi niște declarații defăimătoare la adresa băncii care nu ar fi căzut bine aceluiași director care conduce parcă de o veșnicie o bancă a statului.sediu-CEO

Laurențiu Ciurel sustinea pe 10 martie, la Antena 3, ca banca nu doreste sa negocieze refinantarea a doua contracte de imprumut in valoare de 210 milioane de lei. Situația este absolut intereresantă de vreme  ce Ioana Băsescu obtinea un credit preferetial de la CEC prin intermediul telefonului, CE Oltenia are două credite de la CEC cu dobânzi enorme. „Ceea ce este dureros este felul discriminatoriu cum statul trateaza statul”, spunea Ciurel, potrivit Antenei 3. Fiica cea mare a fostului presedinte Traian Basescu, Ioana, a reusit să ia peste noapte un credit de un milion de euro de la CEC, desi limita pentru persoanele fizice era de 700.000 de euro. Una dintre cele mai mari companii ale statului, Complexul Energetic Oltenia, a negociat însă vreme de 6 luni pentru două credite in valoare de 210 milioane de lei, bani necesari pentru lucrari de mediu si retehnologizare. Televiziunea a prezentat si o alta declaratie facuta de Ciurel potrivit careia societatea nu risca nimic in legatura cu creditele. „Plătește statul, dacă nu plăteste firma”, spunea Ciurel. Acesta sustine că oficialii Complexului Energetic nici nu au reusit sa stea de vorba cu directorul CEC Bank, Radu Ghetea. „Noi am incercat, actuala conducere si asta este oful meu pana la urma sa refinantam. Sa renegociem aceste credit pentru ca sare din toate tiparele pietei. N-am putut sa intru la domnul director, domnul presedinte al bancii desi conduc probabil cea mai mare companie romaneasca. In schimb am reusit sa intru la nivelele 2 si 3 si am vorbit cu doamna vicepresedinta si ni s-a promis ca se va analiza si se va da un raspuns”.

Ciurel minte dar…are dreptate
Reprezentantii CEC Bank au transmis o scrisoare in atentia ministrului Energiei, Andrei Gerea, prin care spun că asemenea afirmații sunt de „o deosebită gravitate”. În scrisoarea CEC Bank semnată chiar de directorul general al bancii, Radu Gratian Ghetea, se arată ca afirmatiile lui Ciurel sunt defăimătoare si neadevarate. În primul rand, cele doua credite au fost obtinute in urma unor licitatii ale caror anunturi au fost publicate pe SEAP. De altfel, chiar in data de 17 aprilie 2009, reprezentanții Complexului Energetic Rovinari au transmis o scrisoare catre CEC Bank prin care declara castigatoare una dintre ofertele de finantare, in urma urma negocierii „cu publicarea prealabila a unui anunt de participare din data de 15.04.2009”. Scopul licitatiei a fost „contractarea unui imprumut in valoare de 100.000.000 lei sub forma unui credit de investitii in vederea asigurarii partiale a surselor de finantare privind investitia Depozit nou de zgura si cenusa Garla realizat prin metoda fluidului dens”, se mai arata in scrisoarea transmisa de Complexul Energetic Rovinari catre CEC Bank. Mentionam ca in 2009, CE Oltenia nu exista in forma de acum. Abia in 2012, CE Oltenia s-a infiintat prin fuziunea Complexurilor energetice Craiova, Rovinari si Turceni si Societatea Nationala „Lignitul Oltenia”.

In scrisoarea CEC Bank se mai arata ca Laurentiu Ciurel nu a spus adevarul nici cand a afirmat ca nu a fost primit la o discutie de presedintele Bancii, Radu Gratian Ghetea, in conditiile in care la cabinetul acestuia nu a fost inregistrata nicio astfel de cerere. „Prin declaratiile sale publice neadevarate, reprezentantul legal al societatii a adus atingere reputatiei Bancii si conducerii sale, cu intentia de a supune oprobiului public si chiar de a o destabiliza, o banca care a sustinut financiar societatea intr-o perioada in care creditarea nu era la cele mai inalte cote, finantand-o cu o suma importanta, in pofida performantei financiare nu tocmai ridicate a societatii”.

Conducerea CEC Bank invoca unele articole contractuale care ii dau dreptul ca in cazul in care clientul denigreaza in orice fel banca, sa ceara „scadente imediat si sa debiteze deindata oricare din conturile Clientului”.
„Pe cale de consecinta, pentru a nu face uz de drepturile contractuale si a declara creditul exigibil anticipat, solicitam, ca in temeiul atributiilor ce va revin, sa dispuneti masurile care se impun pentru corectarea acestui mod de comunicare cu Banca prin manipulare si minciuna iar domnul Laurentiu Ciurel sa isi ceara scuze publice fata de functionarii Bancii si pentru ca opinia publica sa fie informata corect si obiectiv despre relatia de afaceri a Bancii cu acest client”, se mai arata in scrisoarea CEC Bank. Intr-o asemenea situatie, CE Oltenia s-ar duce direct in insolventa, avand in vedere situatia financiara dificila in care oricum se afla.

Laurențiu Ciurel a fost salvat de intențiile Consiliului de Supraveghere

CiurelMinisterul Energiei a convocat vineri, 27 martie 2015, o ședintă AGA extraordinară la Complexul Energetic Oltenia, principala hotărâre fiind demiterea Consiliului de Supraveghere. Decizia este surprinzătoare având în vedere că demiterea Consiliului de Supraveghere era stabilită pentru o altă dată, 16 aprilie 2015, potrivit unei convocari AGA din 13 martie. Această decizie poate avea legătură cu faptul că membrii Consiliului de Supraveghere stabiliseră pentru data de 3 aprilie o ședință a Directoratului care ar fi dus la rezilierea contractului de mandat al directorului general, Laurentiu Ciurel. Cel mai probabil, pentru a nu se ajunge la demiterea directorului general, Ministerul Energiei a decis să-i revoce pe membrii Consiliului mai devreme decât își programase.

De precizat că membrii Consiliului de Supraveghere sunt cei care pot decide rezilierea contractului directorului general, în cazul în care gasesc probleme de management. Motive ar fi fost, în condițiile în care Complexul Energetic Oltenia înregistrează pentru 2014 pierderi de milioane de lei, iar pentru bugetul din 2015 intenționeză să supraevalueze veniturile și să subevalueze costurile.

Gabriel Dumitrascu, fost membru de acum în Consiliul de Supraveghere, a declarat pentru HotNews.ro că a fost convocată pentru 3 aprilie o ședință a Consiliului în urma unei analize a activității Directoratului. Dumitrașcu spune că au fost decoperite probleme, motiv pentru care Consiliul urma să discute demiterea lui Laurentiu Ciurel. Însă, Ministerul Energiei ar fi aflat de aceasta intentie și astfel a decis să demită mai repede Consiliul de Supraveghere. Membrii fostului consiliu urmează să acționeze în instanță Ministerul Energiei, invocand daune de imagine. Gabriel Dumitrascu sustine ca riscul ca CE Oltenia sa intre in insolventa este foarte mare.

Complexul Energetic Oltenia are sistem dualist de conducere, având Adunarea Generală a Acționarilor și Consiliu de Supraveghere. Conducerea executivă este asigurată de Laurențiu Ciurel- manager privat si presedinte al Directoratului din care mai fac parte patru directori. Consiliul de Supraveghere avea sase membri, al saptelea loc fiind vacant de anul trecut, după arestarea lui Ioan Mihăilă. Din cei șase, au fost păstrați doi: Georgiana Porumbel- fosta colegă a lui Ponta de la Tineretul Social Democrat și Alin Chițu -consultant financiar. Au fost înlocuiti Gabriel Dumitrascu, Răzvan Purdila si Dorin Spătaru – reprezentanți ai statului si Daniel Naftali – reprezentant al Fondului Proprietatea, arată cotidianul  Pandurul. Potrivit acestuia, din noul Consiliu de Supraveghere fac parte Georgeta Felicia Răcășanu, Marius Andrei Roman, Radu Cristian Pop, Radu Cristian Eugen, dar si Porumbel si Chitu. Reprezentantul Fondului Proprietatea, Daniel Naftali, a fost inlocuit cu Dan Gheorghe.

Rămâne de vazut care va fi decizia noului Consiliu de Supraveghere în privința directorului general al CE Oltenia, dacă il va demite sau nu pe 3 aprilie.

 

Mugurel Surupăceanu a divorțat în urmă cu câteva luni

surupaceanu3Controversatul politician pesedist Mugurel Surupăceanu, recent scăpat din ghearele Justiției, a divorțat de soția sa încă din 2014. Informația a devenit publică abia în această perioadă când s-a aflat oficial de divorțul de soția sa.

Mugurel Surupăceanu, fost prefect și deputat PSD, divorțează de soția sa, Bianca Aida Surupăceanu. Curios este faptul că pe rolul instanței din Gorj există două dosare în care se cere desfacerea căsătoriei din care au rezultat doi copii minori. Primul este intentat de soția sa la data de 20 februarie 2015, în care fostul prefect al județului are calitatea de pârât, iar în al doilea, înregistrat la data de 9 martie 2015, ex-deputatul social democrat se află în postura de reclamant.

De precizat este faptul că soția fostului prefect a cerut desfacerea căsătoriei înainte ca instanța din Craiova să îl achite pe acesta în dosarul „Buldotanc”, informează TV SUD.

Toni Greblă nu pune în pericol ”buna desfășurare a procesului penal”

Grebla
După ce a petrecut 24 de ore în arest în arest preventiv, judecătorul de drepturi și libertăți a refuzat să emită mandat de arestare pentru 30 de zile.Instanța supremă a decis, pe 19 martie, ca fostul judecător CCR Toni Greblă să fie cercetat în continuare în stare de libertate, decizia fiind definitivă.

„Din punct de vedere al Judecătorului de drepturi și libertăți nu a fost argumentat, nu a fost dovedit un comportament în sarcina inculpatului Toni Greblă care să genereze o astfel de măsură, aspect învederat și în hotărârea Scundeanu c. România din 16 februarie 2010, CEDO, care a sancționat utilizarea excesivă a noțiunii de pericol pentru “buna desfășurare a procesului penal” în situații abstracte sau diferite.

Trecând peste formalismul generat de conținutul solicitării, care face referire în mod constant la indicii și nu la probe așa cum cer textele de lege arătate și la suspiciuni rezonabile și nu la probe din care să rezulte suspiciunea rezonabilă că împotriva inculpatului Toni Greblă trebuie luată măsura arestului la domiciliu; însă respectând exigențele CEDO, și toate reglementările ce vizează buna desfășurare a procesului penal, prin raportare la toare argumentele expuse și ca o consecință direct a celor constatate, Judecătorul de drepturi și libertăți apreciază că judecarea inculpatului Toni Greblă în stare de libertate prin neluarea nici unei măsuri preventive se circumstanțiază cerinței și criteriilor stabilite pentru asemenea situații, și nu sunt de natură să impună luare vreunei măsuri”, scrie în raportul de motivare în cazul fostului judecător CCR Toni Greblă.

Greblă este acuzat de trafic de influenţă, constituirea unui grup infracţional organizat şi efectuarea de operaţiuni financiare ca acte de comerţ incompatibile cu funcţia, în scopul obţinerii de bani sau bunuri necuvenite. De asemenea, este acuzat de favorizare a făptuitorului şi folosirea în orice mod, direct sau indirect, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii. Greblă a fost reținut pe 10 martie pentru 24 de ore de procurorii DNA.

DNA-ul prins cu ”ocaua mică” în dosarul Șova

Sova si PontaProcurorii DNA nu au fost blocați să îl cerceteze pe fostul ministru Lucian Șova, și așa o fac de 4-5 ani, ci nu îl pot aresta. Manipularea grosolană merge până la șefa DNA, Laura Kovesi, care a cerut CSM și Curții Constituționale să intervină. Eugen Nicolicea contrazice tot.

”Chiar nu s-a blocat cu nimic justiția în cazul acela, vot insuficient ca să fie trimis în judecată domnul Șova. Judecata merge mai departe, dacă este condamnat va executa. Singura diferență este că această cercetare și judecare nu se face în stare de arest”, a declarat, la RFI, deputatul UNPR Eugen Nicolicea.

”Imunitatea nu există decât pentru fapte și declarații politice, ba aș putea spune că articolul 72 (din Constituția României, n.r.) chiar spune că deputatul și senatorul poate fi urmărit și trimis în judecată, și se întâmplă. Ori, de aici încolo se trece la confuzia între imunitate și inviolabilitate – s-a modificat Constituția în 2003. Deci inviolabilitatea se referă la inviolabilitatea persoanei, adică reținere și arestare”, a mai spus Nicolicea.

Viceprimarul de Tg-Cărbunești, Iuliu Călina, găsit incompatibil

calinaPotrivit unui comunicat, Agenția Națională de Integritate a constatat încălcarea regimului juridic al incompatibilităților, precum și posibila săvârșire a infracțiunii de fals în declarații, în cazul lui CĂLINA IULIU, viceprimar al Orașului Târgu Cărbunești, Județul Gorj.

CĂLINA IULIU se află în stare de incompatibilitate începând cu data de 28 noiembrie 2012, întrucât, simultan cu funcția de viceprimar, deține și calitatea de membru în Consiliul de administrație al Clubului Sportiv GILORTUL Târgu Cărbunești (instituție publică). Persoana evaluată a încălcat, astfel, dispozițiile art. 87, alin. (1), lit. d) din Legea nr. 161/2003, potrivit cărora „Funcția de viceprimar […] este incompatibilă cu […] funcția de […] membru al consiliului de administraţie […] la instituţiile publice”.

De asemenea, întrucât CĂLINA IULIU nu a menționat în declarațiile de interese depuse în anii 2013 și 2014 și faptul că deține funcția de membru al Consiliului de administrație al Clubului Sportiv GILORTUL Târgu Cărbunești, au rezultat indicii privind săvârșirea de către acesta a infracțiunii de fals în declarații, prevăzută și pedepsită de art. 326 din Codul Penal al României, conform căruia „Declararea necorespunzătoare a adevărului, făcută unei persoane dintre cele prevăzute la art. 175, în vederea producerii unei consecinţe juridice, pentru sine sau pentru altul, atunci când, potrivit legii ori împrejurărilor, declaraţia făcută serveşte pentru producerea acelei consecinţe, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă”.

Având în vedere aspectele menționate mai sus, Agenția Națională de Integritate a dispus sesizarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Târgu Cărbunești, în vederea efectuării de cercetări cu privire la posibila săvârșire a infracțiunii de fals în declarații, prevăzută și pedepsită de art. 326 din Codul Penal al României.

CĂLINA IULIU a fost informat despre declanșarea procedurii de evaluare, elementele identificate, precum și drepturile de care beneficiază – de a fi asistat sau reprezentat de un avocat şi de a prezenta date sau informații pe care le consideră necesare, personal ori prin transmiterea unui punct de vedere scris. Persoana evaluată a depus la dosarul de evaluare un punct de vedere.

„Fapta persoanei cu privire la care s-a constatat […] încălcarea obligaţiilor legale privind […] starea de incompatibilitate constituie abatere disciplinară şi se sancţionează potrivit reglementării aplicabile demnităţii, funcţiei sau activităţii respective […]”.

„Persoana […] față de care s-a constatat […] starea de incompatibilitate este decăzută din dreptul de a mai exercita o funcție sau o demnitate publică […] pe o perioadă de 3 ani de la data eliberării, destituirii din funcția ori demnitatea publică respectivă sau a încetării de drept a mandatului. Dacă persoana a ocupat o funcție eligibilă, nu mai poate ocupa aceeași funcție pe o perioadă de 3 ani de la încetarea mandatului”.

Agenţia Naţională de Integritate îşi exercită atribuţiile cu respectarea principiilor legalității, confidenţialității, imparţialității, independenţei operaţionale, celerității, bunei administrări, precum şi al dreptului la apărare.