Andreea Munteanu, gimnasta de aur a Gorjului

 

 

Andreea-MunteanuGimnasta Andreea Munteanu a câştigat, duminică, medalia de aur în finală la bârnă, la Campionatele Europene individuale de la Montpellier. Andreea a concurat şi în finala de la sol, unde exerciţiul a avut un grad redus de dificultate şi nu i-a permis să ajungă pe podium.

Andreea Munteanu a fost notată la bârnă cu 14,366, punctaj care i-a adus medalia de aur. Pe podium au mai urcat Rebecca Downie (Marea Britanie, 14,300, medalie de argint) şi Claire Martin (Franţa, 14,200, medalie de bronz). Este cea mai mare performanţă de până acum a gimnastei din localitatea gorjeană Bustuchin. Specialiştii spun că aurul olimpic ar putea să o deblocheze psihic pe Andreea, să o convingă să lucreze la toate cele patru aparate, ceea ce ar face să fie de mai mare folos echipei la campionatele viitoare.

Reclame

Abuz fără precedent al DNA, se încearcă îngenuncherea lui Călin Popescu Tăriceanu

tariceanu1

 Prin lumea presei circulă de ceva timp ideea  că în laboratoarele DNA se lucrează intens la un dosar impotriva președintelui Senatului, Calin Popescu Tăriceanu, cel care se numără printre puținii politicieni care încă mai îndrăznesc să se opună Laurei Codruta Kovesi, dar si sa atraga atentia asupra derapajelor si abuzurilor comise de procurorii din subordinea acesteia, potrivit Lumea Justiției.

De ceva timp, in piata circulau informatii potrivit carora Tariceanu va fi acuzat de abuz in serviciu pentru modul in care s-a derulat procedura de votare a cererii DNA de retinere si arestare a senatorului PSD Dan Sova, solicitare respinsa, dupa cum bine se stie. Iata ca, marti 14 aprilie 2015, pe masa lui Tariceanu au ajuns doua solicitari din partea DNA, prin care procurorii cer inscrisurile intocmite in legatura cu cererea privindu-l pe Dan Sava, dar si pe alti senatori. Conform unor surse, procurorii DNA vor sa verifice modul in care s-a votat in fiecare caz, pe ce regulament sau lege, iar in final Tariceanu sa fie acuzat de abuz in serviciu pe motiv ca nu a respectat procedura in cazul Dan Sova in comparatie cu alte situatii.

Astfel, in urma cu o zi, la Biroul Permanent al Senatului a fost inregistrata o adresa emisa de DNA in 9 aprilie 2015 si semnata de seful Sectiei a II-a Claudiu Dumitrescu (foto) si procurorul Jean Uncheselu. Prin respectiva adresa, DNA a cerut inscrisurile intocmite de Senat in cazul cererii de incuviintare a retinerii si arestarii lui Dan Sova, motivand ca solicitarea are ca scop documentarea dosarului 122/P/2012 in care este urmarit penal Dan Sova:

“In vederea documentarii dosarului cu nr. de mai sus, va solicitam sa ne comunicati, in cel mai scurt timp, toate inscrisurile intocmite de Senatul Romaniei, ca urmare a cererii Directiei Nationale Anticoruptie din data de 13.03.2015 adresata Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, privind incuviintarea retinerii si arestarii preventive a senatorului Sova Dan Coman, cercetat pentru fapte de coruptie in dosarul nr. 122/P/2012”.

In cea de-a doua adresa, emisa in aceeasi zi si inregistrata la Biroul Permanent al Senatului tot in 14 aprilie 2015, procurorii Claudiu Dumitrescu si Jean Uncheselu ii cer lui Tariceanu sa ii fie comunicate inscrisurile intocmite de Senat in ceea ce priveste cererile DNA din 2014 si 2015 de incuviintare a urmaririi penale, retinerii si arestarii preventive in cazul altor senatori:

“In vederea documentarii dosarului cu nr. de mai sus (n.r. – acelasi dosar al lui Dan Sova 122/P/2012), va solicitam sa ne comunicati, in cel mai scurt timp, toate inscrisurile intocmite de Senatul Romaniei in anii 2014 si 2015, ca urmare a cererilor Directiei Nationale Anticoruptie pentru urmarirea penala, retinerea si arestarea preventiva a senatorilor in functie in perioada 2014 – 2015”.

DNA vizeaza fix perioada in care presedinte al Senatului a fost Calin Popescu Tariceanu

La prima vedere, procurorii incearca sa demonstreze, pe baza informatiilor obtinute de la Senat, ca cererea in cazul Dan Sova trebuia admisa si nu respinsa, iar in acest fel sa forteze din nou arestarea acestuia. Este insa evident ca demersul DNA are un dublu impact. Cele doua solicitari fac parte din planul prin care DNA incearca sa-l elimine pe Calin Popescu Tariceanu, unul dintre putinii politicieni care, asa cum afirmam ceva mai devreme, nu tremura de frica procurorilor DNA si care atrag atentia asupra abuzurilor comise de acestia, atunci cand e cazul. Un element care sa sutina aceasta ipoteza, vehiculata de mai mult timp in mediile juridice si politice, este dat de perioada vizata de procurorii DNA. Asadar, parchetul anticoruptie este interesat doar de intervalul de timp 2014 – 2015, care coincide cu perioada in care Calin Popescu Tariceanu a condus Senatul, acesta fiind ales in functia de presedinte in 10 martie 2014, informează luju.ro.

Pe de alta parte, trebuie observat modul in care DNA a procedat in cazul acestor doua adrese. Ele au fost trimise direct de catre DNA, in conditiile in care, in mod normal, ele trebuiau trimise intai Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie, de unde sa ajunga la Senat prin intermediul Ministerului Justitiei. De altfel, exact din acest motiv solicitarile DNA au fost respinse de Biroul Permanent al Senatului.

Tariceanu: “O sa ne trezim intr-o buna zi ca ajungem intr-o asa-zisa republica care nu are nicio legatura cu democratia, dar unde domneste probabil teroarea, spaima, frica, toate instrumentele care au fost caracteristice regimurilor totalitare”

Cele doua adrese ale DNA vin intr-un moment in care presedintele Senatului, Calin Popescu Tariceanu, a atras public atentia asupra derapajelor de la democratie si asupra riscului instaurarii unui regim totalitar. Chiar in urma cu o zi, marti 14 aprilie 2015, la Antena 3, Tariceanu a avertizat ca discursul sefei DNA, Laura Codruta Kovesi, este unul din ce in ce mai politic si a acuzat complicitatea parchetului anticoruptie cu fostul presedinte Traian Basescu, intrebandu-se cum se face ca asistam la o avalansa de dosare brusc dupa plecarea acestuia de la Cotroceni:

“Asistam cu totii in ultima perioada, de putine zile, la un sir de declaratii foarte politice ale doamnei Kovesi. In calitatea ei de conducator al DNA aceste declaratii sunt cel putin nepotrivite. Cred ca atunci cand vorbim de independenta institutiilor statului, asa cum Parlamentul are obligatia sa respecte hotararile justitiei, ale instantelor fara sa le comenteze, acelasi lucru este valabil si reciproc. Cred ca doamna Kovesi intra pe un teren politic care nu este terenul procuraturii. Domnul Ciuvica a subliniat foarte clar acest lucru. Nu as vrea sa adaug nimic la aceea ce a spus, pentru ca nu as avea nimic in plus de adaugat, decât sa subliniez ca si pe mine ma frapeaza acest lucru. In fine, la nivelul Comisiei Europene sunt si ei capabili totusi sa analizeze pe baza datelor, pe baza faptelor progresele pe care Romania le-a facut in ultimii ani, anumite progrese pe care le-a facut si care sunt de necontestat. Lupta impotriva coruptiei este o realitate si intr-un fel nu atat lupta impotriva coruptiei in sine, cat succesele justitiei in a combate coruptia cred ca trebuie subliniate si laudate. Numai ca atunci cand doamna Kovesi sau altii vor sa continue acest demers in modul in care s-a exprimat, eu vin si pun imediat urmatoarea intrebare: de ce timp de 10 ani aproape nu s-a intamplat mare lucru? De ce am asistat la un fel de complicitate intre unele institutii ale statului, institutii de forta si fostul presedinte care au dus la protectia acestora, la crearea sentimentului de imunitate in fata oricarei incalcari a legii si dupa terminarea regimului Basescu asistam la o adevarata avalansa de…(…) Da, un fel de Daciada, cred ca este bine spus. Lucrul asta mie imi ridica numeroase semne de intrebare si foarte serioase”.

In aceeasi emisiune de la Antena 3, Calin Popescu Tariceanu a atras atentia asupra riscului instaurarii unui regim totalitar, aratand ca o dictatura are la inceput o falsa “fata de democratie”: “Eu cred ca in toate tarile democrate, europene, in toata Uniunea Europeana exista un set de reguli fundamentale care functioneaza si care asigura protectia cetatenilor in fata abuzurilor Procuraturii, acest lucru trebuie sa functioneze si in Romania, trebuie sa functioneze prezumtia de nevinovatie, trebuie sa functioneze ideea ca o persoana poate sa fie, sigur, trimisa, anchetata si trimisa in fata instantei si instanta este cea care decide daca este arestat, daca este condamnat, si nu procurorul care spune ‘domnule, ne propunem sa facem 1.000 de arestari ca sa aratam ca lupta…sau 10.000 ca sa aratam ca lupta impotriva coruptiei functioneaza’. Cred ca aici sunt niste declaratii, cred ca sunt niste scapari, ca sa fiu delicat, ale doamnei Kovesi si ar trebui cu totii sa ne aplecam foarte atent asupra acestor probleme pentru ca altfel o sa ne trezim intr-o buna zi ca ajungem intr-o asa-zisa republica care nu are nicio legatura cu democratia, dar unde domneste probabil teroarea, spaima, frica, toate instrumentele care au fost caracteristice regimurilor totalitare. Multe din regimurile totalitare, tin sa subliniez acest lucru pentru cei care sunt mai tineri poate si nu au nici cunostintele istorice si nici experienta politica, nu au inceput, nu au demarat ca regim totalitar. Ele, la inceput, au avut o anumita, hai sa spunem fata de democratie si derapajele s-au produs incet-incet, neexistand institutii puternice care sa le controleze ele au ajuns sa se amplifice si sa denatureze in ceea ce am vazut ca sunt regimurile totalitare”.(Stiripesurse.ro)

Echipa Olguței Vasilescu nu poate merge în Europa

OlgutaMediafax a anunţat marţi, citând surse interne din cadrul CSU Craiova, că UEFA nu a admis participarea echipei oltene în cupele europene din cauza inexistenţei unei perioade minime de 3 ani de afiliere la FRF. Informaţia transmisă de Mediafax nu reprezintă o surpriză. Pentru simplul motiv că o echipă fără o vechime minimă de 3 ani nu poate obţine licenţă de participare în cupele europene.

UEFA face dreptate

Pe 21 iulie 2011, FRF  a decis dezafilierea echipei Universitatea Craiova. Motivul: conducerea echipei din Bănie nu a renunţat la acţiuni în justiţie împotriva lui Victor Piţurcă, la ora respectivă, selecţioner al echipei naţionale. Este adevărat, UEFA nu permite cluburilor acţiuni în justiţie, pe dreptul comun, dar în speţa respectivă, procesul intentat lui Piţurcă era unul clasic legat de legislaţia muncii, concret era vorba de raportul contractual dintre Piţurcă (în calitate de antrenor al Craiovei) şi conducerea „Ştiinţei”. După 2 ani de procese şi excepţii ridicate în justiţie, lucrurile deveneau din ce în ce mai clare: excluderea Universităţii Craiova a fost ilegală. Se întrezărea repunerea echipei din Bănie în drepturi, concret readmiterea în Liga 2 (în 2011, „Ştiinţa” a retrogradat din prima ligă). În 2013, profitând de un conflict între primarul Craiovei, Lia Olguţa Vasilescu, şi finanţatorul Universităţii Craiova, Adrian Mititelu, FRF ia o decizie unicat în fotbalul românesc: admiterea direct în liga 2 a unei echipe nou-nouţ înfiinţate: CSU Craiova, o „clonă” a „Ştiinţei”. FRF a luat această decizie pentru a nu permite fostei „Craiova Maxima” să revină în prim-planul fotbalului românesc. Punct ochit, punct lovit. „Clona” promovează în Liga 1 după ediţia 2013-2014 a campionatului ligii secunde, în timp ce adevărata echipă a Craiovei, deşi s-a bătut un timp pentru supremaţie, lipsită total de susţinere, prigonită şi fără resurse, este descalificată şi pentru moment se desfiinţează. Acum însă, UEFA nu a înghiţit „găluşca” şi nu a admis o echipă nou înfiinţată, care nu a parcurs toate nivelurile competiţionale: liga a V-a (în 2013 judeţul Dolj avea şi Liga a VI-a), liga a IV-a Liga 3, Liga 2 şi Liga 1.

Ultima șansă pentru Complexul Energetic Hunedoara, un împrumut guvernamental și insolvența

CEHMinisterul Finanţelor Publice va acorda un împrumut de aproape 100 milioane de lei, cu titlu de ajutor de stat, din veniturile din privatizare, pe o perioadă de şase luni, Complexului Energetic Hunedoara, companie înfiinţată în 2012, dar cu mari probleme financiare, se arată într-un proiect elaborat de Ministerul Energiei. Acest sprijin poartă girul Consiliului Concurenţei şi a fost notificat Comisiei Europene. Cu aceşti bani vor fi achiziţionate certficate de emisii de gaze cu efect de seră pentru că societatea este un mare poluator, dar vor fi acoperite şi alte cheltuieli minime de susţinere a activităţilor pentru şase luni. În tot acest timp, managementul companiei va trebui să prezinte un plan de restructurare care să-i asigure viabilitate pe termen lung. În caz contrar, societatea va trebui să îşi tragă obloanele.

Complexul Energetic Hunedoara este  o companie înfiinţată prin comasarea a patru mine de huilă considerate viabile, Lonea, Lupeni, Vulcan şi Livezeni, şi două centrale electrice care ard huilă, Paroşeni şi Mintia Deva. Scopul înfiinţării societăţii a fost acela de a se renunţa la gaura neagră numită Compania Naţională a Huilei, cel mai mare restanţier la statul român, însă în doar doi ani de funcţionare, CEH a ajuns să devină ea însăşi o mare datornică la bugetele statului. Conform datelor prezentate de Ministerul Finanţelor, la finele lui 2014, CEH avea datorii totale de peste 62 milioane de euro la bugetul de stat, şomaj, pensii şi sănătate. Acestea sunt roadele controlului politic şi promovării unor personaje care nu au avut de a face cu sectorul energetic. În afară de cele 62 de milioane de euro, companie aflată sub administrare specială, se mai adaugă alte câteva milioane
datorii către furnizorii de servicii şi echipamente.

CEH produce curentul cu cheltuieli uriaşe, cele mai mari din ţară, iar cărbunele din Valea Jiului nu poate fi transportat mai mult de 100 de km din raţiuni economice. Singurele centrale unde poate fi ars sunt tocmai cele două deţinute de CEH: Mintia şi Paroşeni.

Guvernul dă asigurări, în nota de fundamentare a proiectului elaborat la Ministerul Energiei, că acest ajutor de stat nu se acordă industriei de cărbune, iar pentru a demonstra Comisiei Europene acest lucru obligă Complexul Energetic Hunedoara să îşi separe legal activităţile miniere de celelalte operaţiuni.

„Ajutorul de stat individual pentru salvarea societăţii nu se acordă în sectorul cărbunelui şi pentru a putea demonstra că acest ajutor de stat individual pentru salvare nu va fi utilizat în sectorul minier, după autorizarea ajutorului de stat individual pentru salvare de către Comisia Europeană şi după intrarea în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, societatea iniţiază demersurile pentru separarea legală a activităţii miniere din cadrul societăţii de celelalte activităţi, şi va lua toate măsurile necesare pentru a separa legal activitatea minieră şi va depune toate diligenţele pentru a atinge acest rezultat în cel mai scurt timp posibil în termenul legal prevăzut de legislaţia în materie”, conform notei de fundamnetare.

Restructurarea companiei este cerută de Fondul Monetar Internaţional. Anul trecut, Guvernul a lansat un anunţ prin care spunea că primeşte scrisori de intenţie din partea posibililor investitori. Şi, surpriză, a apărut un astfel de investitor, şi anume compania americană Quintana Minerals Corporation.

Ministrul Energiei, Andrei Gerea, a declarat că CEH este necompetitiv şi nu poate face faţă cerinţelor economiei de piaţă, însă a atras atenţia că e foarte greu de pus ceva în loc în cazul în care complexul ar cădea. Centralele de la Mintia şi Paroşeni încă aşteaptă retehnologizare întrucât ele sunt principalele victime în cazul în care energia verde, în special cea venită de la morile de vânt, are niveluri ridicate de producţie.

Scandalul Transalpina: Vosganian și Orban dați pe mâna DNA

 

VosganianCorpul de control al Guvernului a făcut  sesizare penală la DNA pentru un  prejudiciu de 388 milioane de lei cauzat de Ludovic Orban si Varujan Vosganian în procesul de realizare a proiectului Transalpina.  Raportul Corpului de control al Guvernului arată că Orban si Vosganian au încălcat legea prin deciziile luate în calitate de ministri ai Transporturilor, respectiv Economiei în Guvernul Tăriceanu.

Corpul de control le imputa celor doi miniștri modul în care au inițiat proiectul de refacere a Transalpinei si modalitatea de finantare aleasă pentru plata lucrărilor. Astfel, Ludovic Orban este acuzat de faptul că a ales solutia credit furnizor (lucrarea efectuată de firma Romstrade pe baza unui împrumut luat de companie de la o bancă, ce urma sa fie rambursat ulterior de CNADNR), ceea ce ar fi dus la aparitia unor costuri suplimentare de finanțare.

Potrivit Corpului de control, costurile suplimentare sunt de peste 388 milioane de lei, sume platite prin bilete la ordin de catre CNADNR in perioada 2008 – 2012. Varujan Vosganian este si el acuzat de Corpul de Control  pentru că ar fi semnat în calitate de ministru al Economiei o Hotărâre de Guvern ce nu avea avizul Ministerului Economiei. Alături de Vosganian e acuzat ca ar fi semnat ilegal acea Hotărâre de Guvern esentiala pentru refacerea Transalpinei si Septimiu Buzasu, secretar de stat in Ministerul Transporturilor la acel moment.

Transalpina (DN 67C) este cel mai important drum de munte din România, având o lungime de 139,4 kilometri. De la o altitudine de 260 de metri pana la 2.145 în Pasul Urdele, aceasta șosea poate fi străbătută într-o singură zi, de la un capăt la altul.

Angajații CEO, două săptămâni de vacanță forțată

sediu-CEOSalariaţii Complexului Energetic Oltenia (CEO) au intrat în concediu de odihnă timp de zece zile, începând din 10 aprilie, ca urmare a scăderii consumului de energie electrică pe bază de cărbune, în lunile aprilie şi mai. Mai exact, liberele pentru Sărbătorile Pascale vor fi completate cu altele impuse de situaţia de fapt din CEO.

În cele zece zile vor veni însă la serviciu angajaţii din zonele cu activitate permanentă, cei de la livrări cărbune, asecări, precum şi cei care efectuează alte lucrări strict necesare. “În intervalul 10 aprilie-26 aprilie, salariaţii CEO vor efectua zece zile de concediu de odihnă aferent anului în curs. Excepţie vor face salariaţii din zonele cu activitate permanentă care lucrează în program de tură continuă, în termocentrale, precum şi la activitatea de livrări cărbune, pază, asecări şi alte lucrări strict necesare. Această măsură se datorează analizei datelor statistice ale pieţei de energie din ultimii ani, ce prezintă valori scăzute ale consumului de energie electrică în lunile aprilie-mai în care cererea de energie pe bază de cărbune este drastic scăzută, perioada fiind favorabilă energiilor regenerabile”, a declarat Elena Zamfir, purtător de cuvânt al CEO.
În săptămâna ce a trecut, la mai toate sindicatele din CEO le-au fost virate în conturi şi cotizaţiile sindicale, asta în timp ce 17.300 de angajaţi ai companiei au primit, cu ocazia Paştelui, prime sub formă de tichete în valoare de 700 de lei de persoană.