12, 6 milioane de lei pentru disponibilizații din CEO

 

 

CEOGuvernul va asigura fondurile necesare pentru aplicarea unor măsuri de protecție socială destinate salariaților disponibilizați în acest an de la Societatea Complexul Energetic Oltenia. În acest scop, Executivul a aprobat, printr-o Hotărâre, alocarea sumei de 12,6 milioane de lei din bugetul asigurărilor pentru șomaj pe anul 2015, fonduri destinate plății venitului lunar de completare persoanelor disponibilizate de la Complexul Energetic Oltenia.
Acest venit lunar de completare se adaugă indemnizației de șomaj și se acordă în baza OUG 36/2013 privind aplicarea în perioada 2013-2018 a unor măsuri de protecție socială acordată persoanelor disponibilizate prin concedieri colective efectuate în baza planurilor de disponibilizare.
Venitul de completare se acordă lunar, pe perioade stabilite diferențiat în funcție de vechimea în muncă, respectiv:
 pentru 12 luni pentru persoanele care au o vechime în muncă cuprinsă între 3 ani până la 10 ani,
 pentru 20 de luni pentru persoanele care au o vechime în muncă cuprinsă între 10 ani și până la 15 ani,
 pentru 22 de luni pentru salariații care au o vechime în muncă cuprinsă între 15 ani și până la 25 ani,
 pentru 24 de luni pentru salariații care au o vechime în muncă de cel puțin 25 de ani.
Măsura concedierii colective vizează 2.133 de salariați, potrivit Planului de disponibilizare, aprobat în condițiile legii. La data elaborării planului, societatea avea un număr de 18.424 de salariați. Motivul care a dus la necesitatea disponibilizării de personal este eficientizarea activității acestei societăți. Întrucât, în perioada următoare, nu există premise pentru creșterea veniturilor la un nivel care să poată susține actuala structură organizatorică, pe lângă celelalte măsuri de reducere a costurilor în vederea redresării activității, Complexul Energetic Oltenia trebuie să implementeze un program de restructurare și reorganizare care presupune:
 Menținerea în funcțiune doar a capacităților de producție eficiente,
 Redimensionarea numărului de personal în funcție de necesarul care să asigure funcționarea în siguranță a capacităților menținute în funcțiune.

Pandurii și-a îndeplinit obiectivul de salvare de la retrogradare dar…

EdiEchipa de fotbal Pandurii Târgu-Jiu a reușit să se salveze de la retrogradare dar perspectivele sunt destul de sumbre. Presa centrală o dă drept candidată sigură la insolvență.

După ce și-a îndeplinit obiectivul de a salva echipa de la retrogradare, Edy Iordănescu trebuie să vândă și jucători pentru a face bani de supraviețuire. Concret, echipei îi lipsesc circa 1 milion de euro din cont pentru sezonul care începe în luna iulie și banii trebuie obținuți din vânzarea de jucători-singura marfă este Mihai Roman cotat la 1 milion de euro-și reducerea salariilor sau renunțarea la unii jucători cu salarii mari. Cum gorjenii nu se așteaptă să obțină 1 milion de euro pe Roman, se va renunța la împrumuturile unor jucători și vor fi concediați alții. Vom reveni cu amănunte!

CEO la un pas de dezmembrare

 

 

 

CiurelCEO se află pe marginea prăpastiei după cel mai prost an de la înființare. Laurenţiu Ciurel, directorul general al CE Oltenia, a dat  declaraţii după discuţiile cu Fondul Monetar Internaţional (FMI), Banca Mondială şi Comisia Europeană (CE). Acesta susţine că organismele internaţionale au cerut înjumătăţirea capacităţilor companiei. Pe lista închiderilor a apărut şi Sucursala Işalniţa, au declarat surse din companie.

Laurenţiu Ciurel, directorul CE Oltenia, a declarat într-un interviu la TV Sud informații despre discuţiile cu FMI, Banca Mondială şi Comisia Europeană. Ciurel spune că instituţiile financiare au cerut ca activitatea societăţii din Gorj să ajungă la jumătate sau chiar la sfertul capacităţilor. Pe de altă parte, aceste măsuri vin ca urmare a pierderii de 700 de milioane de lei în 2014.

Laurenţiu Ciurel declara acum câteva luni că va propune FMI închiderea unor grupuri la Brăila, Turceni, închiderea carierei Peşteana Sud, Seciurile, iar acum se pare că va fi inclusă într-un program de închidere şi conservare şi Termocentrala Işalniţa. Contactat telefonic, directorul termocentralei Filip, nu a vrut să facă nici un comentariu pe această temă. „Mi-am apărat cât mai putut de bine compania şi am explicat de ce trebuie să rămână într-o formă cât mai apropiată de cea actuală. Din păcate reprezentanţii FMI, Băncii Mondiale şi Comisia Europeană doresc o restructurare în continuare, o restructurare mult mai rapidă şi mai puternică a companiei. Aproape că se poate numi înjumătăţire sau un sfert din companie să mai rămână în picioare“, a declarat Laurenţiu Ciurel, fără să spună şi care sunt capacităţile ce vor fi închise. El a admis că problema este rezultatul negativ pe 2014 şi recunoaşte că ar trebui să lase pe alţii să facă profit… „Din păcate, judecata se face pe cifre şi cu creionul în mână în aşa fel încât orice cifră pe roşu la sfârşitul unui an financiar nu este acceptat, şi foarte bine că este aşa, suntem o societate comercială menită să facă profit şi dacă nu facem profit probabil ar trebui să-i lăsăm pe alţii sau să găsim metode să facem profit“, a declarat Laurenţiu Ciurel.

Ciurel a susţinut că pierderea de 700 de milioane este „pur contabilă“. Laurenţiu Ciurel a declarat: „La crearea acestei companii s-a întrat în alcătuirea ei cu datorii istorice de la colaboratori de peste 400 de milioane de lei, adică 470 de milioane de lei“, a spus Ciurel. Un raport al Curţii de Conturi arată că sumele restante au crescut semnificativ faţă de 2012. „Faţă de anul 2012 (7 luni) şi 2013 entitatea a înregistrat în anul 2014 plăţi restante de 51.258 mii lei, cât şi creanţe restante care au crescut de la 307.302 mii lei, 803.405 mii lei, în anul 2013, la 1.016.231 mii lei, in anul 2014, mai mari cu 26,5% faţă de anul 2013“, se arată în raportul Curţii de Conturi.

Fără șomaj tehnic în CEO

 

ProtesteAngajaţii Complexului Energetic Oltenia nu vor mai intra în şomaj tehnic. Şeful Diviziei Miniere din cadrul CEO, Daniel Antonie, a declarat că măsura nu se va mai aplica, pentru că termocentralele au nevoie de refacerea stocului de cărbune.

Şomajul tehnic era programat pentru zece zile, începând cu data de 25 mai. „Era programată ultima săptămână din luna mai şi prima săptămână din luna iunie să intrăm în şomaj tehnic cu carierele din Motru, Husnicioara şi Peşteana, dar nu se mai intră. O să lucrăm la flux continuu, pentru că este nevoie de refacerea stocurilor de cărbune la termocentrale”, a precizat directorul Daniel Antonie.

În paralel, Divizia Minieră livrează cărbune şi către Regia de Activităţi Nucleare şi Apă Grea, plata făcându-se în avans. „Noi avem contract cu RAAN-ul în acest moment de 30.000 de tone cu plata în avans şi îl onorăm. La ora actuală avem 400.000 de cărbune în termocentrale şi 600.000 la partea minieră, doar că trebuie să refacem stocurile pentru termocentrale. Nu intră nici TESA în şomaj”, a  mai precizat Antonie.

Teodora Ciobanu, directoarea lui Cârciumaru reținută pentru șpagă la ocuparea posturilor

 

 

Teodora

 

Procurorii par să se apropie tot mai mult de Florin Cârciumaru, rând pe rând oamenii lui ajung la pușcărie. Acum este rândul Teodorei Ciobanu, directorul Direcției Publice de Protecție Socială, dar vor urma și alții.

Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul Teritorial Craiova au dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și reținerea pentru 24 de ore, începând de la data de 21.05.2015, ora 15:30, până la data de 22.05.2015, ora 15:30, a inculpatei CIOBANU TEODORA CRISTINA, director în cadrul Direcției Publice de Protecție Socială (DPPS) Târgu-Jiu, cu privire la săvârșirea infracțiunii de luare de mită, în formă continuată.

În ordonanța de reținere se arată că, în cauză, există date și indicii din care rezultă suspiciunea rezonabilă ce conturează următoarea stare de fapt:  În perioada 2007-2015, inculpata Ciobanu Teodora Cristina, în calitate de director în cadrul Direcției Publice de Protecție Socială (DPPS) Târgu-Jiu, a pretins de la mai multe persoane sume de bani cuprinse între 4.000 lei – 3.000 de euro, primind în final suma totală de aprox. 4.000 euro.
Sumele de bani au fost pretinse și primite de inculpata Ciobanu Teodora Cristina în exercitarea atribuțiilor de serviciu, în vederea angajării sau promovării persoanelor respective pe diferite funcții (infirmier, asistent medical, etc.) din cadrul instituției publice unde inculpata își desfășura activitatea. În cauză procurorii beneficiază de sprijin de specialitate din partea Serviciului Român de Informații și din partea Direcției Generale Anticorupție.
Inculpatei Ciobanu Teodora Cristina i s-au adus la cunoștință calitatea procesuală și acuzațiile, în conformitate cu prevederile art. 309 Cod de procedură penală, urmând ca la data de 22 mai 2015 să fie prezentată Tribunalului Dolj, cu propunere de arestare preventivă pentru 30 de zile.
Facem precizarea că punerea în mișcare a acțiunii penale este o etapă a procesului penal reglementată de Codul de procedură penală, având ca scop crearea cadrului procesual de administrare a probatoriului, activitate care nu poate, în nici o situație, să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție.

Atmosferă de înmormântare la ceremonia de Zilele Orașului

 

Carciumaru ZileFlorin Cârciumaru și Ion Călinoiu au ieșit în public cu prilejul Zilelor Orașului Târgu-Jiu, ședința festivă a Consiliului Municipal. A fost o atmosferă de înmormântare ca înaintea unei mari tragedii, arestarea celor doi protagoniști. Iată justificările lui Florin Cârciumaru:

Primarul din Târgu Jiu, Florin Cârciumaru, a făcut public preţul plătit de familia fiicei sale pe vila din Rânca, achiziţionată de la omul de afaceri Constantin Lungu, patronul firmei Presanitas SRL din municipiu. Construcţia cu etaj a fost cumpărată de la firma amintită contra sumei de 70.000 de lei. Primarul Florin Cârciumaru, care a intrat în atenţia Direcţiei Naţionale Anticorupţie pentru modul în care a fost achiziţionat imobilul respectiv şi pentru contractele încheiate de primărie cu firma Presanitas SRL, a precizat că banii pentru cumpărarea vilei au provenit din încasările de la nunta fiicei sale. Pensiunea ar fi fost cumpărată în anul 2010, după nunta unicei fiice a edilului din Târgu Jiu. Cârciumaru a precizat că omul de afaceri Constantin Lungu nu ar fi ştiut până târziu cui i-a vândut vila pe care firma Presanitas o deţinea la Rânca.

Primarul municipiului Târgu Jiu a precizat că fiica sa a fost sfătuită să investească în turism de alt om de afaceri din zonă, Nicu Mitroi, cu a cărei fiică este bună prietenă fata edilului şi preşedintelui PSD Gorj.

„Noi suntem din acelaşi sat cu Mitroi. Fiind prieteni copiii, bineînţeles, cum sunt copiii dornici de afirmare, de a face câte ceva, au pus la cale ca după nuntă să investească, să îşi facă o afacere. Nicu Mitroi le-a recomandat să pornească la drum pe turism. Aşa s-a ajuns să le recomande să cumpere vila, cabana de la Rânca, de la domnul Lungu. Nu am nimic de ascuns. Dacă era ceva anormal, poate că încercam să ascund lucrurile. Copiii au fost cumpărători de bună-credinţă. Este act de vânzare-cumpărare şi aşa s-a ajuns să se cumpere şi cabana respectivă. Este a copiilor, după nuntă. Am avut o nuntă destul de mare. Şi eu am fost din nuntă în nuntă. Nu cred că cineva contestă. Aşa este tradiţia la români: cu banii strânşi din nuntă se pleacă în viaţă. Cabana a costat în jur de 70.000 de lei“, a declarat Florin Cârciumaru, vizat într-un dosar în care procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie susţin că există suspiciuni de corupţie, în legătură cu modul în care s-au derulat mai multe contracte între Primăria Târgu Jiu şi Presanitas SRL.

 

Pandurii a ratat șansa de a face istorie, prestație jenantă cu Steaua

SteauaSteaua a câștigat finala Cupei Ligii, Pandurii având o prestație slabă. Edi Iordănescu ne și avertizase  că nu promitea spectacol şi parcă a avut gura aurită. Cele două echipe au fost departe de agresivitatea pozitivă etalată în ultimul joc de campionat, de la Târgu Jiu, unde gorjenii au câştigat cu 3-1.

A fost ofsaid  înainte de penalty

Echipa lui Gâlcă a deschis repede scorul şi cu puţin ajutor din partea brigăzii de arbitri. Cu un ofsaid nesemnalizat la Chipciu şi cu un penalty acordat în numai două minute de la începerea jocului, formaţia Pandurii simţea din start că nu e să fie seara ei. Breeveld a obţinut mai mult decât spera din duelul cu Unguruşan. Iancu a transformat lovitura de pedeapsă şi roş-albaştrii au început parcă meciul de la 1-0. A fost un alibi perfect pentru jucătorii lui Gâlcă să nu mai joace nimic până la pauză şi să permită adversarului să vină, timid, peste ei.  Nicoară a ratat două şanse foarte bune în minutele 20 şi 22, dar fie a tras pe lângă poartă, fie Niţă a parat. Iordănescu a fost nevoit să joace fără Cordoş, accidentat şi schimbat după numai 20 de minute. A urmat o perioadă lungă în care ritmul de blues din teren te îmbia la un somn prea devreme, iar fluierul arbitrului Comănescu, care a arătat echipelor să intre la cabine, a echivalat cu un ceas deşteptător pentru mulţi spectatori. De abia ce Luchin avusese o intervenţie foarte bună în careul mic, în faţa lui Matulevicius.

Chipciu a renăscut  după pauză Repriza a doua a început cu ceva animaţie la poarta lui Mingote. Ţucudean a făcut ce cunoaşte mai bine. Să rateze. A trimis pe lângă, în minutul 46, iar după ce Chipciu a şutat de două ori în aceeaşi fază spre poarta lui Mingote, tot Ţucudean a arătat că ştie să rateze şi de pe linia porţii. Presiunea exercitată de stelişti la poarta Pandurilor a dat roade în minutul 54. Chipciu l-a învins pe Mingote cu un şut tare din interiorul careului şi numărul 7 din echipa lui Gâlcă îşi vedea răsplătit efortul de până atunci. În minutul 68, surpriză. De fapt, două. Una că a marcat Ţucudean şi alta că individualistul Chipciu făcea cunoştinţă cu adjectivul „altruist”. Mijlocaşul dreapta a interceptat un balon, în careu, în faţa lui Vasiljevic şi, deşi putea înscrie el, „şeptarul” i-a oferit mingea pe tavă colegului său din atac. La 3-0, jocul era deja terminat. Caseta tehnică: Au marcat: Iancu (min. 2), Chipciu (min. 54), Ţucudean (min. 68) Steaua: Niţă – Papp, Luchin, Tamaş, Latovlevici – Breeveld, Neagu – Chipciu, Iancu (62 Rusescu), Enceanu (46 Ad. Popa) – Ţucudean (75 Vâlceanu) Rezerve: Cojocaru, Râpă, Stanciu, Guilherme Antrenor: Constantin Gâlcă Pandurii: Mingote – Unguruşan, Cordoş (20 Şandru), Vasiljevic, Momcilovic – Anton, Mrzljak (78 Eric) – Răduţ, Nistor, Nicoară (69 Buleică) – Matulevicius Rezerve: Stanca, Elton, Buleică, Pintilii, Shalaj Antrenor: Edward Iordănescu

  • Cartonaşe galbene: Neagu (36), Breeveld (56) / Unguruşan (2), Mrzljak (14), Matulevicius (50)
  • Arbitru: Adrian Comănescu
  • Asistenţi: Adrian Ghinguleac şi Mircea Grigoriu
  • Adiţional1: Marcel Bârsan
  • Adiţional2: Andrei Chivulete
  • Stadion: Naţional Arena
  • Spectatori: 15.500

Primarului de la Bâlteni de la biserică i se trage

 

pasarin-balteniPolițiștii au descins miercuri atât la lăcaşul de cult, la sediul Primăriei, cât şi la locuințele celor doi edili din Bâlteni. Percheziţii au fost şi la o fermă pe care primarul Gheorghe Păsărin o are în amenajare pe raza localității pe care o conduce. După câteva ore de audieri la sediul Poliţiei, Gheorghe Pasarin si Dumitru Oprea au plecat acasă fără să fie luată vreo măsură împotriva lor.

Primarul Gheorghe Păsărin și viceprimarul Dumitru Oprea s-au trezit miercuri cu polițiștii în birourile lor, ambilor fiindu-le cerute diferite documente, menite să clarifice unele afaceri pe care le-au derulat mai ales înainte de a fi în fruntea localității.  Opt locații din Bâlteni au fost alese de anchetatori pentru descinderile de ieri dimineață, ancheta respectivă fiind coordonată de procurori din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova, din sediul Primăriei Bâlteni ieșind la un moment dat procurorii Gheorghe Covei și Emil Moța, cel din urmă fiind detașat în Bănie din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Gorj. Nu doar Primăria a fost ieri locul unde au mers polițiștii, ci și biserica din Peșteana, la care încă se lucrează, modernizarea acesteia începând din 2011. Firma actualului primar, Solaris SRL, a obținut atunci lucrările de modernizare, primar fiind în acea perioadă Vasile Vlăduleanu, cel care a și fost învins în alegeri de către Gheorghe Păsărin. Lucrările de modernizare nu au fost gata nici până în prezent, preotul care slujește aici, Ovidiu Pârvu, declarându-se însă mulțumit de cum stau lucrurile, ținând cont că o perioadă el a fost nevoit să țină slujbele în curtea bisericii, sub un umbrar. Ieri acesta a spus că nu știe problemele care s-au ivit pe parcursul derulării lucrărilor de modernizare, el menționând că le-a explicat anchetatorilor că nu are cunoștințe de contabilitate și că nu știe cum s-au cheltuit banii alocați de la Primărie pentru modernizarea bisericii.

Primarul Gheorghe Păsărin susține că nu a comis nicio ilegalitate nici de când este în fruntea comunei Bâlteni și nici înainte, când era om de afaceri. El spune că lucrările de modernizare a bisericii au început pe vremea fostului primar al comunei și, ca urmare, nu poate fi acuzat de vreo neregulă. Poliţiştii vorbesc însă de o evaziune de 2,8 milioane de lei. „Nu e nicio problemă, mai ales că a fost un contract semnat înainte de a fi eu primar, iar în momentul în care am primit mandatul de la Primărie lucrările erau executate în proporție de 80%. Au fost lucrări în valoare de 400.000 de lei. Cealaltă firmă care a continuat lucrările este firma nepotului soției mele, iar lucrările pe care le-a avut au fost de vreo 40.000 de lei”, a explicat primarul Păsărin. Șeful administrației din Bâlteni a făcut declarații cu privire și la descinderile pe care polițiștii le-au făcut la ferma pe care încearcă să o construiască pentru fiica sa la marginea comunei, pe drumul spre Țicleni. Păsărin a menționat că afacerea respectivă nu a mers așa cum și-ar fi dorit și, ca urmare, ferma nu a mai fost pusă pe picioare, anchetatorii încercând să afle dacă investițiile făcute acolo au ca sursă de finanțare bani proveniți din afacerile derulate pe raza comunei Bâlteni, prejudiciul estimat în acest dosar apropiindu-se de valoarea de 3 milioane de lei.

Edilul și viceprimarul au fost urcați ieri după-amiază în dubă și aduși la sediul IPJ Gorj, dar după câteva ore au plecat la Bâlteni unde au început zilele oraşului. De remarcat este că în alte situaţii de evaziune fiscală şi spălare de bani, oamenii legii au dispus reţinerea pentru 24 de ore sau chiar arest preventiv.

 

Heliportul de la Târgu-Jiu blocat de terasele cu mici ale lui Cârciumaru

SmurdDe mai mulți ani, heliportul de la Târgu-Jiu devine inoperabil de Zilele Municipiului Târgu-Jiu când în preajma acestuia apar terasele cu mici și bere. Lucrurile nu s-au schimbat nici în acest an când elicopterul SMURD a fost silit să caute o altă locație de aterizare.

Elicopeterul a aterizat pe terenul de antrenament de pe stadion pentru a prelua o victimă de 27 de ani care a căzut de la o înălţime de cinci metri, de pe acoperişul fostei ferme Avicola Târgu Jiu. Pilotul nu a putut să aterizeze pe heliport pentru că zona are acum o altă destinaţie, fiind principalul loc de distracţie de Zilele Oraşului. Construirea heliportul a costat aproximativ 500.000 de lei, bani alocaţi de guvern.     Victima executa lucrări de dezmembrare la acoperişul fostei ferme Avicola Târgu Jiu. Într-o clipă de neatenţie, acesta a căzut. În urma impactului, bărbatul a suferit leziuni fiind transportat la Spitalul Judeţean din Târgu Jiu, în vederea acordării de îngrijiri medicale. Din cauza stării sale de sănătate, medicii de aici au luat decizia de a transfera pacientul rănit la un spital mai mare. Pentru efectuarea transferului intraspitalicesc a fost solicitat un elicopter SMURD, care a preluat pacientul.

 

Florin Cârciumaru călcat de DNA

carciumaru-florin-primarDNA Craiova a efectuat marți  cercetări într-o cauză penală ce vizează suspiciuni privind săvârşirea unor infracţiuni de corupţie şi asimilate celor de corupţie comise în perioada 2008 – 2015.  Potrivit unor informații, Florin Cârciumaru este vizat în mai multe dosare ”grele”, unele încă nu sunt publice.

Ca urmare a obţinerii autorizărilor legale de la instanţa competentă, au fost  efectuate percheziţii domiciliare în 6 locaţii situate în judeţul Gorj, din care una a fost sediul Primăriei Târgu-Jiu, restul reprezentând sediile unor societăţi comerciale şi domiciliile unor persoane fizice.

Au avut  loc perchezţii în biroul primarului Florin Cârciumaru, preşedintelele PSD Gorj. De asemenea, mascaţii au ajus şi la vila primarului, cât şi la societatea Presanitas a omului de afaceri Constantin Lungu, care a efectuat lucrări de modernizare a canalizării pe fonduri europene. Oamenii legii au mers  şi la sediul societăţii Aparegio.

„În urma unei sesizări, procurorii au făcut percheziţii în mai multe puncte: la Primăria Târgu Jiu, la societatea Aparegio şi la societatea Presanitas, cu care atât Primăria, cât şi Aparegio au avut relaţii de colaborare. Pot să spun că de la mine din birou, în urma percheziţiilor, nu au fost ridicate documente pentru că nu au găsit ceea ce căutau. Nici de acasă (n.r. – de la locuinţa sa) nu au plecat cu niciun document pentru că nu au găsit unele referitoare la conţinutul reclamaţiei”, a declarat presei primarul Florin Cârciumaru.

Edilul a spus că este „ceva normal”” ceea ce s-a întâmplat, dar că el îşi va vedea în continuare de activitate, ca şi până acum.

„Din păcate, am văzut că pe posturile de televiziune a apărut o informaţie eronată. Contractul derulat de Aparegio nu are legătură cu Primăria. Noi suntem doar beneficiarul unui program pe fonduri europene, iar programul de 90 de milioane (n.r. – de euro, despre care s-a vorbit)) este la nivelul întregului judeţ, nu doar la cel al municipiului Târgu Jiu.Totul s-a desfăşurat sub conducerea unităţii de implementare şi a societăţii Aparegio. Primăria nu a avut nici măcar oameni în comisiile de licitaţie”, a explicat Cârciumaru, adăugând că i se pare normal că se fac percheziţii şi se va vedea ulterior ce se întâmplă.

„După câte am înţeles, de la Primărie s-au solicitat contractele de colaborare cu firma Presanitas de-a lungul anilor, eu ştiu că totul este în regulă, în sensul că dacă firma a lucrat a făcut-o pe baza unor licitaţii câştigate corect în baza celor hotărâte de comisiile de licitaţie. Este un dosar în cercetare, nu este nicio problemă”, a spus Cârciumaru.

Întrebat dacă ştie cine a depus sesizarea, edilul a răspuns negativ, precizând c- nu are informaţii legate nici de textul sesizării, şi nici de ceea ce au căutat anchetatorii.

„Practic, la mine în birou au luat filă cu filă, dosar cu dosar şi au verificat ce au verificat, nu ştiu ce căutau. Acasă la fel, au luat toate documentele ce au considerat dumnealor că trebuie verifictate. Faptul că nu au luat niciun document de acasă sau de la birou înseamnă că nu au găsit ceea ce căutau”, a declarat Cârciumaru.

Întrebat în legătură cu vila de la Rânca, pe care o au fiica şi ginerele său şi care a fost achiziţionată de la patronul firmei Presanitas (n.r. – una dintre firmele la sediul căreia au avut loc percheziţii), Constantin Lungu, primarul din Târgu Jiu a spus că este vorba despre un contract de vânzare-cumpărare şi că nu are nicio legătură cu el.

„Totul s-a întâmplat după nunta lor. A fost dorinţa lor să aibă o casă acolo. Probabil că sesizarea aici vrea să facă trimitere, dar sunt acte care demonstrează că totul a fost corect. Este un contract de vânzare-cumpărare, cu factură de la firma Presanitas, dar nu are nicio legătură cu contractele acordate de Primărie. Probabil s-au gândit că e posibil să apară vreun comision, dar lucrurile nu stau aşa. (…) Nu am motive de îngrijorare. Este doar o întâmplare faptul că locuinţa de vacanţă a fost cumpărată tocmai de la domnul Lungu . O să vedeţi că cel care a vândut casa foarte târziu a realizat cui a vândut-o”, a spus Cârciumaru.

Întrebat dacă există vreo legătură în privinţa lucrărilor de canalizare în municipiu, Cârciumaru a răspuns că nu are nicio legătură cu primăria şi cu sesizarea împotriva sa.

„Este un dosar mai vechi la Aparegio, s-au reclamat ei între ei, constructorii, şi de fapt sunt două dosare. Nu are nicio legătură Aparegio cu noi”, a mai spus primarul Cârciumaru, precizând că nici el, nici fiica şi nici ginerele său nu au fost audiaţi.

 

Vise a la Narcis Neaga: asfalt nou până la Petroșani până la Crăciun

DefileulPână la sfârşitul anului se va circula pe asfalt nou de la Rovinari la Petroşani. Acesta este angajamentul făcut de cei doi constructori care se ocupă de modernizarea Drumului Naţional 66 directorului Companiei Naţionale de Austrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR), Narcis Neaga, care a venit ieri în Gorj pentru a vedea cum se desfăşoară lucrările.

Narcis Neaga a spus că pe tronsonul cuprins între Rovinari şi Bumbeşti Jiu se va turna asfalt de uzură până la sfârşitul lunii iulie. Directorul de la CNADNR s-a supărat pentru că nimeni din staff-ul de conducere a companiei spaniole nu a venit la Târgu Jiu pentru a-i oferi răspunsuri: „Cu Comsa le-am dat ultimatum ca până la sfârşitul lui iulie să pună asfaltul de uzură pe tot drumul, iar au spus că vor pune, dar pe mai puţin de cinci kilometri. Le-am spus ca până la sfârşitul anului să termină contractul pentru că noi o să-l terminăm cu ei sau fără ei. M-a deranjat foarte mult la această firmă că nu a venit nimeni de la Bucureşti, din top management. Au venit doar inginerii de pe şantier, care nu au putere de decizie. La întrebările noastre concrete, nu au putut să ofere răspunsuri concrete şi nu s-au putut angaja la nimic. Atunci când vine jumătate din conducerea Companiei şi ei nu catadicsesc să trimită pe cineva ca factor de decizie atunci asta înseamnă o atitudine“.  Neaga a efectuat o vizită pe Defileul Jiului, pentru a vedea cum se desfăşoară lucrările după ultimatumul pe care l-a dat companiei Copisa: „Din ce am văzut, se vede că lucrurile s-au mişcat. Conform programului de lucrări, pe şantier trebuiau să fie în jur de 110 lucrători, iar din raportările prezenţei au fost 140-150. Este posibil ca până la sfârşitul lunii iulie să fie asfalt la nivel de uzură până la Mănăstirea Lainici“. Reprezentantul constructorului a spus că se intenţionează ca până la sfârşitul anului să se toarne covor asfaltic până la Petroşani

 

Dosarul CEO cu sârbii a ajuns la DIICOT

Ciurel

Corpul de control al ministrului Energiei a efectuat verificari asupra  contractului  păgubos încheiat de Laurențiu Ciurel, director general al Complexului Energetic Oltenia, cu BVA Coal SRL, o firmă de apartament din Constanța, pentru livrarea unei cantități de 1,2 milioane tone de lignit. Raportul Corpului de Control a fost transmis Direcției de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizată si Terorism (DIICOT), a anunțat miercuri ministrul Energiei, Andrei Gerea.

Potrivit CE Oltenia, partea sârbă a comunicat că suspendarea contractului a fost determinata de valoarea cheltuielilor de transport care nu au putut fi evaluate, de la început, cu exactitate.
Până in prezent au fost livrate cca 400 mii tone cărbune, pentru care CE Oltenia a înregistrat un profit de circa 500 mii euro, mai sustin reprezentantii CE Oltenia.”Contractul este condiționat de plata în avans pentru fiecare cantitate de cărbune livrată. În cazul în care nu se efectueaza plata, nu se livrează carbune si se aplica penalitati pentru nerespectarea prevederilor contractuale”, arata CE Oltenia.
Contractul a fost incheiat in ciuda situatiei economice dificile in care se afla CE Oltenia. Reamintim ca la Complexul Energetic Oltenia, 2.000 de angajati ai Complexului Energetic Oltenia vor fi disponibilizati.
De asemenea, angajatii Complexului Energetic Oltenia vor intra in somaj tehnic in ultimele cinci zile ale lunii mai si primele cinci din iunie, potrivit unor decizii ale conducerii societatii. In luna mai vor intra in somaj tehnic angajatii TESA si personalul operativ din cadrul societatii. Totodata, vor sta acasa si angajatii din carierele Motru, Husnicioara, Pesteana si Sucursala Electrocentrale Isalnita. Liderul sindicalistilor de la unitatea miniera Husnicioara, Rafael Norocel Ciorascu, spunea saptamana trecuta ca „hotararea a fost generata de reducerea livrarilor de carbune, dar mai ales a suspendarii contractului prin care Complexul Energetic Oltenia trebuia sa exporte in Republica Serbia 1,2 milioane de tone de lignit”.

Concurs de Titularizare în Gorj fără miză

 

 

Elevi Asalt

Profesorii din  Gorj se vor lupta anul acesta pentru 23 de posturi titularizabile. Se aşteaptă o concurenţă foarte mare pe aceste posturi doar din perspectiva suplinitorilor care speră să obțină posturi pe un an mai atrăgătoare.

Profesorii gorjeni care vor să susţină vara aceasta examenul de titlurizare trebuie să depună, în perioada 11-19 mai, cererile de înscriere la Colegiul Tehnic Nr.2 din Târgu Jiu. Pe data de 26 mai 2015 se vor afişa listele candidatilor înscrişi şi a graficului privind susţinerea probelor practice/orale şi a inspecţiilor speciale la clasă. Inspecţiile speciale la clasă sau probele practice/orale sunt programate pentru perioada 27 mai-26 iunie 2015, iar examenul scris de Titularizare va avea loc pe 15 iulie 2015.

Pentru posturile scoase la titularizare anul acesta, oferta este extrem de slabă şi taie din start elanul cadrelor didactice. Georgeta Popescu, purtătorul de cuvânt al ISJ Gorj, a declarat pentru Pandurul, că sunt 9 la Arte, 3 posturi de educatori, unul la Informatică, unul pe Engleză, unul pe Matematică, 2 posturi învăţământ special, două posturi în cadrul Centrului Judeţean de Asistenţă Educaţională, un post fizică-chimie, un post farmacie posticeal, un post mecanică şi un post educaţie fizică şi sport. Unele din locurile scoase la concurs sunt la Colegiul Naţional „Ecaterina Teodoroiu”, Polovragi, Negomir, Padeş, etc. După concursul naţional din 15 iulie, care trebuie promovat obligatoriu cu nota 7, va urma repartizarea candidaţilor admişi, iar la începutul lunii septembrie va exista un concurs judeţean, dar care se va adresa exclusiv suplinitorilor. Obţinerea notei 7 la titularizare nu garantează şi obţinerea postului vizat de un profesor într-o şcoală, dacă pe acest post candidează mai multe persoane. Repartizarea pe post se face în ordinea descrescătoare a mediilor, în consecinţă este titularizat cel cu nota cea mai mare”, a
 spus Georgeta Popescu.

Nu scăpăm de Florin Cârciumaru și Ion Călinoiu!

 

 

Suursa Facebook
Suursa Facebook

Ion Călinoiu şi Florin Cârciumaru şi-au anunţat oficial candidaturile la funcţiile de conducere ale PSD Gorj în cadrul Comitetului Executiv de vineri. Cei doi sunt susţinuţi pentru funcţiile politice. Problema care se pune vizează funcţiile administrative pe care liderii PSD le deţin în prezent. Parlamentarii PSD nu par a fi foarte încântaţi de o altă candidatură a lui Florin Cârciumaru la funcţia de primar şi nici a lui Ion Călinoiu la Consiliul Judeţean dar nici la Parlament nu i-ar prea vrea, iar alternative nu prea sunt.

Ion Călinoiu şi Florin Cârciumaru îşi vor depune candidaturile pentru funcţiile politice la Conferinţa Judeţeană de Alegeri din această toamnă. După şedinţa de vineri au fost şi pesedişti care au cerut ca cei doi să aleagă între funcţiile politice şi cele administrative. Deputatul Vasile Popeangă spune că rămân de discutat candidaturile la Primăria Târgu Jiu şi Consiliul Judeţean. „E de discutat, una e să-ţi anunţi candidatura pentru funcţiile în PSD, alta e să candidezi. Sunt lucruri care se vor analiza. Pentru mine personal nu este o surpriză faptul că vor candida pentru funcţiile de conducere din cadrul PSD Gorj”, a declarat Popeangă.

De aceeaşi părere este şi deputatul Mihai Weber. „Conducerea PSD Gorj este o conducere performantă. Nu s-a discutat despre candidatura la primărie şi la Consiliului Judeţean. Am discutat despre candidaturile la vârful partidului social-democrat. Nu ştiu acum care sunt intenţiile dumnealor. Este posibil să-şi urmeze cariera. Până la alegerile pentru conducerea partidului mai sunt câteva luni. Va fi o conferinţă judeţeană şi atunci vom vedea care sunt direcţiile şi intenţiile fiecăruia”, a declarat Weber. Acesta a mai precizat că intenţionează că candideze pentru un nou mandat de parlamentar. „Trebuie să conturăm birourile, preşedinţii de organizaţii, iar în etapa următoare vom analiza care este cel mai bun reprezentant pentru funcţia de primar în 2016. În ceea ce mă priveşte intenţionez să candidez pentru un nou mandat de parlamentar, dar este prematur să vorbim despre asta”, a precizat Weber.

Ion Călinoiu a evitat să spună dacă va candida la funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean, asta în condiţiile în care se zvoneşte că ar fi interesat să ajungă senator. „Pentru Consiliul Judeţean urmează, acum vorbim politic”, a declarat Călinoiu. Tot la funcţia de senator aspiră şi consilierul judeţean Andrei Maioreanu, însă şi acesta a evitat să răspundă. „Eu am în ţintă, fără să intru într-un şablon declarativ, să-mi duc la bun sfârşit mandatul de consilier judeţean, să pregătim foarte bine organizaţiile, în special organizaţiile pe care le coordonez eu, organizaţii foarte importante, precum organizaţia oraşului Târgu Cărbuneşti”, a precizat Maioreanu.

Liderul PSD Gorj a vorbit despre o colaborare cu UNPR pentru alegerile următoare. „A fost o întâlnire constructivă, o întâlnire de lucru, le-am transmis celor de la Gorj ce s-a discutat la Comitetul Executiv de la Bucureşti. Un punct important de pe ordinea de zi a fost mandatarea de către Comitetul Executiv a domnului Ponta, a domnului Dragnea şi a domnului Dolineaschi pentru o discuţie cu conducerea UNPR privind colaborarea în alegerile locale şi parlamentare din anul 2016”, a declarat Florin Cârciumaru.

Ionel Manțog este din nou un om liber

 

Ionel-Mantog

Magistrații de la Judecătoria Târgu-Jiu l-au pus în libertate pe celebrul Ionel Manțog.„Admite cererea de liberare condiţionată formulată de condamnatul Manţog Ionel. Dispune liberarea condiţionată a condamnatului Manţog Ionel, aflat în executarea pedepsei de 5 ani închisoare”, a stabilit Judecătoria Târgu Jiu.

Manțog a fost liderul PD-L Gorj, a fost secretar de stat în Ministerul Economiei, în 2006, post pe care l-a pierdut din cauza unui dosar penal deschis de către procurorii anticorupție, finalizat cu neînceperea urmării penale. Ionel Manțog a fost și director al Complexului Energetic Turceni și a demisionat din această funcție în martie 2009 invocând atât motive personale, cât și politice. În fapt era vorba despre o serie de investigați făcute de DNA în legătură cu fonduri alocate de la bugetul Termocentralei Turceni.

Soția sa, Luminița Manțog, judecător la Tribunalul Gorj, a fost trimisă în judecată, fiind acuzată de procurorii anticorupție pentru fals în declarații, în scopul ascunderii unor fapte de corupție, după ce a omis să menționeze în declarația de avere că are un teren, despre care procurorii susțineau, în cursul anului 2007 că Ionel Manțog l-a obținut ilicit. Luminița Manțog a fost achitată în 2009, printr-o decizie a Curții Supreme.

În perioada 2001-2002, Ionel Manțog, pe atunci director al direcției de resurse umane, legislație, restructurare și privatizare din cadrul Companiei Naționale a Lignitului Oltenia (CNLO), împreună cu șeful său, Ion Vulpe, au cumpărat la prețuri modice case și terenuri situate în mai multe comune din județul Gorj.Cei trei știau că respectivele imobile urmează să fie expropriate pentru extinderea exploatărilor de lignit ale CNLO. Manțog a cumpărat, în nume personal, respectiv prin intermediul soției sale și al cumnatei sale, trei imobile pentru 360 de milioane de lei vechi. În schimbul lor, el a primit de la CNLO 4,14 miliarde de lei vechi.

Pe 9 iulie 2012, Ionel Manțog a fost condamnat la cinci ani de închisoare cu executare în dosarul strămutaților de lux, decizia fiind definitivă și a fost încarcerat în aceeași zi.