PONTA 2:”Blonda” lui Iohannis acuzată de plagiat

PontaAlina Gorghiu, tânăra speranţa a politicii liberale şi prezidenţiale, este acuzată de plagiat. Deşi tânăra politiciană a încercat să pareze la începutul săptămânii că va fi acuzată pe nedrept-oare de unde veneau informaţiile-Publicatia 7est a publicat dovezi importante.

 Publicaţia respectivă scrie  că a descoperit un plagiat copy-paste într-o lucrare ştiinţifică ce a fost coordonată de Alina Gorghiu, co-presedintele PNL. „Dintr-un total de 312 pagini, cât are cartea „Medierea – oxigen pentru o societate moderna”, cel puţin în 20 de pagini sunt paragrafe plagiate”, notează ziarul citat. În ziua precedentă Gorghiu anunţă intr-un comunicat că „un săptămânal din provincie va publica, în curând, un material de presa despre cartea ‘Medierea, oxigen pentru o societate moderna'”, care este „doar coordonata de către mine”.

În presă  a apărut informaţia că lucrarea „‘Medierea – oxigen pentru o societate moderna”, apărută in 2013, la Editura Universul Juridic, in Colectia Business, sub coordonarea liderului PNL Alina Gorghiu contine mai multe paragrafe, mai mici sau mai mari, plagiate din alte lucrari”.

Potrivit publicatiei, „Ion Dedu, unul dintre acesti autori, spune ca partea sa nu este plagiata deoarece a fost scrisa pe partea de procedura, ce-i apartine, si ca de un eventual plagiat poate vorbi Alina Gorghiu”, iar un alt coautor, „Mihai Munteanu recunoaste ca a preluat din doua surse care ‘au scapat din bibliografie'”.

7est il citeaza pe prodecanul Facultatii de Drept de la Universitatea „Al.I. Cuza” din Iasi, potrivit caruia aparitia de texte copiate reprezinta vina coordonatorului.
Preşedinta liberală  sustine ca, „in calitate de coordonator, nu am fost responsabila pentru continutul propriu-zis si nu am participat la redactarea niciunui rand”. Aceasta afirma ca ar fi verificat lucrarea „cu programe electronice antiplagiat” si ca anumite „pasaje, reprezentand sub 2 la suta din totalul cartii, nu au fost depistate de softurile antiplagiat, adica nu indica sursa de provenienta, deoarece au aparut intr-o publicatie fara acces public direct. Alte cateva pasaje sunt texte care apartin chiar unuia dintre autori, care nu s-a autocitat. Toate aceste erori sunt asumate deschis de catre autor si sunt convinsa ca nu reprezinta o intentie de plagiat, data fiind proportia omisiunii fata de lucrarea in sine, ci o scapare a acestuia”.
Liderul liberal  sustinea in comunicatul de ieri că „o eventuală deformare voita a realitatii nu o pot pune decat pe seama strategiei presedintelui PSD de a crea reprezentantilor opozitiei probleme false, in oglinda cu cele reale, pe care domnia sa, PSD si Guvernul caruia i-a provizorat conducerea le au sau le-au avut”.

În Moldova doar cu buletinul

iohanMinisterul Afacerilor Externe (MAE) al României a fost notificat luni, 22 iunie 2015, de către Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene al Republicii Moldova cu privire la modificarea și completarea listei documentelor de călătorie acceptate pentru intrarea în Republica Moldova.

Potrivit acestor modificări, cetățenii statelor membre ale Uniunii Europene, inclusiv cetățenii români, pot intra pe teritoriul Republicii Moldova în baza cărților de identitate aflate în prezent în circulație (formatele ID1, ID2 sau biometric), potrivit unui comunicat al MAE.

Accesul cetățenilor români în Republica Moldova pe baza cărților de identitate a fost o temă abordată intens în ultimele luni de partea română, în dialogul purtat pe linia Ministerului Afacerilor Externe. Ministrul Bogdan Aurescu a iniţiat demersurile pentru adoptarea de către Guvernul Republicii Moldova a acestei măsuri, ridicând acest aspect în cursul întrevederii din 25 martie 2015, de la București, cu președintele Parlamentului Republicii Moldova şi, ulterior, în discuţiile cu omologul sau. Demersurile au fost dezvoltate ulterior, inclusiv în cadrul consultărilor în domeniul consular dintre ministerele afacerilor externe ale României și Republicii Moldova.

Guvernul Republicii Moldova a adoptat o hotărâre în acest sens în ședința din 16 iunie 2015.

În ziua imediat următoare, 17 iunie 2015, în cursul vizitei oficiale la Chișinău, ministrul Bogdan Aurescu a exprimat, în întrevederile cu oficialii Republicii Moldova, aprecierea părții române pentru această decizie care reconfirmă soliditatea Parteneriatului Strategic bilateral și orientarea pro-europeană a Republicii Moldova.

Mugurel Surupăceanu scăpat de Rusia din procesul cu buldotancul

surupaceanu3Ex-deputatul Mugurel Surupăceanu a scăpat de 7 ani de închisoare deoarece martorul acuyării nu a ajuns la proces. Autorităţile din Federaţia Rusă au refuzat să-l trimită în România, pentru audieri, pentru principalul martor din dosarul lui Mugurel Surupăceanu, fost deputat, fost vicepreşedinte al PSD Gorj şi fost prefect al judeţului Gorj. Surupăceanu era acuzat de complicitate la abuz în serviciu şi spălare de bani.

Gorjeanul Mugurel Surupăceanu a fost achitat de Curtea de Apel Craiova, definitiv, deşi în primă instanţă fusese condamnat la şapte ani de închisoare cu executare, pentru complicitate la abuz în serviciu şi spălare de bani. Potrivit motivării deciziei de achitare, Surupăceanu a beneficiat de o greşeală a procurorilor, care nu au audiat corespunzător principalul martor din dosar, dar şi de refuzul Federaţiei Ruse de a-l pune la dispoziţia autorităţilor române pe martor.

Fostul deputat Mugurel Surupăceanu a fost trimis în judecată de procurorii DNA, fiind acuzat că, în 2007, ar fi determinat prin intermediari achiziţionarea în condiţii nelegale, de către fostul Complex Energetic Turceni (actual Complexul Energetic Oltenia – CEO), a unui tractor forestier, importat din Ucraina. Preţul achiziţiei a fost de aproximativ 200.000 de euro, procurorii DNA considerând că ar fi fost de patru ori mai mare decât valoarea efectivă a utilajului. În plus, bunul achiziţionat ar fi fost vechi şi avea defecţiuni.

Unul dintre cei mai importanţi martori din acest dosar a fost Vasile Colun, un cetăţean român născut în Republica Moldova, ale cărui mărturii au fost folosite de organele de anchetă împotriva lui Surupăceanu. Aceleaşi declaraţii, luate de anchetatori în faza actelor premergătoare a acestui dosar (înainte de începerea urmăririi penale), au fost invocate şi de judecătorii Tribunalului Gorj, care l-au găsit vinovat pe Mugurel Surupăceanu şi l-au condamnat la şapte ani de închisoare, scrie adevarul.ro.

Declaraţia lui Vasile Colun care îl incrimina pe fostul deputat a fost înlăturată din materialul probatoriu de Curtea de Apel Craiova. Judecătorii au motivat acest lucru spunând că Vasile Colun nu a fost audiat, conform procedurii, în timpul umăririi penale derulate de procurorii DNA, ci doar în faza actelor premergătoare.

Judecătorii de control judiciar spun că au încercat audierea lui Vasile Colun, aflat, la momentul respectiv, în Rusia, însă s-au lovit de refuzul autorităţilor din Federaţie. „În acest sens este semnificativ faptul că, deşi au identificat actuala adresă de domiciliu a numitului CV, autorităţile din Federaţia Rusă nu au dat curs solicitării privind audierea acestuia, invocând aspecte legate de modul de redactare a întrebărilor”, mai spun judecătorii care au înlăturat declaraţia lui Colun.

În concluzie, fără declaraţia lui Colun, care amintea despre presupusa înţelegere avută cu Surupăceanu, Curtea de Apel concluzionează, spunând că „din probele administrate în cauză nu rezultă că inculpatul Mugurel Surupăceanu a avut vreo implicare la încheierea contractului de furnizare a utilajului terasier’, precum şi că „ceilalţi martori arătaţi în motivele de apel ale inculpatului nu confirmă starea de fapt reţinută în rechizitoriu privind participaţia penală a acestuia”.

Victor Ponta a rupt şi ultimele legături cu Gorjul

Casa PpontaDacă  gorjenii se întrebau din ce motiv Victor Ponta ajunge tot mai rar prin Gorj acum au primit un răspuns, premierul a donat proprietatea de la Baia de Fier şi nu mai are domiciliul în buletin pe Gorj. Casa din Baia de Fier a fost achiziţionată(primită) de la familia ex-prefectului Radu Teodorescu în anul 2006.

Premierul Victor Ponta și-a donat casa pe care o deține, în județul Gorj. Este vorba de o casă pe care premierul a cumpărat-o în anul 2006 și a înstrăinat-o în data de 19.12.2014, conform declarației de avere a premierului.

Valoarea locuinței din județul Gorj se ridică la 56.623,88 RON, potrivit declarației de avere a premierului. Totodată, premierul a mai vândut două apartamente. Pentru cele două apartamente vândute a primit câte 75.000 de euro. Premierul a mai notat în declarația de avere că apartamentul primit prin contract de schimb are o suprafaţă de 175 mp, iar apartamentul înstrăinat, în 6 aprilie, tot prin contract de schimb, a fost evaluat la 143.050 euro. De asemenea, autoturismul, cedat prin cesiune a contractului de leasing, a fost înstrăinat în 25 mai, către SC Conexiuni Professional Service, cu o valoare de transfer a contractului de 5.000 de euro.

Ponta a mai trecut, în noua declaraţie de avere, o serie de bunuri deţinute de soţia lui, Daciana Sârbu, precum: două terenuri, din judeţele Prahova şi Dâmboviţa, în suprafaţă totală de peste 10.000 mp; o casă de vacanţă în comuna Cornu, judeţul Prahova, de 196 mp; conturi şi depozite bancare în valoare totală de peste 62.000 de lei şi aproape 150.000 de euro. Tot pe numele Dacianei Sârbu este declarat un contract de leasing în valoare de 34.500 de euro, luat în 2013 şi scadent în acest an.

Premierul a menţionat în declaraţia de avere că deţine, împreună cu Daciana Sârbu, o casă de vacanţă în comuna Cornu, în suprafaţă de 202 mp, construită în 2010. Casa de vacanţă era menţionată în declaraţia de avere a Dacianei Sârbu din iunie 2014, însă atunci doar soţia lui Ponta era trecută ca titular.

Premierul a declarat, totodată, o sumă cu 50.000 de euro mai mică în conturile bancare personale.

Povestea casei din Baia de Fier

Casa înstrăinată de Victor Ponta  este construită pe terenul bunicilor lui Claudiu Teodorescu, fostul șef de cabinet parlamentar al lui Victor Ponta, fost prefect al județului Gorj şi actual secretar general adjunct al Ministerului Justiţiei.

Victor Ponta a primit casa ca donaţie de la Gheorghe Teodorescu, bunicul fostului prefect. „În anul 2006, am mers cu soția, care trăia pe vreme aia, și cu Victor Ponta la notariatul din Novaci și i-am făcut acte. Terenul are o suprafață de peste o mie de metri pătrați. Sunt mândru că i l-am dat lui că acum este prim ministru și poate îi mai ajută și pe oamenii de aici“, spunea acesta pentru presă.

Ion Teodorescu, tatăl lui Claudiu, spunea că el a construit casa din lemn, unde acum îşi avea domiciliul Victor Ponta, și că a fost vândută cu contract de vânzare-cumpărare pentru că mama lui era bolnavă și avea nevoie de bani pentru tratamente. Acesta a adăugat că tatăl său este bătrân și bolnav, astfel că nu cunoaște exact toatele aspectele legate de casă: „Pământul a aparţinut mamei mele şi a fost vândut cu tot cu casă prin act de vânzare-cumpărare. Eu am făcut construcţia, pentru că sunt un meseriaş desăvârşit în lemn. Cabana a fost făcută de mine şi pentru mine. Maica-mea trecea printr-o situaţie mai grea atunci când s-a decis să vândă casa. Era bolnavă şi avea nevoie de bani pentru tratament. Am terminat de construit casa chiar în anul 2006, atunci când a fost vândută domnului Ponta. Acesta căuta să-şi cumpere o locuinţă în Baia de Fier şi ştiu că a văzut mai multe până când s-a hotărât s-o cumpere pe a noastră. Tatăl meu nu mai este chiar aşa de lucid, pentru că are o vârstă mai înaintată. Claudiu lucra atunci la cabinetul său parlamentar, dar a fost o întâmplare că a cumpărat chiar dumnealui cabana, pentru că era interesat să cumpere o casă“.

 

Muzeu Brâncuși la Târgu-jiu

 

BraPlenul Camerei Deputaţilor a adoptat, miercuri, cu unanimitate de voturi, 279, propunerea legislativă pentru înfiinţarea Muzeului Naţional de Artă „Constantin Brâncuşi” la Târgu-Jiu. Instituția de cultură urmează să fie înființată la Muzeul de Artă din Parcul Central, după ce legea va fi promulgată de președintele României și publicată în Monitorul Oficial.

Doru Strâmbulescu, directorul Centrului de Artă și Cultură „Constantin Brâncuși“, a declarat că înființarea muzeului dedicat sculptorului Constantin Brâncuși este un deziderat mai vechi care se înfăptuiește: „Este o mare realizare pentru municipiul Târgu-Jiu. Este un proiect mai vechi care începe să prindă roade. Sper că propunerea legislativă se va concretiza cât mai repede și într-un mod care va face municipiul Târgu-Jiu cât mai atractiv pentru turiști. În mod sigur, deschiderea muzeului va aduce la Târgu-Jiu mai mulți turiști. Orice este legat de Brâncuși poate să fie un punct de atracție turistică. Oferta municipiului Târgu-Jiu se va îmbogăți enorm“.

Dumitru Hortopan, directorul Muzeului Județean ”Alexandru Ștefulescu” Gorj, consideră că mai sunt mulți pași de parcurs până când Muzeul Naţional de Artă „Constantin Brâncuşi” va prinde viață: „Mai sunt mulți pași de parcurs până când muzeul dedicat marelui sculptor Constantin Brâncuși va prinde viață. Trebuie întocmit un proiect, după care trebuie obținută finanțarea necesară. Locația aleasă este potrivită, pentru că Muzeul de Artă se află în apropierea Ansamblului Monumental. Orașul Târgu-Jiu este cel mai potrivit loc din România în care se putea face acest muzeu“.

Se schimbă garda la PSD Gorj

 

Suursa Facebook
Suursa Facebook

Ion Călinoiu şi-a anunţat retragerea de la conducerea PSD  Gorj începând de anul viitor.  Florin Cârciumaru va renunţa la şefia partidului. Călinoiu pleacă oficial de la cârma partidului, dar va coordona   activitatea din postura de consultant. Din noua echipă de conducere vor face parte Ciprian Florescu, Aurel Popescu, Claudiu Manta, Adrian Tudor, Cosmin Pigui ș.a.

Ion Călinoiu se va retrage atât din fruntea PSD Gorj, cât şi funcţia de vicepreşedinte de la nivel naţional. Călinoiu şi Cârciumaru vor lăsa locul tinerilor. Ion Călinoiu spune că va oferi consultanţă viitoarei echipe de conducere a PSD Gorj. „E firesc să lăsăm locul altora. Am spus foarte clar că, din anul 2016, pentru conducerea partidului trebuie să găsim o formulă, aşa cum a fost tandemul Călinoiu-Cârciumaru, un tandem reuşit. De fapt, avem obligaţia, prin experienţa câştigată, să găsim o formulă de viitor. Eu zic că la nivelul Organizaţiei Judeţene se va găsi o formulă foarte bună, care să funcţioneze ca şi tandemul menţionat. Eu voi rămâne în PSD, ca şi consultant, voi ajuta viitoarea echipă, aşa cum şi pe mine m-au ajutat alţii”, a declarat Ion Călinoiu. Şeful judeţului nu a precizat, însă intenţiile sale pentru Consiliul Judeţean. „În ceea ce priveşte candidaturile pe cale administrativă, nu pot să declar acum unde mă voi duce sau dacă mă voi duce undeva. Organizaţia Judeţeană se aşteaptă la o atitudine de mobilizare în continuare a liderilor acesteia. Noi trebuie să ne ducem până la capăt mandatul şi să prezentăm responsabilităţile pe care ni le-am asumat, iar după asta se face lista de candidaţi care vine de la fiecare organizaţie în parte şi printr-un sondaj se stabilesc şi candidaturile viitoare”, a precizat Ion Călinoiu.

Pe surse, favoriții sunt Ciprian Florescu, Aurel Popescu, Claudiu Manta, Adrian Tudor, Cosmin Pigui, Tiberiu Tătaru ș.a.

Ion Călinoiu, incompatibil pentru 800 lei

calinoiu1Agenția Națională de Integritate a constatat încălcarea regimului juridic al incompatibilităților, precum și posibila săvârșire a infracțiunii de fals în declarații în formă continuată de către Ion Călinoiu, președinte al Consiliului Județean Gorj. Că a primit sau nu bani pentru calitățile deținute, Ion Călinoiu este la fel de vinovat chiar dacă el explică presei altceva.

 Ion Călinoiu  s-a aflat în stare de incompatibilitate în perioada exercitării mandatului de Președinte al Consiliului Județean Gorj, întrucât a deținut, simultan cu funcția de președinte, următoarele calități, contrar prevederilor legale
  
– expert pe termen scurt în cadrul Centrului Național de Dezvoltare a Învățământului Profesional și Tehnic (C.N.D.I.P.T.), în perioada 01 septembrie – 15 decembrie 2012; 
– expert pe termen scurt – expert comitetul local de dezvoltare a parteneriatului social / expert consorțiul regional Sud-Vest Oltenia în cadrul Inspectoratului Școlar Județean Gorj, în perioada 01 iunie – 31 iulie 2013. 

                Persoana evaluată a încălcat, astfel, dispozițiile art. 87, alin. (1), lit. k) din Legea nr. 161/2003, potrivit cărora „Funcţia de […] preşedinte […] al consiliului judeţean este incompatibilă cu: […] orice alte […] activităţi remunerate, în ţară […] cu excepţia funcţiei de cadru didactic sau a funcţiilor în cadrul unor asociaţii, fundaţii sau alte organizaţii neguvernamentale”. 

De asemenea, întrucât CĂLINOIU ION nu a menționat în declarațiile de avere depuse la datele de 11 iunie 2013 și 12 iunie 2014 veniturile obținute în baza contractelor încheiate între acesta și Centrul Național de Dezvoltare a Învățământului Profesional și Tehnic, respectiv Inspectoratul Școlar Județean Gorj, au rezultat indicii privind săvârșirea de către acesta a infracțiunii de fals în declarații, prevăzută și pedepsită de art. 326 din Codul Penal al României, conform căruia „Declararea necorespunzătoare a adevărului, făcută unei persoane dintre cele prevăzute la art. 175, în vederea producerii unei consecinţe juridice, pentru sine sau pentru altul, atunci când, potrivit legii ori împrejurărilor, declaraţia făcută serveşte pentru producerea acelei consecinţe, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă”, cu aplicarea art. 35*, alin. (1) din Codul Penal al României, conform căruia „Infracțiunea este continuată când o persoană săvârșește la diferite intervale de timp, dar în realizarea aceleiași rezoluții și împotriva aceluiași subiect pasiv, acțiuni sau inacțiuni care prezintă, fiecare în parte, conținutul aceleiași infracțiuni”. 

Având în vedere aspectele menționate mai sus, Agenția Națională de Integritate a dispus sesizarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Târgu Jiu, Județul Gorj, în vederea efectuării de cercetări cu privire la posibila săvârșire a infracțiunii de fals în declarații, prevăzută și pedepsită de art. 326 din Codul Penal al României, cu aplicarea art. 35*, alin. (1) din Codul Penal al României. 

CĂLINOIU ION a fost informat despre declanșarea procedurii de evaluare, elementele identificate, precum și drepturile de care beneficiază – de a fi asistat sau reprezentat de un avocat şi de a prezenta date sau informații pe care le consideră necesare, personal ori prin transmiterea unui punct de vedere scris. Persoana evaluată nu a depus la dosarul de evaluare un punct de vedere. 

„Fapta persoanei cu privire la care s-a constatat […] încălcarea obligaţiilor legale privind […] starea de incompatibilitate constituie abatere disciplinară şi se sancţionează potrivit reglementării aplicabile demnităţii, funcţiei sau activităţii respective […]”. 

„Persoana […] față de care s-a constatat […] starea de incompatibilitate este decăzută din dreptul de a mai exercita o funcție sau o demnitate publică […] pe o perioadă de 3 ani de la data eliberării, destituirii din funcția ori demnitatea publică respectivă sau a încetării de drept a mandatului. Dacă persoana a ocupat o funcție eligibilă, nu mai poate ocupa aceeași funcție pe o perioadă de 3 ani de la încetarea mandatului”. 

 Agenţia Naţională de Integritate îşi exercită atribuţiile cu respectarea principiilor legalității, confidenţialității, imparţialității, independenţei operaţionale, celerității, bunei administrări, precum şi al dreptului la apărare.

Şeful CJ Gorj spune că a omis să declare banii respectivi, mai ales că nu avea nici o fişă fiscală pentru suma respectivă şi nu îşi dăduse seama că avea mai mulţi bani pe card. „Este vorba despre 800 de lei omişi, nu furaţi. Eu consider că a fost o omisiune de declarare a venitului în 2013, îmi aparţine şi o voi justifica. E vorba de expert pe termen scurt, am primit această sumă pe card, n-am avut nicio fişă fiscală pe care să o depun la sfârşitul anului. E o simplă omisiune, în rest n-am avut nici o activitate ilegală, a fost un pilon de sprijin pentru promovarea şi dezvoltarea învăţământului tehnic. Nu a fost vorba de un ştat de plată, a fost vorba de un proiect de câteva luni de zile, s-au băgat acei 800 de lei, iar eu habar n-am avut, iar la sfârşit de an declaraţia de avere are la bază FFZ-urile pe care le iei de la Finanţe. Nu am avut altceva  decât venitul soţiei şi al meu”, a menţionat Ion Călinoiu.

PNL Gorj în epoca traseistului Tudor Barbu

 

tudor-barbu-conferinta1Biroul Politic Național a validat în săptămâna trecută  componența noului Birou Permanent Județean al PNL. Echipa propusă de noul copreședinte Tudor Barbu a primit avizul conducerii centrale, din Birou făcând parte primari, consilieri județeni sau municipali, precum și personaje noi, cum este cazul lui Octavian Lupulescu, acesta având funcția de secretar general în noua structură. Schimbări notabile sunt, în special retrogradarea de pe funcția de prim-vicepreședinte a lui Gheorghe Orzan, lăsat simplu membru în BPJ, și nominalizarea a doi primari pe aceste posturi, respectiv Dumitru Leuștean și Dumitru Vulpe. Noul Birou Permanent are în componență 39 de membri.

 

Lista lui Tudor Barbu începe cu Octavian Lupulescu, secretar general al filialei, urmat de prim-vicepreședinții Dumitru Leuștean și Dumitru Vulpe de la Novaci, respectiv Câlnic. De asemenea, în noul BPJ se regăsesc primarii Constantin Bobaru, de la Bumbești-Jiu, Dorin Filip, de la Rovinari, Mihai Mazilu, de la Târgu-Cărbunești, Dumitru Gâlceavă, de la Turceni, precum și primarii comunelor Ciuperceni și Mușetești, în speță Dumitru Tăloi și Ion Ciobea. Lista conține și numele consilierilor județeni, începând cu Gheorghe Orzan, retrogradat de pe funcția de prim-vicepreședinte, și continuând cu  Dragoș Păsărin sau Dorel Drăghici și Georgiana Rogoveanu. Totodată, Barbu și-a luat alături aleșii de la Primăria Târgu-Jiu, printre care Mihai Paraschiv și Emilia Horhoianu, dar și membrii cu ștate vechi din PNL, gen Virgil Drăgușin și Dorin Vârjan. Nu în ultimul rând, între cei 39 de membri ai noului BPJ se regăsește președintele organizației municipale Târgu-Jiu, președintele organizației de pensionari și liderul organizației oamenilor de afaceri din PNL Gorj.

Legături nevăzute între Alina Gorghiu și Victor Ponta

PontaAstăzi a izbucnit în presă o știre foarte importantă, co-peşedintele PNL Alina Gorghiu apare în dosarul în care Mihai Vlasov, fostul preşedinte al Camerei de Comerţ şi Industrie a României, a fost trimis în judecată de DNA pentru dare de mită. Gorghiu ar fi fost audiată în calitate de martor în dosar. Alina Gorghiu a trebuit să dea explicaţii despre susţinerea unei legi propuse de Vlasov, prin care Registrul comerţului să treacă în subordinea Camerei de Comerţ. Ca un paradox, a fost audiată la DNA în plin scandal cu cumnatul lui Victor Ponta.

„După finalizarea proiectului de act normativ inculpatul Mihail Vlasov a depus o muncă asiduă pentru influenţarea unor parlamentari din toată sfera politică în vederea semnării şi susţinerii respectivei iniţiative legislative. În special, influenţa s-a exercitat asupra parlamentarilor care au avut calitatea de arbitri în cadrul Curţii de Arbitraj Comercial Internaţional (Florin Iordache, Alina Gorghiu şi Aurel Vainer) ori prin intermediul unor membri ai Camerei de Comerţ şi Industrie a României ori camerelor teritoriale (Andras Edler). De asemenea, Mihail Vlasov a iniţiat o campanie pentru obţinerea sprijinului politic în vederea adoptării proiectului normativ privind registratorul comercial”, se arată în rechizitoriul procurorilor.

 „La data de 17.02.2015, martora Gorghiu Alina-Ştefania, deputat în Parlamentul României şi arbitru în cadrul Curţii de Arbitraj Comercial Internaţional a declarat, că, la începutul anului 2013, a fost contactată de către deputatul Florin Iordache care i-a solicitat să semneze propunerea legislativă privind registratorii comerciali şi activitatea de înregistrare în Registrul Comerţului. Martora declară că nu şi-a pus problema cine a redactat acest proiect de lege, însă arată că acesta era un proiect asumat de formaţiunea politică din care face parte. Alina Gorghiu arată că nu a purtat discuţii cu deputatul Mircea Grosaru asupra acestei iniţiative legislative, însă s-a întâlnit cu acesta la Curtea de Arbitraj şi a presupus că a fost numit arbitru”, mai precizează procurorii, despre audierea Alinei Gorghiu.
„După însuşirea proiectului de act normativ deputatul Mircea Grosaru a avut mai multe convorbiri telefonice cu inculpatul Mihail Vlasov pe tema susţinerii în Parlament a proiectului de act normativ, dar şi în sensul creării în spaţiul public prin intermediul media a unei imagini favorabile privind respectiva iniţiativă legislativă. Apariţii în media internă au avut şi deputaţii Alina Gorghiu şi Florin Iordache în perioada imediat următoare depunerii proiectului. Ulterior, aceştia din urmă s-au delimitat de respectivul demers legislativ şi nu l-au mai susţinut pe fondul unei reacţii destul de virulente a societăţii civile, a mediului de afaceri şi a altor politicieni”, se arată în rechizitoriu.

Toni Greblă: extinderea urmăririi penale

GreblaProcurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a infracțiunilor conexe infracțiunilor de corupție au dispus extinderea urmăririi penale și efectuarea în continuare a urmăririi penale față de Toni Greblă. După circa două luni de la precedentele audieri, documentul DNA a rămas la fel de neconvingător, așa cum l-au găsit judecătorii la vremea respectivă.

GREBLĂ TONI, senator în Parlamentul României și judecător la Curtea Constituțională, la data faptelor, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de:
– trafic de influență, în formă continuată(2 infracțiuni),
– fals în declarații în formă continuată (13 acte materiale),

PRUNDIANU MIHAI, administrator al unei societăți comerciale, la data faptei, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de cumpărare de influență, în formă continuată,

GRECU GHEORGHE, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de:
– complicitate la infracțiunea de efectuare de operațiuni financiare ca acte de comerț incompatibile cu funcția în scopul obținerii pentru sine și pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite,
– spălare de bani.

În ordonanța de efectuare a urmăririi penale se arată că, în cauză, există date și indicii din care rezultă suspiciunea rezonabilă ce conturează următoarea stare de fapt:

În perioada 2008 – 2012 (cu ocazia campaniilor electorale din 2008 și 2012), Toni Greblă, aflat în exercitarea funcției de senator în Parlamentul României, a primit foloase electorale necuvenite în cuantum total de 100.000 euro (câte 50.000 de euro per campanie) de la Bîrcină Ion.

Concret, aceste foloase au fost primite de Toni Greblă în schimbul promisiunii de a interveni și determina diferiți funcționari publici din cadrul companiilor și societăților naționale, respectiv autorități publice centrale și locale, să îndeplinească și să urgenteze realizarea unor acte ce intrau în atribuțiile acestora de serviciu în folosul firmelor controlate de Bîrcină Ion, cu interese în domenii de activitate diverse (energie, construcții, transport, fier vechi ș.a.),

În perioada 2009 – 2015, inculpatul Toni Greblă, în calitate de senator (în perioada 2008 – 2013) și ulterior judecător de Curte Constituțională (în perioada decembrie 2013 – 2015), a pretins și primit, direct și indirect, de la suspectul Prundianu Mihai mai multe foloase necuvenite, în cuantum total de 481.276,42 lei, din care:

– 360.269,42 lei reprezentând investiții în curs consemnate în lista activelor unei societăți comerciale (un tractor cu remorcă și marfă aflată în custodie, respectiv contravaloarea a 80 bucăți struți, materiale de tip tâmplărie PVC și alte materiale de construcție pentru reabilitarea clădirilor unei ferme din județul Gorj) și
– 121.007 lei reprezentând cheltuielile salariale pentru un număr de șase angajați în perioada 2011 – 2015, evidențiate în contabilitatea Asociației Camera de Comerț și Industrie România – Japonia (care lucrau în realitate la ferma respectivă).

Și de această dată, foloasele respective au fost primite de Toni Greblă, în schimbul promisiunii acestuia de a interveni și determina diferiți funcționari publici din cadrul companiilor și societăților naționale, respectiv autorități publice centrale și locale, să îndeplinească și să urgenteze realizarea unor acte ce intrau în atribuțiile acestora de serviciu, în folosul firmelor controlate de omul de afaceri, cu interese în domeniul energiei.

În perioada 2009-2015, Toni Greblă, în funcțiile de senator, respectiv judecător la Curtea Constituțională, a omis să precizeze în declarațiile de avere, întocmite în perioada 2008 – 2015, dobândirea de la o rudă, printr-un contract de donație, a unui teren în suprafață de 10.000 mp, situat în județul Gorj.

În perioada 2010 – 2015, cunoscând realitatea surselor de finanțare și realitatea proprietarilor fermei respective, suspectul Grecu Gheorghe cu intenție, a înlesnit și l-a ajutat pe inculpatul Toni Greblă la săvârșirea infracțiunii de efectuare de operațiuni financiare ca acte de comerț incompatibile cu funcția în scopul obținerii pentru sine și pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite, în sensul asumării, în mod nereal, a calității de proprietar al exploatației agricole.

Concret, suspectul Grecu Gheorghe a ascuns și a disimulat adevărata natură a provenienței și proprietății bunurilor și drepturilor asupra acestora, cunoscând că provin din săvârșirea unei infracțiuni, jucând rolul interpusului, ca paravan al afacerilor derulate de Toni Greblă, în următoarele modalități:

– a acceptat transferul proprietății exploatației agricole pe numele său, în calitate de persoană fizică autorizată, în condițiile în care, în aceeași perioadă, apărea ca salariat al Asociației Camera de Comerț și Industrie România – Japonia,
– a avut cunoștință de existența unei convenții comerciale verbale, între Toni Greblă și Prundianu Mihai, privind punerea în comun de bani, mijloace și muncă pentru realizarea unei exploatații agricole de creștere și valorificare a struților,
– a acceptat ca fluxurile financiare ulterioare să-l prezinte ca beneficiar final, cum este cazul obținerii de subvenții de la APIA, în cuantum total de 37.193 lei, pentru anii 2010-2014,
– a încheiat contracte comerciale cunoscând faptul că beneficiarul legal al acestora era altă persoană.

Aceste acțiuni ale suspectului Grecu Gheorghe au avut drept scop atât mascarea existenței situației de incompatibilitate în care se afla senatorul / judecătorul Toni Greblă, cât și facilitatea obținerii, de către acesta din urmă, a foloaselor necuvenite provenind din administrarea fermei respective, în cuantum total de 518.469,42 lei, din care 481.276,42 lei, reprezentând contravaloarea investițiilor în curs și a cheltuielilor salariale și 37.193 lei, cu titlu de subvenții obținute de la APIA, în perioada 2010 – 2014.

În perioada respectivă, suspectul Grecu Gheorghe a obținut ca folos propriu, din activitatea prestată, contravaloarea veniturilor salariale, în cuantum total de 34.335 lei.

Acuzațiile procurorilor față de edilii din Bâlteni

pasarin-balteni”Compartimentul de informare şi relaţii publice din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova, prin purtătorul de cuvânt, aduce la cunoştinţa opiniei publice următoarele:
Procurori ai Secţiei de urmărire penală din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova, au dispus reţinerea, pe o perioadă de 24 ore, începând cu 09.06.2015, a inculpaţilor:

– PĂSĂRIN GHEORGHE, pentru săvârşirea infracţiunilor de fals intelectual, uz de fals, abuz în serviciu şi complicitate la infracţiunea de spălarea banilor, prev. şi ped. de art. 321 din CP., art. 323 din CP., art. 297 alin. 1 din CP şi art. 48 din CP., rap. la art. 29 al. 1 lit. c din Legea nr. 656/2002 rep., cu aplicarea art. 35 al. 1 din Codul penal şi art. 38 alin. l din CP., reţinându-se că, în perioada 29.08.2013 – 22.11.2013, în calitate de primar al comunei Bîlteni şi ordonator principal de credite, a semnat şi aprobat, referatul de necesitate nr. 10977/29.08.2013, comanda nr. 11551/10.09.2013, factura fiscală nr. 333/22.09.2013, anexele nr. 4, 6 şi 8 din 12.11.2013, ordonanţarea de plată şi ordinul de plată nr. 821 din 22.11.2013 prin care a atestat în mod nereal faptul că Primăria Bîlteni a achiziţionat de la SC TRUST TLH CONSTRUCT SRL, cantitatea de 1800 tone nisip şi transportul aferent, dispunând totodată plata necuvenită către societate în sumă de 82.584 lei.Banii obţinuţi în acest mod au fost introduşi în circuitul legal astfel cu suma virată SC TRUST TLH CONSTRUCT SRL, s-au achitat obligaţii legale ale societăţii.

– OPREA DUMITRU, pentru săvârşirea infracţiunilor de abuz în serviciu şi complicitate la infracţiunea de spălare a banilor, prev. şi ped. de art. 297 alin. l din CP. şi art. 48 din C.P.,rap. la art. 29 alin. 1 lit. c din Legea nr. 656/2002 rep., cu aplicarea art. 38 alin. l din Codul penal, reţinându-se că în ziua de 29.08.2013, în calitate de viceprimar al comunei Bîlteni, a întocmit referatul de necesitate nr. 10977 prin care solicita achiziţionarea de către Primăria Bîlteni a unei cantităţi de 1800 tone de nisip, cu scopul de a introduce în circuitul economic fictiv SC TRUST TLH CONSTRUCT SRL, în vederea obţinerii unui folos material necuvenit, ca urmare a semnării şi aprobării de către Păsărin Gheorghe a referatului de necesitate nr. 10977/29.08.2013, a comenzii nr. 11551/10.09.2013, a facturii fiscale nr. 333/22.09.201.3, a anexelor nr. 4, 6 şi 8 din 12.11.2013, a ordonanţării de plată şi a ordinului de plată nr. 821 din 22.11.2013. SC TRUST TLH CONSTRUCT SRL, fiind societate pe care o administrase şi pe care o controla la 29.08.2013 cu toate că de la data de 12 07 2012 soţia sa Oprea Cristina Tatiana devine noul administrator iar de la data de 19.04.2013, societatea este preluată de Geamănu Luminiţa şi ulterior (23.10.2013) de Şerban Constantin (persoane interpuse). Astfel cu suma obţinută SC TRUST TLH CONSTRUCT SRL, i-au fost achitate obligaţiile legale scop urmărit odată cu întocmirea referatului sus menţionat.

– GEAMĂNU LUMINIŢA şi GEAMĂNU ŞTEFAN, pentru săvârşirea infracţiunilor de fals în înscrisuri sub semnătură privată, uz de fals, complicitate la abuz în serviciu, spălarea banilor şi complicitate la evaziune fiscală, prev. şi ped. de art. 322 din CP., art. 323 din CP., art. 48 din CP. rap. la art. 297 alin. 1 din C.P., art. 29 alin. l lit. c din Legea nr. 656/2002 şi art. 48 din CP., rap. la art. 9 alin. 1 lit. c din Legea nr. 241/2005 rep., cu aplicarea art. 35 alin. 1 din Codul penal şi art. 38 alin. 1 din C.P., reţinându-se că, primul în calitate de administrator, iar cel de-al doilea în calitate de reprezentant al TRUST TLH CONSTRUCT SRL, în ziua de 22.09.2013 au emis şi semnat factura fiscală cu seria şi nr. 333, prin care atestă în mod nereal că au livrat Primăriei Bîlteni, cantitatea de 1800 tone nisip şi transportul aferent în valoare de 82.584 lei. Bani obţinuţi de la Primăria Bîlteni în urma tranzacţiei ce nu a avut loc, au intrat în circuitul legal, fiind achitate cu aceştia obligaţii legale ale societăţii, la data de 22.11.3013.

În aceeaşi calitate, cei doi în luna septembrie 2013, au emis şi semnat un număr de 11 facturi fiscale, ce nu reprezintă operaţiuni reale în valoare de 214.554 lei, pentru servicii aferente lucrărilor de execuţie a unei staţii de epurare a apelor uzate din oraşul Rovinari, facturi ce au fost înregistrate în contabilitatea SC PANMACONS SRL, producându-se în acest mod un prejudiciu bugetului de stat în sumă de 69.211,80 lei din care 27.684,38 lei impozit pe profit şi 41.527,42 lei TVA.

– OARFĂ SERGIU BOGDAN, pentru săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală, prev. şi ped. de art. 9 alin. 1 lit. c din Legea nr. 241/2005 rep., cu aplicarea art. 35 din Codul penal, reţinându-se că, în perioada 2013-2014, în calitate de administrator statutar al SC PANMACONS SRL, a înregistrat în contabilitatea societăţii un număr de 11 facturi fiscale emise de SC TRUST TLH CONSTRUCT SRL ce nu reprezintă operaţiuni reale, cu scopul de a diminua obligaţiile datorate bugetului de stat, cauzând un prejudiciu bugetului de stat în sumă de 69.211,80 lei din care 27.684,38 lei impozit pe profit şi 41.527,42 lei TVA.

În cauză, va fi sesizat Tribunalul Dolj, cu propunere de arestare preventivă, pe o perioadă de 30 zile, a inculpaţilor: PĂSĂRIN GHEORGHE, OPREA DUMITRU, GEAMĂNU LUMINIŢA, GEAMĂNU ŞTEFAN şiOARFĂ SERGIU BOGDAN.

La instrumentarea dosarului, procurorii au colaborat cu ofiţerii de poliţie judiciară din cadrul Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Gorj şi cu sprijinul de specialitate al Serviciului Român de Informaţii.

Facem precizarea că punerea în mişcare a acţiunii penale este o etapă a procesului penal reglementată de Codul de procedură penală necesară în vederea propunerii unor măsuri preventive, activitate care nu poate, în nici o situaţie, să înfrângă principiul prezumţiei de nevinovăţie.”

 

Klaus Iohannis și Laurențiu Ciurel au aceeași părere în privința sindicatelor

JohanisPresedintele Klaus Iohannis a transmis, în această săptămână, presedintelui Senatului, Calin Popescu Tariceanu, o cerere de reexaminare a Legii pentru modificarea si completarea Legii dialogului social nr. 62/2011, trimisa sefului statului spre promulgare. Legea trimisa spre reexaminare de președintele Iohannis prevede, printre altele, ca sindicatele sa primeasca direct contributia de la angajator, fara ca banii sa ajunga intai la salariati. Seful statului arata, in cererea de reexaminare, ca se impune reanalizarea continutului Art. I pct. 2 din legea transmisa spre promulgare, in sensul asigurarii dreptului salariatului de a-si manifesta vointa in mod direct si expres cu privire la veniturile sale salariale. În această speță, sindicatele din mineritul gorjean s-au războit cu Laurențiu Ciurel care a folosit aceleași justificări.

Dar iată cum arată cererea de reexaminare trimisă Senatului de Klaus Iohannis:

 

CERERE DE REEXAMINARE
asupra
Legii pentru modificarea si completarea Legii dialogului social nr. 62/2011

Legea pentru modificarea si completarea Legii dialogului social nr. 62/2011, in forma transmisa spre promulgare, introduce noi reglementari referitoare la: posibilitatea angajatorilor de a retine si de a vira cotizatia de sindicat pe statele lunare de plata la cererea organizatiilor sindicale si cu acordul membrilor acesteia, competenta Consiliului National Tripartit de a stabili sectoarele de activitate, care urmeaza a fi aprobate prin hotarare a Guvernului, introducerea organizatiilor patronale ca parti ale contractului colectiv de munca, stabilirea modalitatilor concrete de negociere colectiva a contractelor ce se vor incheia la nivelul autoritatilor sau institutiilor publice care au in subordine sau in coordonare alte persoane juridice care angajeaza forta de munca sau care se afla in coordonarea sau subordonarea autoritatii publice centrale.

In ceea ce priveste posibilitatea angajatorilor de a retine si de a vira cotizatia de sindicat pe statele lunare de plata la cererea organizatiilor sindicale si cu acordul membrilor acestora, prin Art. I pct. 2 din legea transmisa la promulgare, Art. 24 din Legea nr. 62/2011 se completeaza cu un nou alineat care prevede: (1) La cererea organizatiilor sindicale si cu acordul membrilor acestora, angajatorii vor retine si vor vira sindicatului cotizatia de sindicat pe statele lunare de plata.

Subliniem ca, in jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului s-a retinut ca, desi drepturile salariale nu sunt drepturi reale, cum este dreptul de proprietate, ci drepturi de creanta, in privinta apararii lor, acestea sunt asimilate cu bunuri, statuandu-se ca notiunile de „bun” si „proprietate” au un sens care nu este limitat la dreptul de proprietate asupra bunurilor corporale, ci cuprinde si alte drepturi si interese patrimoniale” (cauza Beyler impotriva Italiei, 2000). Asadar, drepturile salariale se circumscriu prevederilor Art. 44 din Constitutie si ale Art. 1 paragraful 1 din Primul Protocol aditional la Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, ce stipuleaza ca „Orice persoana fizica sau juridica are dreptul la respectarea bunurilor sale. Nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decat pentru cauza de utilitate publica si in conditiile prevazute de lege si de prevederile generale ale dreptului international”. Totodata, in conformitate cu dispozitiile Art. 167 alin. (1) din Codului Muncii salariul se plateste direct titularului sau persoanei imputernicite de acesta.

In consecinta, fata de cele de mai sus, apreciem ca se impune reanalizarea continutului Art. I pct. 2 din legea transmisa spre promulgare, in sensul asigurarii dreptului salariatului de a-si manifesta vointa in mod direct si expres cu privire la veniturile sale salariale.

In ceea ce priveste reglementarile referitoare la reprezentarea partilor la negocierea colectiva, consideram ca prevederile introduse prin Art. I pct. 6 din legea transmisa spre promulgare nu pot fi disjunse de necesitatea scaderii pragului de reprezentativitate a sindicatului la nivel de unitate. In acest sens, pentru o mai buna exercitare a dreptului la negocieri colective, drept garantat de Art. 41 din Constitutie, consideram ca este oportuna diminuarea pragului de reprezentativitate a sindicatelor la nivel de unitate. Semnalam ca dispozitii referitoare la reducerea pragului de reprezentativitate la nivel de unitate a sindicatului figurau in forma initiala a propunerii legislative, iar argumentele legate de acest aspect sunt retinute in raportul Comisiei pentru munca si protectie sociala a Camerei Deputatilor, fiind reluate si cu ocazia dezbaterilor parlamentare din plenul Camerei Deputatilor (sedinta din data de 13.05.2015).

Avand in vedere necesitatea clarificarii aspectelor de mai sus si tinand cont de competenta legislativa exclusiva a Parlamentului, va solicit reexaminarea Legii pentru modificarea si completarea Legii dialogului social nr. 62/2011.

 

Emil Moța i-a arestat pe primarul și viceprimarul din Bâlteni

pasarin-balteniPrimarul şi viceprimarul comunei Bîlteni au fost reţinuţi pentru 24 de ore de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova. Alături de ei au mai fost reţinuţi trei administratori de firme. Aceştia sunt acuzaţi de spălare de bani, evaziune fiscală şi abuz în serviciu. Cazul este instrumentat de procurorul Emil Moța.

După cum vă amintiți, în acest caz au fost efectuate aproape 40 de percheziţii. Poliţiştii au descins chiar şi la biserica din Peșteana, acolo unde lucrările de renovare şi extindere au fos realizate de către firma primarului, înainte ca acesta să fie ales în funcţie, şi, ulterior, de firma nepotului. „Din cercetări a reieşit că, în perioada 2013 – 2015, persoanele vizate  ar fi înregistrat în evidenţele contabile ale unor societăţi comerciale, achiziţii publice ce reprezintă operaţiuni fiscale nereale. De asemenea, sumele de bani provenite din  infracţiuni erau introduse în circuitele financiare ale unor societăţi comerciale. Prejudiciul cauzat bugetului consolidat al statului este de peste 2.800.000 de lei”, se arată într-un comunicat al Poliţiei Gorj.

Președintele Klaus Iohannis vrea capul lui Ponta!

iohanPreședintele României, Klaus Iohannis, a dat peste el de indignare că premierul Victor Ponta nu a plecat din fruntea Guvernului după acuzațiile DNA. Același președinte continuă să refuze, în disprețul votului care i l-au încredințat românii, să ceară demisia președintei Înaltei Curții de Justiție, Livia Stanciu, dovedită de judecători mincinoasă. Iată declarațiile de astăzi conform Hot-news.ro: 

Astazi este o zi trista pentru democratia din Romania.O zi trista pentru milioanele de cetateni care cred in valorile democratice, care doresc o poltiica facuta cu responsabilitate, integritate si onoare. Sa distrugi institutii si principii pentru a salva cariera unei eprsoane este inacceptabil intr-o democratie. Am vazut cu totii ca procurorii DNA il acuza pe premier de fapte penale.Am vazut de asemenea ca premierul se declara nevinovat.Nici parlamentul, nici eu, nici dvs nu putem stabili cine are dreptate.Singurii care sunt calificati sunt judecatorii.Dar pentru asta speta trebuie sa ajunga in fata instantei.Premierul a avut la dispozitie trei variante de reactie.Prima, cea mai buna si onorabila, ar fi fost demisia si sa se puna la dispozitia justitiei.A decis sa nu o faca. A doua varianta este sa isi convinga colegii sa incuviinteze urmarirea penala, sa se puna la dispozitia procurorulir si sa dovedeasca practic ca e nevinovat.Daca asa s-ar fi intamplat probabil nici nu l-as fi suspendat din functie si cu siguranta s-ar fi gasit modalitati de judecare cu mare celeritate petnru a lamuri foarte repede problema.Premierul nu a avut curaj sa faca acest lucru.A ales a treia varianta, cea mai proasta, dl Ponta s-a folosit de influenta pe care o are ca premier si a solicitat majoritatii parlamentare sa nu incuviinteze urmarirea penala.Parlamentul a executat ordinul.E o varianta foarte proasta, fiindca acum dl Ponta nu mai poate demonstra nimanui ca a avut dreptate si, mult mai grav, se creeaza o imagine negativa despre Romania, despre democratia romaneasca.Dl Ponta a ales sa sacrifice interesul Romaniei pentru interesul propriu.Din acest motiv am spus ca e o zi trista pentru democratia din Romania.Ce sa inteleaga un cetatean simplu? Ca oricine e acuzat de o fapta penala poate fi cercetat si judecat, dar premierul nu, pentru ca dispune de majoritate parlamentara.Ce sa inteleaga un simplu ales local, ca el poate fi cercetat si judecat, dar premierul nu.Ce sa inteleaga un simplu parlamentar, ca el poate fi cercetat pentru conflict de interese, dar premierul nu, pentru ca dispune de majoritate parlamentara.Ce sa intelegem cu totii de aici? Exista doua Romanii, una a oamenilor simpli si una a dl Ponta?”

”Băieții deștepți” din lumea deșeurilor periculoase s-au cuplat la bugetul OMV PETROM

Costin IancuPotrivit legislației din România, OMV Petrom este obligată să facă dezafectarea siturilor contaminate istoric din administrarea sa și face acest lucru prin intermediul unor firme. Banii vin de la statul român într-un final doar că aceste lucrări se fac, potrivit ”obiceiului” de pe la noi, mai mult pe hârtie decât în realitate. ”Băieții deștepți” din domeniu, cum ar fi firma S.C. Citadin Prest SA din Târgu-Mureș, prestează în stilul menționat chiar și pe la sonde din Gorj, Mehedinți, Dolj, Olt și Vâlcea. Acum a apărut o nouă afacere la orizont…

Problema deșeurilor periculoase rezultate după activitatea de exploatare OMV Petrom este una foarte dificilă, fosta companie de stat și, prin intermediul acesteia, statul român, investind sume enorme în acest domeniu. Doar că banii se duc pe lucrări care nu se prea fac decât pe hârtie, asta dacă ar fi să ne luăm după cum arată terenurile după ce au fost redate în urma lucrărilor de ecologizare.

Ecologizarea pe hârtie, afacere la cheie

În februarie 2015, OMV PETROM SA a publicat anunţul de participare nr. 157.322 – „Acord cadru pentru lucrări aferente abandonării sondelor, aparţinând OMV PETROM SA”, pentru acordarea de lucrări de ecologizare pe amplasamente situate pe întreg teritoriul României. Contractele subsecvente acordului cadru au o valoare estimată între un minim de 115 milioane lei şi aproape 500 milioane lei – bani ce vor fi decontaţi ulterior de statul român în baza contractului „avantajos” pentru ţara noastră privind privatizarea societăţii naţionale a petrolului şi presupun efectuarea de lucrări de reabilitare a terenului, de demolare a sondelor scoase din uz, de excavare a solului contaminat şi de tratare a acestuia, de întreţinere a drumurilor şi aşa mai departe. Cum era și firesc, de acest acord cadru s-au arătat interesate foarte multe firme care activează pe piaţa deşeurilor, dar şi pe cea a demolărilor, care speră să câştige banii de la statul român şi OMV PETROM SA. Doar că, după practici bine împământenite încă de când OMV PETROM SA a început să acorde contracte de dezafectare a siturilor contaminate istoric din administrarea sa, noile lucrări ce implică dezafectarea sondelor vor fi realizate de viitorii câştigători ai licitaţiei cu costuri minime şi majoritar doar pe hârtie, pentru un profit cât mai mare. De ce spunem acest lucru? Foarte simplu, avem o „experienţă” similară care este deja în derulare, după ce OMV PETROM SA a scos la licitaţie, în cursul anului 2014, lucrări de ecologizare pentru sonde dezafectate împrăştiate pe întreg teritoriul ţării, iar cele din Oltenia şi Moldova au fost adjudecate de SC CITADIN PREST din Târgu-Mureş pentru suma de 150 milioane lei (fără T.V.A). Aferent acestor lucrări de demolare şi decontaminare sunt întocmite situaţii de lucrări în care volumul proceselor tehnologice declarate este net inferior celui real, totul în scopul umplerii la maxim a buzunarelor, cu costuri minime.

De la asfaltări…la decontaminări

Dornic să transforme CITADIN PREST SA „dintr-un brand local într-un brand regional sau chiar naţional, recomandat de lucrările de calitate premium, preţul cumsecade şi bunul simţ ardelenesc” (conform revistei „Transilvania Business”), administratorul acesteia, omul de afaceri Costin Iancu, a reușit prin subcontractori să fie principalul beneficiar al contractelor OMV PETROM S.A. Doar că, sub oblăduirea SC CITADIN PREST SA sunt întocmite documentele neconforme cu realitatea în baza cărora se prejudiciază bugetul de stat. Ca să ajungă însă la banii de la Petrom, Costin Iancu a avut ceva de tras pentru că avea o firmă specializată în lucrări de construcție a drumurilor și autostrăzilor. Doar pentru asta sunt partenerii și consilierii în domeniul protecţiei mediului. Și contractele nu au întârziat să apară… Aşa că CITADIN PREST s-a asociat cu CECONI SRL Bixad ca să ecologizeze deşeurile. Pentru că aveau nevoie de un loc pentru depozitarea temporară a deşeurilor, în afacere a apărut și ICLAM ECOLOGIC SRL din Scorniceşti.

”Dorel…de la Mediu”

Ca să meargă afacerea șnur, procedurile trebuiau avizate rapid de autorităţile de mediu din judeţul Olt, problema fiind rezolvată cu sprijinul lui „Dorel de la Mediu”, adică directorul Agenţiei pentru Protecţia Mediului Olt, Dorel Şteomlega. Astfel, Autorizaţia de mediu a ICLAM ECOLOGIC SRL este revizuită rapid şi repetat , acordându-se inclusiv dreptul de utilizare pentru transport a unor autocamioane aparţinând CITADIN PREST SA şi CECONI SRL. Şi uite aşa… deşeurile ajung  la Scorniceşti  şi apoi pleacă spre VESPA INVESTMENTS & CONSULTING SRL, administrată de fosta ziaristă Elena Iagăr din Piteşti şi de amicul acesteia Adrian Ştefănoiu, fost şef de cabinet parlamentar al lui Constantin Valeca, spre a fi burduşite în halda de la Braneţ sau în alte locuri… Deșeurile netratate pleacă la fel cum …au venit. Ulterior, VESPA INVESTMENTS & CONSULTING SRL eliberează, cu mâna lui Adrian Ştefănoiu, certificate de eliminare finală, prezentate de CITADIN PREST SA la OMV PETROM SA, și vin banii! Lucrările de ecologizare prin desorbţie termică, bioremediere şi ce mai face la Scorniceşti SC VERD ECO CHRIS SERV SRL, partenerul celor de la CITADIN PREST SA şi prietenilor acesteia, sunt realizate doar pe hârtie, pentru că în realitate Stanciu & comp. se roagă să nu plouă, să nu iasă reziduurile de petrol la suprafaţă. Ca să se rezolve lucrurile se mai face ceva, omul de casă al lui Cornel Stanciu, Mihai Cacoveanu nu trebuie să uite să întocmească documentele pentru transporturile fictive de deşeuri petroliere de la sonde din Gorj, Argeş, Teleorman şi să elibereze certificatele de eliminare finală în baza cărora OMV PETROM SA decontează cu bună credinţă sumele pentru astfel de servicii. Iar cum se anunţă noi contracte la orizont, aceiaşi prestatori de servicii de bună-credinţă au stabilit să lucreze cu acelaşi spor şi în acelaşi mod! La ce sume sunt în joc, este mai mult ca sigur că s-au încheiat deja înţelegeri bilaterale/trilaterale/multilaterale între firmele respective, s-au împărţit sarcini şi s-a stabilit preţul per tona de deşeuri. Pentru un succes de 100%, în colaborare au fost atraşi, pe lângă cei de la A.P.M. Olt, şi reprezentanţi şi contractori ai OMV PETROM SA – ASSET III MUNTENIA VEST.

BOMBĂ ECOLOGICĂ Facem prin acest material un apel la autorități, impactul economic este infim faţă de impactul ecologic pe care îl are decontaminarea pe hârtie a deşeurilor petroliere periculoase şi depozitarea haotică a acestora. Astfel, materialele petroliere netratate conform cerinţelor legale conţin poluanţi peste limitele admise, care vor persista în sol şi pânza freatică zeci sau chiar sute de ani având, în vedere că procesul de biodegradare este foarte lent sau nu se produce deloc. În aceste condiţii, este şi va fi afectată în mod iremediabil sănătatea mai multor generaţii de tineri, doar pentru îmbogăţirea peste noapte a unor ”băieți deștepți” și inconștienți!

Dumitru Glăman