PONTA 2:”Blonda” lui Iohannis acuzată de plagiat

PontaAlina Gorghiu, tânăra speranţa a politicii liberale şi prezidenţiale, este acuzată de plagiat. Deşi tânăra politiciană a încercat să pareze la începutul săptămânii că va fi acuzată pe nedrept-oare de unde veneau informaţiile-Publicatia 7est a publicat dovezi importante.

 Publicaţia respectivă scrie  că a descoperit un plagiat copy-paste într-o lucrare ştiinţifică ce a fost coordonată de Alina Gorghiu, co-presedintele PNL. „Dintr-un total de 312 pagini, cât are cartea „Medierea – oxigen pentru o societate moderna”, cel puţin în 20 de pagini sunt paragrafe plagiate”, notează ziarul citat. În ziua precedentă Gorghiu anunţă intr-un comunicat că „un săptămânal din provincie va publica, în curând, un material de presa despre cartea ‘Medierea, oxigen pentru o societate moderna'”, care este „doar coordonata de către mine”.

În presă  a apărut informaţia că lucrarea „‘Medierea – oxigen pentru o societate moderna”, apărută in 2013, la Editura Universul Juridic, in Colectia Business, sub coordonarea liderului PNL Alina Gorghiu contine mai multe paragrafe, mai mici sau mai mari, plagiate din alte lucrari”.

Potrivit publicatiei, „Ion Dedu, unul dintre acesti autori, spune ca partea sa nu este plagiata deoarece a fost scrisa pe partea de procedura, ce-i apartine, si ca de un eventual plagiat poate vorbi Alina Gorghiu”, iar un alt coautor, „Mihai Munteanu recunoaste ca a preluat din doua surse care ‘au scapat din bibliografie'”.

7est il citeaza pe prodecanul Facultatii de Drept de la Universitatea „Al.I. Cuza” din Iasi, potrivit caruia aparitia de texte copiate reprezinta vina coordonatorului.
Preşedinta liberală  sustine ca, „in calitate de coordonator, nu am fost responsabila pentru continutul propriu-zis si nu am participat la redactarea niciunui rand”. Aceasta afirma ca ar fi verificat lucrarea „cu programe electronice antiplagiat” si ca anumite „pasaje, reprezentand sub 2 la suta din totalul cartii, nu au fost depistate de softurile antiplagiat, adica nu indica sursa de provenienta, deoarece au aparut intr-o publicatie fara acces public direct. Alte cateva pasaje sunt texte care apartin chiar unuia dintre autori, care nu s-a autocitat. Toate aceste erori sunt asumate deschis de catre autor si sunt convinsa ca nu reprezinta o intentie de plagiat, data fiind proportia omisiunii fata de lucrarea in sine, ci o scapare a acestuia”.
Liderul liberal  sustinea in comunicatul de ieri că „o eventuală deformare voita a realitatii nu o pot pune decat pe seama strategiei presedintelui PSD de a crea reprezentantilor opozitiei probleme false, in oglinda cu cele reale, pe care domnia sa, PSD si Guvernul caruia i-a provizorat conducerea le au sau le-au avut”.

Anunțuri

În Moldova doar cu buletinul

iohanMinisterul Afacerilor Externe (MAE) al României a fost notificat luni, 22 iunie 2015, de către Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene al Republicii Moldova cu privire la modificarea și completarea listei documentelor de călătorie acceptate pentru intrarea în Republica Moldova.

Potrivit acestor modificări, cetățenii statelor membre ale Uniunii Europene, inclusiv cetățenii români, pot intra pe teritoriul Republicii Moldova în baza cărților de identitate aflate în prezent în circulație (formatele ID1, ID2 sau biometric), potrivit unui comunicat al MAE.

Accesul cetățenilor români în Republica Moldova pe baza cărților de identitate a fost o temă abordată intens în ultimele luni de partea română, în dialogul purtat pe linia Ministerului Afacerilor Externe. Ministrul Bogdan Aurescu a iniţiat demersurile pentru adoptarea de către Guvernul Republicii Moldova a acestei măsuri, ridicând acest aspect în cursul întrevederii din 25 martie 2015, de la București, cu președintele Parlamentului Republicii Moldova şi, ulterior, în discuţiile cu omologul sau. Demersurile au fost dezvoltate ulterior, inclusiv în cadrul consultărilor în domeniul consular dintre ministerele afacerilor externe ale României și Republicii Moldova.

Guvernul Republicii Moldova a adoptat o hotărâre în acest sens în ședința din 16 iunie 2015.

În ziua imediat următoare, 17 iunie 2015, în cursul vizitei oficiale la Chișinău, ministrul Bogdan Aurescu a exprimat, în întrevederile cu oficialii Republicii Moldova, aprecierea părții române pentru această decizie care reconfirmă soliditatea Parteneriatului Strategic bilateral și orientarea pro-europeană a Republicii Moldova.

Mugurel Surupăceanu scăpat de Rusia din procesul cu buldotancul

surupaceanu3Ex-deputatul Mugurel Surupăceanu a scăpat de 7 ani de închisoare deoarece martorul acuyării nu a ajuns la proces. Autorităţile din Federaţia Rusă au refuzat să-l trimită în România, pentru audieri, pentru principalul martor din dosarul lui Mugurel Surupăceanu, fost deputat, fost vicepreşedinte al PSD Gorj şi fost prefect al judeţului Gorj. Surupăceanu era acuzat de complicitate la abuz în serviciu şi spălare de bani.

Gorjeanul Mugurel Surupăceanu a fost achitat de Curtea de Apel Craiova, definitiv, deşi în primă instanţă fusese condamnat la şapte ani de închisoare cu executare, pentru complicitate la abuz în serviciu şi spălare de bani. Potrivit motivării deciziei de achitare, Surupăceanu a beneficiat de o greşeală a procurorilor, care nu au audiat corespunzător principalul martor din dosar, dar şi de refuzul Federaţiei Ruse de a-l pune la dispoziţia autorităţilor române pe martor.

Fostul deputat Mugurel Surupăceanu a fost trimis în judecată de procurorii DNA, fiind acuzat că, în 2007, ar fi determinat prin intermediari achiziţionarea în condiţii nelegale, de către fostul Complex Energetic Turceni (actual Complexul Energetic Oltenia – CEO), a unui tractor forestier, importat din Ucraina. Preţul achiziţiei a fost de aproximativ 200.000 de euro, procurorii DNA considerând că ar fi fost de patru ori mai mare decât valoarea efectivă a utilajului. În plus, bunul achiziţionat ar fi fost vechi şi avea defecţiuni.

Unul dintre cei mai importanţi martori din acest dosar a fost Vasile Colun, un cetăţean român născut în Republica Moldova, ale cărui mărturii au fost folosite de organele de anchetă împotriva lui Surupăceanu. Aceleaşi declaraţii, luate de anchetatori în faza actelor premergătoare a acestui dosar (înainte de începerea urmăririi penale), au fost invocate şi de judecătorii Tribunalului Gorj, care l-au găsit vinovat pe Mugurel Surupăceanu şi l-au condamnat la şapte ani de închisoare, scrie adevarul.ro.

Declaraţia lui Vasile Colun care îl incrimina pe fostul deputat a fost înlăturată din materialul probatoriu de Curtea de Apel Craiova. Judecătorii au motivat acest lucru spunând că Vasile Colun nu a fost audiat, conform procedurii, în timpul umăririi penale derulate de procurorii DNA, ci doar în faza actelor premergătoare.

Judecătorii de control judiciar spun că au încercat audierea lui Vasile Colun, aflat, la momentul respectiv, în Rusia, însă s-au lovit de refuzul autorităţilor din Federaţie. „În acest sens este semnificativ faptul că, deşi au identificat actuala adresă de domiciliu a numitului CV, autorităţile din Federaţia Rusă nu au dat curs solicitării privind audierea acestuia, invocând aspecte legate de modul de redactare a întrebărilor”, mai spun judecătorii care au înlăturat declaraţia lui Colun.

În concluzie, fără declaraţia lui Colun, care amintea despre presupusa înţelegere avută cu Surupăceanu, Curtea de Apel concluzionează, spunând că „din probele administrate în cauză nu rezultă că inculpatul Mugurel Surupăceanu a avut vreo implicare la încheierea contractului de furnizare a utilajului terasier’, precum şi că „ceilalţi martori arătaţi în motivele de apel ale inculpatului nu confirmă starea de fapt reţinută în rechizitoriu privind participaţia penală a acestuia”.

Victor Ponta a rupt şi ultimele legături cu Gorjul

Casa PpontaDacă  gorjenii se întrebau din ce motiv Victor Ponta ajunge tot mai rar prin Gorj acum au primit un răspuns, premierul a donat proprietatea de la Baia de Fier şi nu mai are domiciliul în buletin pe Gorj. Casa din Baia de Fier a fost achiziţionată(primită) de la familia ex-prefectului Radu Teodorescu în anul 2006.

Premierul Victor Ponta și-a donat casa pe care o deține, în județul Gorj. Este vorba de o casă pe care premierul a cumpărat-o în anul 2006 și a înstrăinat-o în data de 19.12.2014, conform declarației de avere a premierului.

Valoarea locuinței din județul Gorj se ridică la 56.623,88 RON, potrivit declarației de avere a premierului. Totodată, premierul a mai vândut două apartamente. Pentru cele două apartamente vândute a primit câte 75.000 de euro. Premierul a mai notat în declarația de avere că apartamentul primit prin contract de schimb are o suprafaţă de 175 mp, iar apartamentul înstrăinat, în 6 aprilie, tot prin contract de schimb, a fost evaluat la 143.050 euro. De asemenea, autoturismul, cedat prin cesiune a contractului de leasing, a fost înstrăinat în 25 mai, către SC Conexiuni Professional Service, cu o valoare de transfer a contractului de 5.000 de euro.

Ponta a mai trecut, în noua declaraţie de avere, o serie de bunuri deţinute de soţia lui, Daciana Sârbu, precum: două terenuri, din judeţele Prahova şi Dâmboviţa, în suprafaţă totală de peste 10.000 mp; o casă de vacanţă în comuna Cornu, judeţul Prahova, de 196 mp; conturi şi depozite bancare în valoare totală de peste 62.000 de lei şi aproape 150.000 de euro. Tot pe numele Dacianei Sârbu este declarat un contract de leasing în valoare de 34.500 de euro, luat în 2013 şi scadent în acest an.

Premierul a menţionat în declaraţia de avere că deţine, împreună cu Daciana Sârbu, o casă de vacanţă în comuna Cornu, în suprafaţă de 202 mp, construită în 2010. Casa de vacanţă era menţionată în declaraţia de avere a Dacianei Sârbu din iunie 2014, însă atunci doar soţia lui Ponta era trecută ca titular.

Premierul a declarat, totodată, o sumă cu 50.000 de euro mai mică în conturile bancare personale.

Povestea casei din Baia de Fier

Casa înstrăinată de Victor Ponta  este construită pe terenul bunicilor lui Claudiu Teodorescu, fostul șef de cabinet parlamentar al lui Victor Ponta, fost prefect al județului Gorj şi actual secretar general adjunct al Ministerului Justiţiei.

Victor Ponta a primit casa ca donaţie de la Gheorghe Teodorescu, bunicul fostului prefect. „În anul 2006, am mers cu soția, care trăia pe vreme aia, și cu Victor Ponta la notariatul din Novaci și i-am făcut acte. Terenul are o suprafață de peste o mie de metri pătrați. Sunt mândru că i l-am dat lui că acum este prim ministru și poate îi mai ajută și pe oamenii de aici“, spunea acesta pentru presă.

Ion Teodorescu, tatăl lui Claudiu, spunea că el a construit casa din lemn, unde acum îşi avea domiciliul Victor Ponta, și că a fost vândută cu contract de vânzare-cumpărare pentru că mama lui era bolnavă și avea nevoie de bani pentru tratamente. Acesta a adăugat că tatăl său este bătrân și bolnav, astfel că nu cunoaște exact toatele aspectele legate de casă: „Pământul a aparţinut mamei mele şi a fost vândut cu tot cu casă prin act de vânzare-cumpărare. Eu am făcut construcţia, pentru că sunt un meseriaş desăvârşit în lemn. Cabana a fost făcută de mine şi pentru mine. Maica-mea trecea printr-o situaţie mai grea atunci când s-a decis să vândă casa. Era bolnavă şi avea nevoie de bani pentru tratament. Am terminat de construit casa chiar în anul 2006, atunci când a fost vândută domnului Ponta. Acesta căuta să-şi cumpere o locuinţă în Baia de Fier şi ştiu că a văzut mai multe până când s-a hotărât s-o cumpere pe a noastră. Tatăl meu nu mai este chiar aşa de lucid, pentru că are o vârstă mai înaintată. Claudiu lucra atunci la cabinetul său parlamentar, dar a fost o întâmplare că a cumpărat chiar dumnealui cabana, pentru că era interesat să cumpere o casă“.

 

Muzeu Brâncuși la Târgu-jiu

 

BraPlenul Camerei Deputaţilor a adoptat, miercuri, cu unanimitate de voturi, 279, propunerea legislativă pentru înfiinţarea Muzeului Naţional de Artă „Constantin Brâncuşi” la Târgu-Jiu. Instituția de cultură urmează să fie înființată la Muzeul de Artă din Parcul Central, după ce legea va fi promulgată de președintele României și publicată în Monitorul Oficial.

Doru Strâmbulescu, directorul Centrului de Artă și Cultură „Constantin Brâncuși“, a declarat că înființarea muzeului dedicat sculptorului Constantin Brâncuși este un deziderat mai vechi care se înfăptuiește: „Este o mare realizare pentru municipiul Târgu-Jiu. Este un proiect mai vechi care începe să prindă roade. Sper că propunerea legislativă se va concretiza cât mai repede și într-un mod care va face municipiul Târgu-Jiu cât mai atractiv pentru turiști. În mod sigur, deschiderea muzeului va aduce la Târgu-Jiu mai mulți turiști. Orice este legat de Brâncuși poate să fie un punct de atracție turistică. Oferta municipiului Târgu-Jiu se va îmbogăți enorm“.

Dumitru Hortopan, directorul Muzeului Județean ”Alexandru Ștefulescu” Gorj, consideră că mai sunt mulți pași de parcurs până când Muzeul Naţional de Artă „Constantin Brâncuşi” va prinde viață: „Mai sunt mulți pași de parcurs până când muzeul dedicat marelui sculptor Constantin Brâncuși va prinde viață. Trebuie întocmit un proiect, după care trebuie obținută finanțarea necesară. Locația aleasă este potrivită, pentru că Muzeul de Artă se află în apropierea Ansamblului Monumental. Orașul Târgu-Jiu este cel mai potrivit loc din România în care se putea face acest muzeu“.

Se schimbă garda la PSD Gorj

 

Suursa Facebook
Suursa Facebook

Ion Călinoiu şi-a anunţat retragerea de la conducerea PSD  Gorj începând de anul viitor.  Florin Cârciumaru va renunţa la şefia partidului. Călinoiu pleacă oficial de la cârma partidului, dar va coordona   activitatea din postura de consultant. Din noua echipă de conducere vor face parte Ciprian Florescu, Aurel Popescu, Claudiu Manta, Adrian Tudor, Cosmin Pigui ș.a.

Ion Călinoiu se va retrage atât din fruntea PSD Gorj, cât şi funcţia de vicepreşedinte de la nivel naţional. Călinoiu şi Cârciumaru vor lăsa locul tinerilor. Ion Călinoiu spune că va oferi consultanţă viitoarei echipe de conducere a PSD Gorj. „E firesc să lăsăm locul altora. Am spus foarte clar că, din anul 2016, pentru conducerea partidului trebuie să găsim o formulă, aşa cum a fost tandemul Călinoiu-Cârciumaru, un tandem reuşit. De fapt, avem obligaţia, prin experienţa câştigată, să găsim o formulă de viitor. Eu zic că la nivelul Organizaţiei Judeţene se va găsi o formulă foarte bună, care să funcţioneze ca şi tandemul menţionat. Eu voi rămâne în PSD, ca şi consultant, voi ajuta viitoarea echipă, aşa cum şi pe mine m-au ajutat alţii”, a declarat Ion Călinoiu. Şeful judeţului nu a precizat, însă intenţiile sale pentru Consiliul Judeţean. „În ceea ce priveşte candidaturile pe cale administrativă, nu pot să declar acum unde mă voi duce sau dacă mă voi duce undeva. Organizaţia Judeţeană se aşteaptă la o atitudine de mobilizare în continuare a liderilor acesteia. Noi trebuie să ne ducem până la capăt mandatul şi să prezentăm responsabilităţile pe care ni le-am asumat, iar după asta se face lista de candidaţi care vine de la fiecare organizaţie în parte şi printr-un sondaj se stabilesc şi candidaturile viitoare”, a precizat Ion Călinoiu.

Pe surse, favoriții sunt Ciprian Florescu, Aurel Popescu, Claudiu Manta, Adrian Tudor, Cosmin Pigui, Tiberiu Tătaru ș.a.

Ion Călinoiu, incompatibil pentru 800 lei

calinoiu1Agenția Națională de Integritate a constatat încălcarea regimului juridic al incompatibilităților, precum și posibila săvârșire a infracțiunii de fals în declarații în formă continuată de către Ion Călinoiu, președinte al Consiliului Județean Gorj. Că a primit sau nu bani pentru calitățile deținute, Ion Călinoiu este la fel de vinovat chiar dacă el explică presei altceva.

 Ion Călinoiu  s-a aflat în stare de incompatibilitate în perioada exercitării mandatului de Președinte al Consiliului Județean Gorj, întrucât a deținut, simultan cu funcția de președinte, următoarele calități, contrar prevederilor legale
  
– expert pe termen scurt în cadrul Centrului Național de Dezvoltare a Învățământului Profesional și Tehnic (C.N.D.I.P.T.), în perioada 01 septembrie – 15 decembrie 2012; 
– expert pe termen scurt – expert comitetul local de dezvoltare a parteneriatului social / expert consorțiul regional Sud-Vest Oltenia în cadrul Inspectoratului Școlar Județean Gorj, în perioada 01 iunie – 31 iulie 2013. 

                Persoana evaluată a încălcat, astfel, dispozițiile art. 87, alin. (1), lit. k) din Legea nr. 161/2003, potrivit cărora „Funcţia de […] preşedinte […] al consiliului judeţean este incompatibilă cu: […] orice alte […] activităţi remunerate, în ţară […] cu excepţia funcţiei de cadru didactic sau a funcţiilor în cadrul unor asociaţii, fundaţii sau alte organizaţii neguvernamentale”. 

De asemenea, întrucât CĂLINOIU ION nu a menționat în declarațiile de avere depuse la datele de 11 iunie 2013 și 12 iunie 2014 veniturile obținute în baza contractelor încheiate între acesta și Centrul Național de Dezvoltare a Învățământului Profesional și Tehnic, respectiv Inspectoratul Școlar Județean Gorj, au rezultat indicii privind săvârșirea de către acesta a infracțiunii de fals în declarații, prevăzută și pedepsită de art. 326 din Codul Penal al României, conform căruia „Declararea necorespunzătoare a adevărului, făcută unei persoane dintre cele prevăzute la art. 175, în vederea producerii unei consecinţe juridice, pentru sine sau pentru altul, atunci când, potrivit legii ori împrejurărilor, declaraţia făcută serveşte pentru producerea acelei consecinţe, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă”, cu aplicarea art. 35*, alin. (1) din Codul Penal al României, conform căruia „Infracțiunea este continuată când o persoană săvârșește la diferite intervale de timp, dar în realizarea aceleiași rezoluții și împotriva aceluiași subiect pasiv, acțiuni sau inacțiuni care prezintă, fiecare în parte, conținutul aceleiași infracțiuni”. 

Având în vedere aspectele menționate mai sus, Agenția Națională de Integritate a dispus sesizarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Târgu Jiu, Județul Gorj, în vederea efectuării de cercetări cu privire la posibila săvârșire a infracțiunii de fals în declarații, prevăzută și pedepsită de art. 326 din Codul Penal al României, cu aplicarea art. 35*, alin. (1) din Codul Penal al României. 

CĂLINOIU ION a fost informat despre declanșarea procedurii de evaluare, elementele identificate, precum și drepturile de care beneficiază – de a fi asistat sau reprezentat de un avocat şi de a prezenta date sau informații pe care le consideră necesare, personal ori prin transmiterea unui punct de vedere scris. Persoana evaluată nu a depus la dosarul de evaluare un punct de vedere. 

„Fapta persoanei cu privire la care s-a constatat […] încălcarea obligaţiilor legale privind […] starea de incompatibilitate constituie abatere disciplinară şi se sancţionează potrivit reglementării aplicabile demnităţii, funcţiei sau activităţii respective […]”. 

„Persoana […] față de care s-a constatat […] starea de incompatibilitate este decăzută din dreptul de a mai exercita o funcție sau o demnitate publică […] pe o perioadă de 3 ani de la data eliberării, destituirii din funcția ori demnitatea publică respectivă sau a încetării de drept a mandatului. Dacă persoana a ocupat o funcție eligibilă, nu mai poate ocupa aceeași funcție pe o perioadă de 3 ani de la încetarea mandatului”. 

 Agenţia Naţională de Integritate îşi exercită atribuţiile cu respectarea principiilor legalității, confidenţialității, imparţialității, independenţei operaţionale, celerității, bunei administrări, precum şi al dreptului la apărare.

Şeful CJ Gorj spune că a omis să declare banii respectivi, mai ales că nu avea nici o fişă fiscală pentru suma respectivă şi nu îşi dăduse seama că avea mai mulţi bani pe card. „Este vorba despre 800 de lei omişi, nu furaţi. Eu consider că a fost o omisiune de declarare a venitului în 2013, îmi aparţine şi o voi justifica. E vorba de expert pe termen scurt, am primit această sumă pe card, n-am avut nicio fişă fiscală pe care să o depun la sfârşitul anului. E o simplă omisiune, în rest n-am avut nici o activitate ilegală, a fost un pilon de sprijin pentru promovarea şi dezvoltarea învăţământului tehnic. Nu a fost vorba de un ştat de plată, a fost vorba de un proiect de câteva luni de zile, s-au băgat acei 800 de lei, iar eu habar n-am avut, iar la sfârşit de an declaraţia de avere are la bază FFZ-urile pe care le iei de la Finanţe. Nu am avut altceva  decât venitul soţiei şi al meu”, a menţionat Ion Călinoiu.