PNL Gorj în epoca traseistului Tudor Barbu

 

tudor-barbu-conferinta1Biroul Politic Național a validat în săptămâna trecută  componența noului Birou Permanent Județean al PNL. Echipa propusă de noul copreședinte Tudor Barbu a primit avizul conducerii centrale, din Birou făcând parte primari, consilieri județeni sau municipali, precum și personaje noi, cum este cazul lui Octavian Lupulescu, acesta având funcția de secretar general în noua structură. Schimbări notabile sunt, în special retrogradarea de pe funcția de prim-vicepreședinte a lui Gheorghe Orzan, lăsat simplu membru în BPJ, și nominalizarea a doi primari pe aceste posturi, respectiv Dumitru Leuștean și Dumitru Vulpe. Noul Birou Permanent are în componență 39 de membri.

 

Lista lui Tudor Barbu începe cu Octavian Lupulescu, secretar general al filialei, urmat de prim-vicepreședinții Dumitru Leuștean și Dumitru Vulpe de la Novaci, respectiv Câlnic. De asemenea, în noul BPJ se regăsesc primarii Constantin Bobaru, de la Bumbești-Jiu, Dorin Filip, de la Rovinari, Mihai Mazilu, de la Târgu-Cărbunești, Dumitru Gâlceavă, de la Turceni, precum și primarii comunelor Ciuperceni și Mușetești, în speță Dumitru Tăloi și Ion Ciobea. Lista conține și numele consilierilor județeni, începând cu Gheorghe Orzan, retrogradat de pe funcția de prim-vicepreședinte, și continuând cu  Dragoș Păsărin sau Dorel Drăghici și Georgiana Rogoveanu. Totodată, Barbu și-a luat alături aleșii de la Primăria Târgu-Jiu, printre care Mihai Paraschiv și Emilia Horhoianu, dar și membrii cu ștate vechi din PNL, gen Virgil Drăgușin și Dorin Vârjan. Nu în ultimul rând, între cei 39 de membri ai noului BPJ se regăsește președintele organizației municipale Târgu-Jiu, președintele organizației de pensionari și liderul organizației oamenilor de afaceri din PNL Gorj.

Legături nevăzute între Alina Gorghiu și Victor Ponta

PontaAstăzi a izbucnit în presă o știre foarte importantă, co-peşedintele PNL Alina Gorghiu apare în dosarul în care Mihai Vlasov, fostul preşedinte al Camerei de Comerţ şi Industrie a României, a fost trimis în judecată de DNA pentru dare de mită. Gorghiu ar fi fost audiată în calitate de martor în dosar. Alina Gorghiu a trebuit să dea explicaţii despre susţinerea unei legi propuse de Vlasov, prin care Registrul comerţului să treacă în subordinea Camerei de Comerţ. Ca un paradox, a fost audiată la DNA în plin scandal cu cumnatul lui Victor Ponta.

„După finalizarea proiectului de act normativ inculpatul Mihail Vlasov a depus o muncă asiduă pentru influenţarea unor parlamentari din toată sfera politică în vederea semnării şi susţinerii respectivei iniţiative legislative. În special, influenţa s-a exercitat asupra parlamentarilor care au avut calitatea de arbitri în cadrul Curţii de Arbitraj Comercial Internaţional (Florin Iordache, Alina Gorghiu şi Aurel Vainer) ori prin intermediul unor membri ai Camerei de Comerţ şi Industrie a României ori camerelor teritoriale (Andras Edler). De asemenea, Mihail Vlasov a iniţiat o campanie pentru obţinerea sprijinului politic în vederea adoptării proiectului normativ privind registratorul comercial”, se arată în rechizitoriul procurorilor.

 „La data de 17.02.2015, martora Gorghiu Alina-Ştefania, deputat în Parlamentul României şi arbitru în cadrul Curţii de Arbitraj Comercial Internaţional a declarat, că, la începutul anului 2013, a fost contactată de către deputatul Florin Iordache care i-a solicitat să semneze propunerea legislativă privind registratorii comerciali şi activitatea de înregistrare în Registrul Comerţului. Martora declară că nu şi-a pus problema cine a redactat acest proiect de lege, însă arată că acesta era un proiect asumat de formaţiunea politică din care face parte. Alina Gorghiu arată că nu a purtat discuţii cu deputatul Mircea Grosaru asupra acestei iniţiative legislative, însă s-a întâlnit cu acesta la Curtea de Arbitraj şi a presupus că a fost numit arbitru”, mai precizează procurorii, despre audierea Alinei Gorghiu.
„După însuşirea proiectului de act normativ deputatul Mircea Grosaru a avut mai multe convorbiri telefonice cu inculpatul Mihail Vlasov pe tema susţinerii în Parlament a proiectului de act normativ, dar şi în sensul creării în spaţiul public prin intermediul media a unei imagini favorabile privind respectiva iniţiativă legislativă. Apariţii în media internă au avut şi deputaţii Alina Gorghiu şi Florin Iordache în perioada imediat următoare depunerii proiectului. Ulterior, aceştia din urmă s-au delimitat de respectivul demers legislativ şi nu l-au mai susţinut pe fondul unei reacţii destul de virulente a societăţii civile, a mediului de afaceri şi a altor politicieni”, se arată în rechizitoriu.

Toni Greblă: extinderea urmăririi penale

GreblaProcurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a infracțiunilor conexe infracțiunilor de corupție au dispus extinderea urmăririi penale și efectuarea în continuare a urmăririi penale față de Toni Greblă. După circa două luni de la precedentele audieri, documentul DNA a rămas la fel de neconvingător, așa cum l-au găsit judecătorii la vremea respectivă.

GREBLĂ TONI, senator în Parlamentul României și judecător la Curtea Constituțională, la data faptelor, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de:
– trafic de influență, în formă continuată(2 infracțiuni),
– fals în declarații în formă continuată (13 acte materiale),

PRUNDIANU MIHAI, administrator al unei societăți comerciale, la data faptei, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de cumpărare de influență, în formă continuată,

GRECU GHEORGHE, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de:
– complicitate la infracțiunea de efectuare de operațiuni financiare ca acte de comerț incompatibile cu funcția în scopul obținerii pentru sine și pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite,
– spălare de bani.

În ordonanța de efectuare a urmăririi penale se arată că, în cauză, există date și indicii din care rezultă suspiciunea rezonabilă ce conturează următoarea stare de fapt:

În perioada 2008 – 2012 (cu ocazia campaniilor electorale din 2008 și 2012), Toni Greblă, aflat în exercitarea funcției de senator în Parlamentul României, a primit foloase electorale necuvenite în cuantum total de 100.000 euro (câte 50.000 de euro per campanie) de la Bîrcină Ion.

Concret, aceste foloase au fost primite de Toni Greblă în schimbul promisiunii de a interveni și determina diferiți funcționari publici din cadrul companiilor și societăților naționale, respectiv autorități publice centrale și locale, să îndeplinească și să urgenteze realizarea unor acte ce intrau în atribuțiile acestora de serviciu în folosul firmelor controlate de Bîrcină Ion, cu interese în domenii de activitate diverse (energie, construcții, transport, fier vechi ș.a.),

În perioada 2009 – 2015, inculpatul Toni Greblă, în calitate de senator (în perioada 2008 – 2013) și ulterior judecător de Curte Constituțională (în perioada decembrie 2013 – 2015), a pretins și primit, direct și indirect, de la suspectul Prundianu Mihai mai multe foloase necuvenite, în cuantum total de 481.276,42 lei, din care:

– 360.269,42 lei reprezentând investiții în curs consemnate în lista activelor unei societăți comerciale (un tractor cu remorcă și marfă aflată în custodie, respectiv contravaloarea a 80 bucăți struți, materiale de tip tâmplărie PVC și alte materiale de construcție pentru reabilitarea clădirilor unei ferme din județul Gorj) și
– 121.007 lei reprezentând cheltuielile salariale pentru un număr de șase angajați în perioada 2011 – 2015, evidențiate în contabilitatea Asociației Camera de Comerț și Industrie România – Japonia (care lucrau în realitate la ferma respectivă).

Și de această dată, foloasele respective au fost primite de Toni Greblă, în schimbul promisiunii acestuia de a interveni și determina diferiți funcționari publici din cadrul companiilor și societăților naționale, respectiv autorități publice centrale și locale, să îndeplinească și să urgenteze realizarea unor acte ce intrau în atribuțiile acestora de serviciu, în folosul firmelor controlate de omul de afaceri, cu interese în domeniul energiei.

În perioada 2009-2015, Toni Greblă, în funcțiile de senator, respectiv judecător la Curtea Constituțională, a omis să precizeze în declarațiile de avere, întocmite în perioada 2008 – 2015, dobândirea de la o rudă, printr-un contract de donație, a unui teren în suprafață de 10.000 mp, situat în județul Gorj.

În perioada 2010 – 2015, cunoscând realitatea surselor de finanțare și realitatea proprietarilor fermei respective, suspectul Grecu Gheorghe cu intenție, a înlesnit și l-a ajutat pe inculpatul Toni Greblă la săvârșirea infracțiunii de efectuare de operațiuni financiare ca acte de comerț incompatibile cu funcția în scopul obținerii pentru sine și pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite, în sensul asumării, în mod nereal, a calității de proprietar al exploatației agricole.

Concret, suspectul Grecu Gheorghe a ascuns și a disimulat adevărata natură a provenienței și proprietății bunurilor și drepturilor asupra acestora, cunoscând că provin din săvârșirea unei infracțiuni, jucând rolul interpusului, ca paravan al afacerilor derulate de Toni Greblă, în următoarele modalități:

– a acceptat transferul proprietății exploatației agricole pe numele său, în calitate de persoană fizică autorizată, în condițiile în care, în aceeași perioadă, apărea ca salariat al Asociației Camera de Comerț și Industrie România – Japonia,
– a avut cunoștință de existența unei convenții comerciale verbale, între Toni Greblă și Prundianu Mihai, privind punerea în comun de bani, mijloace și muncă pentru realizarea unei exploatații agricole de creștere și valorificare a struților,
– a acceptat ca fluxurile financiare ulterioare să-l prezinte ca beneficiar final, cum este cazul obținerii de subvenții de la APIA, în cuantum total de 37.193 lei, pentru anii 2010-2014,
– a încheiat contracte comerciale cunoscând faptul că beneficiarul legal al acestora era altă persoană.

Aceste acțiuni ale suspectului Grecu Gheorghe au avut drept scop atât mascarea existenței situației de incompatibilitate în care se afla senatorul / judecătorul Toni Greblă, cât și facilitatea obținerii, de către acesta din urmă, a foloaselor necuvenite provenind din administrarea fermei respective, în cuantum total de 518.469,42 lei, din care 481.276,42 lei, reprezentând contravaloarea investițiilor în curs și a cheltuielilor salariale și 37.193 lei, cu titlu de subvenții obținute de la APIA, în perioada 2010 – 2014.

În perioada respectivă, suspectul Grecu Gheorghe a obținut ca folos propriu, din activitatea prestată, contravaloarea veniturilor salariale, în cuantum total de 34.335 lei.

Acuzațiile procurorilor față de edilii din Bâlteni

pasarin-balteni”Compartimentul de informare şi relaţii publice din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova, prin purtătorul de cuvânt, aduce la cunoştinţa opiniei publice următoarele:
Procurori ai Secţiei de urmărire penală din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova, au dispus reţinerea, pe o perioadă de 24 ore, începând cu 09.06.2015, a inculpaţilor:

– PĂSĂRIN GHEORGHE, pentru săvârşirea infracţiunilor de fals intelectual, uz de fals, abuz în serviciu şi complicitate la infracţiunea de spălarea banilor, prev. şi ped. de art. 321 din CP., art. 323 din CP., art. 297 alin. 1 din CP şi art. 48 din CP., rap. la art. 29 al. 1 lit. c din Legea nr. 656/2002 rep., cu aplicarea art. 35 al. 1 din Codul penal şi art. 38 alin. l din CP., reţinându-se că, în perioada 29.08.2013 – 22.11.2013, în calitate de primar al comunei Bîlteni şi ordonator principal de credite, a semnat şi aprobat, referatul de necesitate nr. 10977/29.08.2013, comanda nr. 11551/10.09.2013, factura fiscală nr. 333/22.09.2013, anexele nr. 4, 6 şi 8 din 12.11.2013, ordonanţarea de plată şi ordinul de plată nr. 821 din 22.11.2013 prin care a atestat în mod nereal faptul că Primăria Bîlteni a achiziţionat de la SC TRUST TLH CONSTRUCT SRL, cantitatea de 1800 tone nisip şi transportul aferent, dispunând totodată plata necuvenită către societate în sumă de 82.584 lei.Banii obţinuţi în acest mod au fost introduşi în circuitul legal astfel cu suma virată SC TRUST TLH CONSTRUCT SRL, s-au achitat obligaţii legale ale societăţii.

– OPREA DUMITRU, pentru săvârşirea infracţiunilor de abuz în serviciu şi complicitate la infracţiunea de spălare a banilor, prev. şi ped. de art. 297 alin. l din CP. şi art. 48 din C.P.,rap. la art. 29 alin. 1 lit. c din Legea nr. 656/2002 rep., cu aplicarea art. 38 alin. l din Codul penal, reţinându-se că în ziua de 29.08.2013, în calitate de viceprimar al comunei Bîlteni, a întocmit referatul de necesitate nr. 10977 prin care solicita achiziţionarea de către Primăria Bîlteni a unei cantităţi de 1800 tone de nisip, cu scopul de a introduce în circuitul economic fictiv SC TRUST TLH CONSTRUCT SRL, în vederea obţinerii unui folos material necuvenit, ca urmare a semnării şi aprobării de către Păsărin Gheorghe a referatului de necesitate nr. 10977/29.08.2013, a comenzii nr. 11551/10.09.2013, a facturii fiscale nr. 333/22.09.201.3, a anexelor nr. 4, 6 şi 8 din 12.11.2013, a ordonanţării de plată şi a ordinului de plată nr. 821 din 22.11.2013. SC TRUST TLH CONSTRUCT SRL, fiind societate pe care o administrase şi pe care o controla la 29.08.2013 cu toate că de la data de 12 07 2012 soţia sa Oprea Cristina Tatiana devine noul administrator iar de la data de 19.04.2013, societatea este preluată de Geamănu Luminiţa şi ulterior (23.10.2013) de Şerban Constantin (persoane interpuse). Astfel cu suma obţinută SC TRUST TLH CONSTRUCT SRL, i-au fost achitate obligaţiile legale scop urmărit odată cu întocmirea referatului sus menţionat.

– GEAMĂNU LUMINIŢA şi GEAMĂNU ŞTEFAN, pentru săvârşirea infracţiunilor de fals în înscrisuri sub semnătură privată, uz de fals, complicitate la abuz în serviciu, spălarea banilor şi complicitate la evaziune fiscală, prev. şi ped. de art. 322 din CP., art. 323 din CP., art. 48 din CP. rap. la art. 297 alin. 1 din C.P., art. 29 alin. l lit. c din Legea nr. 656/2002 şi art. 48 din CP., rap. la art. 9 alin. 1 lit. c din Legea nr. 241/2005 rep., cu aplicarea art. 35 alin. 1 din Codul penal şi art. 38 alin. 1 din C.P., reţinându-se că, primul în calitate de administrator, iar cel de-al doilea în calitate de reprezentant al TRUST TLH CONSTRUCT SRL, în ziua de 22.09.2013 au emis şi semnat factura fiscală cu seria şi nr. 333, prin care atestă în mod nereal că au livrat Primăriei Bîlteni, cantitatea de 1800 tone nisip şi transportul aferent în valoare de 82.584 lei. Bani obţinuţi de la Primăria Bîlteni în urma tranzacţiei ce nu a avut loc, au intrat în circuitul legal, fiind achitate cu aceştia obligaţii legale ale societăţii, la data de 22.11.3013.

În aceeaşi calitate, cei doi în luna septembrie 2013, au emis şi semnat un număr de 11 facturi fiscale, ce nu reprezintă operaţiuni reale în valoare de 214.554 lei, pentru servicii aferente lucrărilor de execuţie a unei staţii de epurare a apelor uzate din oraşul Rovinari, facturi ce au fost înregistrate în contabilitatea SC PANMACONS SRL, producându-se în acest mod un prejudiciu bugetului de stat în sumă de 69.211,80 lei din care 27.684,38 lei impozit pe profit şi 41.527,42 lei TVA.

– OARFĂ SERGIU BOGDAN, pentru săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală, prev. şi ped. de art. 9 alin. 1 lit. c din Legea nr. 241/2005 rep., cu aplicarea art. 35 din Codul penal, reţinându-se că, în perioada 2013-2014, în calitate de administrator statutar al SC PANMACONS SRL, a înregistrat în contabilitatea societăţii un număr de 11 facturi fiscale emise de SC TRUST TLH CONSTRUCT SRL ce nu reprezintă operaţiuni reale, cu scopul de a diminua obligaţiile datorate bugetului de stat, cauzând un prejudiciu bugetului de stat în sumă de 69.211,80 lei din care 27.684,38 lei impozit pe profit şi 41.527,42 lei TVA.

În cauză, va fi sesizat Tribunalul Dolj, cu propunere de arestare preventivă, pe o perioadă de 30 zile, a inculpaţilor: PĂSĂRIN GHEORGHE, OPREA DUMITRU, GEAMĂNU LUMINIŢA, GEAMĂNU ŞTEFAN şiOARFĂ SERGIU BOGDAN.

La instrumentarea dosarului, procurorii au colaborat cu ofiţerii de poliţie judiciară din cadrul Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Gorj şi cu sprijinul de specialitate al Serviciului Român de Informaţii.

Facem precizarea că punerea în mişcare a acţiunii penale este o etapă a procesului penal reglementată de Codul de procedură penală necesară în vederea propunerii unor măsuri preventive, activitate care nu poate, în nici o situaţie, să înfrângă principiul prezumţiei de nevinovăţie.”

 

Klaus Iohannis și Laurențiu Ciurel au aceeași părere în privința sindicatelor

JohanisPresedintele Klaus Iohannis a transmis, în această săptămână, presedintelui Senatului, Calin Popescu Tariceanu, o cerere de reexaminare a Legii pentru modificarea si completarea Legii dialogului social nr. 62/2011, trimisa sefului statului spre promulgare. Legea trimisa spre reexaminare de președintele Iohannis prevede, printre altele, ca sindicatele sa primeasca direct contributia de la angajator, fara ca banii sa ajunga intai la salariati. Seful statului arata, in cererea de reexaminare, ca se impune reanalizarea continutului Art. I pct. 2 din legea transmisa spre promulgare, in sensul asigurarii dreptului salariatului de a-si manifesta vointa in mod direct si expres cu privire la veniturile sale salariale. În această speță, sindicatele din mineritul gorjean s-au războit cu Laurențiu Ciurel care a folosit aceleași justificări.

Dar iată cum arată cererea de reexaminare trimisă Senatului de Klaus Iohannis:

 

CERERE DE REEXAMINARE
asupra
Legii pentru modificarea si completarea Legii dialogului social nr. 62/2011

Legea pentru modificarea si completarea Legii dialogului social nr. 62/2011, in forma transmisa spre promulgare, introduce noi reglementari referitoare la: posibilitatea angajatorilor de a retine si de a vira cotizatia de sindicat pe statele lunare de plata la cererea organizatiilor sindicale si cu acordul membrilor acesteia, competenta Consiliului National Tripartit de a stabili sectoarele de activitate, care urmeaza a fi aprobate prin hotarare a Guvernului, introducerea organizatiilor patronale ca parti ale contractului colectiv de munca, stabilirea modalitatilor concrete de negociere colectiva a contractelor ce se vor incheia la nivelul autoritatilor sau institutiilor publice care au in subordine sau in coordonare alte persoane juridice care angajeaza forta de munca sau care se afla in coordonarea sau subordonarea autoritatii publice centrale.

In ceea ce priveste posibilitatea angajatorilor de a retine si de a vira cotizatia de sindicat pe statele lunare de plata la cererea organizatiilor sindicale si cu acordul membrilor acestora, prin Art. I pct. 2 din legea transmisa la promulgare, Art. 24 din Legea nr. 62/2011 se completeaza cu un nou alineat care prevede: (1) La cererea organizatiilor sindicale si cu acordul membrilor acestora, angajatorii vor retine si vor vira sindicatului cotizatia de sindicat pe statele lunare de plata.

Subliniem ca, in jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului s-a retinut ca, desi drepturile salariale nu sunt drepturi reale, cum este dreptul de proprietate, ci drepturi de creanta, in privinta apararii lor, acestea sunt asimilate cu bunuri, statuandu-se ca notiunile de „bun” si „proprietate” au un sens care nu este limitat la dreptul de proprietate asupra bunurilor corporale, ci cuprinde si alte drepturi si interese patrimoniale” (cauza Beyler impotriva Italiei, 2000). Asadar, drepturile salariale se circumscriu prevederilor Art. 44 din Constitutie si ale Art. 1 paragraful 1 din Primul Protocol aditional la Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, ce stipuleaza ca „Orice persoana fizica sau juridica are dreptul la respectarea bunurilor sale. Nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decat pentru cauza de utilitate publica si in conditiile prevazute de lege si de prevederile generale ale dreptului international”. Totodata, in conformitate cu dispozitiile Art. 167 alin. (1) din Codului Muncii salariul se plateste direct titularului sau persoanei imputernicite de acesta.

In consecinta, fata de cele de mai sus, apreciem ca se impune reanalizarea continutului Art. I pct. 2 din legea transmisa spre promulgare, in sensul asigurarii dreptului salariatului de a-si manifesta vointa in mod direct si expres cu privire la veniturile sale salariale.

In ceea ce priveste reglementarile referitoare la reprezentarea partilor la negocierea colectiva, consideram ca prevederile introduse prin Art. I pct. 6 din legea transmisa spre promulgare nu pot fi disjunse de necesitatea scaderii pragului de reprezentativitate a sindicatului la nivel de unitate. In acest sens, pentru o mai buna exercitare a dreptului la negocieri colective, drept garantat de Art. 41 din Constitutie, consideram ca este oportuna diminuarea pragului de reprezentativitate a sindicatelor la nivel de unitate. Semnalam ca dispozitii referitoare la reducerea pragului de reprezentativitate la nivel de unitate a sindicatului figurau in forma initiala a propunerii legislative, iar argumentele legate de acest aspect sunt retinute in raportul Comisiei pentru munca si protectie sociala a Camerei Deputatilor, fiind reluate si cu ocazia dezbaterilor parlamentare din plenul Camerei Deputatilor (sedinta din data de 13.05.2015).

Avand in vedere necesitatea clarificarii aspectelor de mai sus si tinand cont de competenta legislativa exclusiva a Parlamentului, va solicit reexaminarea Legii pentru modificarea si completarea Legii dialogului social nr. 62/2011.

 

Emil Moța i-a arestat pe primarul și viceprimarul din Bâlteni

pasarin-balteniPrimarul şi viceprimarul comunei Bîlteni au fost reţinuţi pentru 24 de ore de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova. Alături de ei au mai fost reţinuţi trei administratori de firme. Aceştia sunt acuzaţi de spălare de bani, evaziune fiscală şi abuz în serviciu. Cazul este instrumentat de procurorul Emil Moța.

După cum vă amintiți, în acest caz au fost efectuate aproape 40 de percheziţii. Poliţiştii au descins chiar şi la biserica din Peșteana, acolo unde lucrările de renovare şi extindere au fos realizate de către firma primarului, înainte ca acesta să fie ales în funcţie, şi, ulterior, de firma nepotului. „Din cercetări a reieşit că, în perioada 2013 – 2015, persoanele vizate  ar fi înregistrat în evidenţele contabile ale unor societăţi comerciale, achiziţii publice ce reprezintă operaţiuni fiscale nereale. De asemenea, sumele de bani provenite din  infracţiuni erau introduse în circuitele financiare ale unor societăţi comerciale. Prejudiciul cauzat bugetului consolidat al statului este de peste 2.800.000 de lei”, se arată într-un comunicat al Poliţiei Gorj.

Președintele Klaus Iohannis vrea capul lui Ponta!

iohanPreședintele României, Klaus Iohannis, a dat peste el de indignare că premierul Victor Ponta nu a plecat din fruntea Guvernului după acuzațiile DNA. Același președinte continuă să refuze, în disprețul votului care i l-au încredințat românii, să ceară demisia președintei Înaltei Curții de Justiție, Livia Stanciu, dovedită de judecători mincinoasă. Iată declarațiile de astăzi conform Hot-news.ro: 

Astazi este o zi trista pentru democratia din Romania.O zi trista pentru milioanele de cetateni care cred in valorile democratice, care doresc o poltiica facuta cu responsabilitate, integritate si onoare. Sa distrugi institutii si principii pentru a salva cariera unei eprsoane este inacceptabil intr-o democratie. Am vazut cu totii ca procurorii DNA il acuza pe premier de fapte penale.Am vazut de asemenea ca premierul se declara nevinovat.Nici parlamentul, nici eu, nici dvs nu putem stabili cine are dreptate.Singurii care sunt calificati sunt judecatorii.Dar pentru asta speta trebuie sa ajunga in fata instantei.Premierul a avut la dispozitie trei variante de reactie.Prima, cea mai buna si onorabila, ar fi fost demisia si sa se puna la dispozitia justitiei.A decis sa nu o faca. A doua varianta este sa isi convinga colegii sa incuviinteze urmarirea penala, sa se puna la dispozitia procurorulir si sa dovedeasca practic ca e nevinovat.Daca asa s-ar fi intamplat probabil nici nu l-as fi suspendat din functie si cu siguranta s-ar fi gasit modalitati de judecare cu mare celeritate petnru a lamuri foarte repede problema.Premierul nu a avut curaj sa faca acest lucru.A ales a treia varianta, cea mai proasta, dl Ponta s-a folosit de influenta pe care o are ca premier si a solicitat majoritatii parlamentare sa nu incuviinteze urmarirea penala.Parlamentul a executat ordinul.E o varianta foarte proasta, fiindca acum dl Ponta nu mai poate demonstra nimanui ca a avut dreptate si, mult mai grav, se creeaza o imagine negativa despre Romania, despre democratia romaneasca.Dl Ponta a ales sa sacrifice interesul Romaniei pentru interesul propriu.Din acest motiv am spus ca e o zi trista pentru democratia din Romania.Ce sa inteleaga un cetatean simplu? Ca oricine e acuzat de o fapta penala poate fi cercetat si judecat, dar premierul nu, pentru ca dispune de majoritate parlamentara.Ce sa inteleaga un simplu ales local, ca el poate fi cercetat si judecat, dar premierul nu.Ce sa inteleaga un simplu parlamentar, ca el poate fi cercetat pentru conflict de interese, dar premierul nu, pentru ca dispune de majoritate parlamentara.Ce sa intelegem cu totii de aici? Exista doua Romanii, una a oamenilor simpli si una a dl Ponta?”