Pe CODUL FISCAL, politicienii liberali ne oferă taxe și impozite mai mari

Ponta

În maximum o săptămână o să avem un nou cod fiscal. Liberalii au reușit să convingă pesediștii lui Dragnea să lase acolo toate taxele și impozitele,  doar la TVA se umblă.

Impozite duble pentru locuinţe şi chiar de 20 de ori mai mari pentru spaţiile comerciale ar putea plăti persoanele fizice, din 2016, potrivit noului Cod fiscal. Cât de mult vor creşte depinde de consiliile locale, scrie Săptămânalul CAPITAL.

În timp ce scăderea taxelor, cu excepția TVA de 20%, a fost amânată pentru 2017 conform acordului dintre partide, majorarea impozitelor locale, prevăzută de noul Cod fiscal, este certă.

Sistemul de impozitare a proprietăţilor imobiliare se va schimba radical, din 2016, conform noului cod. Cele mai afectate vor fi persoanele fizice care deţin clădiri nerezidenţiale, folosite în scop economic, adică spaţii comerciale sau de birouri.

Destinaţia clădirii – rezidenţială sau nerezidenţială – este principalul criteriu în funcţie de care se vor stabili taxele locale de anul viitor. În prezent, Codul fiscal nu face această distincţie şi instituie formulele de calcul (cota de impozit, valoarea impozabilă) în funcţie de statutul proprietarului: persoană fizică sau juridică.

Prin urmare, persoanele fizice care, acum, plătesc aceleaşi impozite, indiferent de scopul în care este utilizat imobilul, vor datora mai mult, din 2016. Pentru spaţiile comerciale sau de birouri, vor plăti exact ca firmele. Taxa va fi cel puţin dublă şi va putea ajunge chiar de 20 de ori  mai mare.

Nivelul va depinde de decizia consiliilor locale care vor putea alege o cotă din intervalul 0,2% – 1,3%.

”Cât de mult vor creşte impozitele depinde, în primul rând, de cota pe care o va alege consiliul local pe raza căruia se află clădirea, iar, în al doilea rând, de valoarea impozabilă care, din 2016, va fi valoarea de piaţă asupra căreia se va aplica cota de impozit”, spune Eugenia Ion, tax manager Contexpert.

Având în vedere că, în cazul persoanelor fizice cota este acum de 0,1%, rezultă că taxa va fi cel puţin de două ori mai mare din 2016. ”Pentru a înţelege mai clar amploarea modificărilor, luăm următorul exemplu: O persoană fizică deţine o clădire de 100 mp în Bucureşti, în zona A, pe care o închiriază unei firme. În prezent, cota de impozitare este de 0,1%, valoarea impozabilă pe mp este de 935 lei, iar coeficientul de ajustare este 2,6. Rezultă un impozit anual de 243 lei. În 2016, presupunând că decizia consiliului local va fi să aleagă cota maximă, aceasta va fi 1,3%, iar dacă valoarea impozabilă pe mp va fi 4.500 lei, conform unui raport de evaluare, rezultă un impozit de 5.850 lei”, explică Eugenia Ion.

În cazul în care nu există un raport de evaluare, cota de impozit va fi 2%. ”În lipsa unor documente care să ateste valoarea apartamentului utilizat pentru exemplul nostru de calcul, impozitul datorat pe clădirile nerezidențiale ar fi stabilit la 5.200 lei, cota de 2% fiind de 10 ori mai mare decât cota maximă aplicabilă în cazul clădirilor rezidențiale”, spune, la rândul său, Alexandru Mănucu, tax senior consultant al Țuca Zbârcea & Asociații Tax.

 

Cresc taxele, cresc și chiriile

Majorarea impozitelor nu va rămâne fără impact pe piaţa imobiliară. ”Noul sistem de calcul va avea ca efect creşterea preţului chiriilor în cazul contractelor încheiate cu proprietari persoane fizice pentru clădiri nerezidenţiale. Din acest motiv, contractele vor fi renegociate pentru a include în preţ impozitele majorate. În schimb, în cazul contractelor care prevăd că toate cheltuielile, inclusiv impozitele, sunt suportate de chiriaşi, creşterea preţului chiriilor nu va mai impune, probabil, o renegociere“, arată Eugenia Ion.

Alinierea cotelor de impozit în funcţie de destinaţia clădirii va reaşeza piaţa imobiliară unde, până acum, persoanele fizice aveau avantajul impozitelor mai mici. Din 2016, proprietarii persoane fizice de clădiri nerezidenţiale vor avea acelaşi tratament ca firmele. Până acum, tendinţa, în special în marile oraşe, a fost ca administraţiile locale să aleagă limita maximă a cotei de impozit, prevăzută de Codul fiscal. Prin urmare este de aşteptat ca majorarea, pentru persoanele fizice, să fie semnificativă.

În schimb, firmele ar putea plăti mai puţin. ”De vreme ce cotele vor fi cuprinse între 0,2% şi 1,3% pentru cladirile nerezidenţiale faţă de 0,25% şi 1,5%, în prezent, înseamnă că, de exemplu, pentru o clădire cu o valoare impozabilă de 10 milioane euro, impozitul poate fi cu până la 20.000 euro mai mic, anual”, precizează Eugenia Ion.

Dacă acum, consiliile locale aplică o cotă de 0,1%, de anul viitor vor avea de ales între 0,08% şi 0,2%. Prin urmare, există posibilitatea dublării  sumelor actuale. Luând în considerare că, în 2016, vor avea loc alegeri locale, este puţin probabil ca viitorii candidaţi să decidă taxe mai mari. Însă discuţia rămâne deschisă pentru anii următori.

 

Cât ar putea creşte taxele pe apartamente?

”Pentru o cât mai bună exemplificare, se va lua drept referință un apartament de trei camere cu suprafața de 100 mp, situat în centrul Capitalei. Conform formulei în vigoare, impozitul anual pentru apartamentul în cauză este de 243 lei. Pentru anul 2016, impozitul pentru același apartament, utilizat strict în scop rezidențial, urmează să se calculeze după aceeași formulă de calcul. În schimb, parametrii de calcul ar urma să sufere anumite ajustări. Astfel, cota de impozitare va fi stabilită între 0,08% și 0,2%, valoarea impozabilă pentru acest tip de clădire ar urca la 1.000 lei/mp, în timp ce coeficientul de corecție corespunzător amplasamentului nu urmează să înregistreze modificări.  Astfel, pentru același apartament utilizat în scopuri rezidențiale, proprietarul persoană fizică ar datora 520 lei, în cazul în care Consiliul General al Municipiului București stabilește cota de impozitare la maximul posibil“, explică Alexandru Mănucu.

Pe de altă parte, noul Cod fiscal elimină taxele majorate pentru deţinerea mai multor proprietăţi, precum şi cele pentru proprietăţile care au suprafeţe mai mari de 150 mp.

În prezent, persoanele fizice care au în proprietate două sau mai multe clădiri datorează un impozit majorat: cu 65% pentru prima clădire în afara celei de la adresa de domiciliu, cu 150% pentru a doua clădire şi cu 300% pentru a treia şi următoarele.

”În schimb, au fost păstrate metodele prin care impozitul anual poate fi ajustat în avantajul contribuabilului (reducerea coeficientului de corecție pentru apartamente amplasate în blocuri cu mai mult de trei niveluri și opt apartamente, precum și scăderea valorii impozabile în cazul clădirilor mai vechi de 30 de ani). Suplimentar, cota de reducere a valorii impozabile pentru clădirile mai vechi de 50 de ani a fost ridicată de la 20% la 30%, în timp ce pentru clădirile mai vechi de 100 de ani această cotă a fost stabilită la 50%”, precizează Alexandru Mănucu.

 

Cum vor fi impozitate clădirile firmelor?

În prezent, cota de impozit este cuprinsă între 0,25% şi 1,50%, indiferent de destinaţia clădirii.

Clădiri rezidenţiale

Impozitul se va calcula, din 2016, prin aplicarea unei cote cuprinse între 0,08% – 0,2% asupra valorii impozabile a clădirii.

Clădiri nerezidenţiale

Impozitul se va calcula, din 2016, prin aplicarea unei cote cuprinse între 0,2% – 1,3%, inclusiv, asupra valorii impozabile.

Clădiri cu destinaţie mixtă

Impozitul se va determina prin însumarea impozitului calculat pe ntru suprafaţa folosită în scop rezidenţial cu cel pentru suprafaţa folosită în scop nerezidenţial.

Valoarea impozabilă a clădirilor deţinute de persoane juridice va fi valoarea de la 31 decembrie a anului anterior celui pentru care se va datora impozitul şi poate fi:

-ultima valoare impozabilă înregistrată în evidenţele organului fiscal

-valoarea rezultată dintr-un raport de evaluare întocmit de un evaluator autorizat

-valoarea finală a lucrărilor de construcţii, în cazul clădirilor noi, construite în cursul anului fiscal anterior

-valoarea clădirilor care rezultă din actul prin care se transferă dreptul de proprietate, în cazul clădirilor dobândite în cursul anului fiscal anterior

-valoarea înscrisă în contabilitatea proprietarului clădirii și comunicată concesionarului, locatarului, titularului dreptului de administrare sau de folosinţă, după caz.

Valoarea impozabilă se va actualiza o dată la 3 ani pe baza unui raport de evaluare.  În caz contrar, cota impozitului va fi 5%. În prezent, dacă evaluarea nu este efectuată timp de 3 ani, cota de impozit este între 10% si 20%, iar pentru clădirile nereevaluate în ultimii 5 ani cota este între 30% şi 40%.

Ce cote de impozit aplică marile oraşe pentru firme?

În prezent, potrivit hotărârilor consiliilor locale, marile oraşe au cote de impozit apropiate de limita maximă prevăzută de Codul fiscal în cazul persoanelor juridice care au făcut reevaluarea clădirii în ultimii trei ani anteriori anului fiscal de referinţă. Conform Codului fiscal, consiliile pot alege o cotă din intervalul 0,25% -1,50%.

Bucureşti:1,5%.

Constanţa: 1,5%

Braşov :1,5%

Cluj: 1%

Timişoara: 0,9%

Craiova: 1,5%

Iaşi: 0,95%

Cum vor fi impozitate locuințele?

Impozitul va fi calculat în funcţie de destinaţia clădirii. În prezent, impozitul pe clădiri, în cazul persoanelor fizice, se calculează prin aplicarea cotei de impozitare de 0,1% la valoarea impozabilă a clădirii indiferent de destinaţia acesteia.

Impozitul se va calcula, din 2016, prin aplicarea unei cote cuprinse între 0,08% – 0,2% asupra valorii impozabile a clădirii. Cota va fi stabilită prin hotărâre a consiliului local.

Valoarea impozabilă a clădirii se va determina prin înmulţirea suprafeţei construite desfăşurate a acesteia, exprimată în metri pătraţi, cu valoarea impozabilă corespunzătoare, exprimată în lei/mp din tabelul prevăzut de Codul fiscal. De exemplu, valoarea impozabilă pentru o clădire cu cadre din beton armat sau cu pereţi exteriori din cărămidă arsă sau din orice alte materiale rezultate în urma unui tratament termic şi/sau chimic  care are instalaţii de apă, canalizare, electrice  şi încălzire va fi de 1.000 lei/mp (pentru alte tipuri de clădiri scade până la 75lei/mp). În prezent, cea mai ridicată valoare impozabilă este de 935 lei/mp, iar cea mai mică 63 lei/mp.

Valoarea impozabilă se va ajusta în funcţie de rangul localităţii şi zona în care este amplasată clădirea, prin înmulţirea cu un coeficient de corecţie. De exemplu, pentru o clădire amplasată într-o localitate de rang 0, în zona A, coeficientul va fi de 2,6 (şi va scădea, în funcţie de rang şi zonă, până la 0,9).

Coeficientul de corecţie se reduce cu 0,10 pentru apartamentele din blocuri cu mai mult de 3 niveluri şi 8 apartamente.

Totodată, valoarea impozabilă a clădirii se reduce în funcţie de anul terminării (cu 50% dacă are o vechime de peste 100 de ani şi scade până la 10% dacă are o vechime între 30 de ani şi 50 de ani inclusiv.)

Clădiri nerezidenţiale:

Impozitul se va calcula, din 2016, prin aplicarea unei cote cuprinse între 0,2 – 1,3% (în funcţie de decizia consiliului local) asupra valorii:

-rezultată dintr-un raport de evaluare întocmit de un evaluator autorizat în ultimii 5 ani anteriori anului de referinţă

-lucrărilor de construcţii, în cazul clădirilor noi, construite în ultimii 5 ani anteriori anului de referinţă

-clădirilor care rezultă din actul prin care se transferă dreptul de proprietate, în cazul clădirilor dobândite în ultimii 5 ani.

Dacă valoarea clădirii nu poate fi calculată asupra uneia dintre aceste trei valori, cota de impozit va fi de 2% şi se va aplica asupra valorii impozabile calculate ca pentru clădiri rezidenţiale.

Clădiri cu destinaţie mixtă:

Impozitul se va calcula prin însumarea impozitului pentru suprafaţa folosită în scop rezidenţial cu cel pentru suprafaţa în scop nerezidenţial.

Dacă cele două tipuri de suprafeţe nu pot fi evidenţiate distinct, impozitul se va datora ca pentru clădiri:

-rezidenţiale, dacă este înregistrat un domiciliu fiscal şi nu se desfăşoară nicio activitate economică

-nerezidenţiale dacă este înregistrat un domiciliu fiscal la care se desfăşoară activitatea economică, iar cheltuielile cu utilităţile sunt înregistrate în sarcina persoanei care desfăşsoară activitatea economică. – sursa – Săptămânalul CAPITAL

Tragedie gorjeană pe drumurile județului Hunedoara

AccTragedie pe DN 66, între Hațeg și Petroșani, unde trei persoane, între care și un copil de 14 ani, și-au pierdut viața, în urma unui accident rutier. Impactul deosebit de violent s-a produs, la sfârșitul săptămânii trecute, vineri, între un autotrism, înmatriculat în județul Gorj, în care se afla un adolescent în vârstă de 14 ani și bunicii acestuia, un bărbat în vârstă de 70 de ani și o femeie de 66 de ani, toți din Târgu Jiu, și un autotren.

Potrivit polițiștilor, „Conducătorul autoturismului s-a angajat într-o depășire fără să se asigure, a intrat pe contrasens, unde circula regulamentar un autotren. În urma impactului deosebit de violent, trei persoane, aflat în autoturism, și-au pierdut viața”.

Șoferul autotrenului spunea că autoturismul, care se afla într-o coloană, a țâșnit pur și simplu în fața sa. Impactul a fost atât de violent încât autoturismul a intrat, de jumătate, sub autotren. „Pompierii Detaşamentului Hunedoara şi ai Gărzii de intervenţie Baru au fost alertaţi în urma unui apel la dispeceratul integrat care anunţa producerea unui grav accident de circulaţie petrecut pe DN 66, în localitatea Ciopeia. Pompierii s-au deplasat cu o autospecială de descarcerare şi o ambulanţă tip B2, găsind la locul producerii impactului violent dintre un autotren şi un autovehicul, înmatriculat în judeţul Gorj, trei victime încarcerate, decedate. Cele două mijloace de transport erau ieşite în afara părţii carosabile, victimele decedate aflându-se în autovehicul. Operaţiunile de descarcerare au fost deosebit de dificile deoarece autoturismul se afla în proporţie de peste 50 la sută sub partea frontală a autotrenului”, a declarat purtătorul de cuvânt al Inspectoratului pentru Situații de Urgență Hunedoara, maior Anemona Doda.

Cele trei victime ale cumplitului accident se îndreptau înspre forntiera de vest a țării, urmând să ajungă în Germania. Aceștia se grăbeau să îi ajungă din urmă pe părinții copilului, care ajunseseră la Lugoj.

Fiica rectorului de la UCB în disputa dintre interlopi târgujieni

Oamenii din justiția gorjeană au tot mai multe probleme cu interlopii și cei care încalcă legea. După scandalul cu judecători, procurori și polițiști bătuți, zilele astea s-a aflat că și o judecătoare, Mirela Popescu, este disputată de doi tineri de bani gata și certați cu legea-Mădălin Cremeneanu și Nicu Măroiu.

Mădălin Cremeneanu, în vârstă de 25 de ani, fiul cunoscutului afacerist Viorel Cremeneanu, a fost arestat preventiv pentru 30 de zile de către Judecătoria Târgu Jiu. Acesta este acuzat de distrugerea maşinii rectorului Universităţii „Constantin Brâncuşi“, Luminiţa Popescu, dar şi de incendierea gardului, porţii de acces şi a uşilor unui garaj, care sunt proprietatea familiei omului de afaceri Nicu Măroiu. Maşina era condusă de către Mirela Popescu, fiica rectorului, care a absolvit Institutul Naţional al Magistraturii şi lucrează ca judecător magistrat la Judecătoria Târgu Cărbuneşti.

S-a vehiculat faptul că Cremeneanu şi Măroiu juniori au dorit aceeaşi fată, pe Mirela, şi din acest motiv s-a iscat conflictul.   „În data de 29 august, poliţiştii din cadrul Poliţiei Municipiului Târgu Jiu au reţinut pentru 24 de ore şi introdus în Centrul de Reţinere şi Arestare Preventivă al IPJ Gorj, un tânăr în vârstă de 25 de ani din localitate, bănuit de săvârşirea infracţiunilor concurente de distrugere şi deţinerea fără drept de materiale pirotehnice. Din cercetările efectuate de poliţişti a reieşit faptul că în noaptea de 29 august, persoana în cauză a distrus prin lovire un autoturism aparţinând unei  femei de 46 de ani din localitate şi, prin indendiere, poarta de acces, două uşi de garaj şi gardul de împrejmuire ale locuinţei aparţinând unui bărbat de 47 de ani din localitate“, a spus Miruna Prejbeanu, purtătorul de cuvânt al Poliţiei Gorj.

Luminiţa Popescu, rectorul UCB,  susţine că fiica sa nu a avut vreo relaţie sentimentală cu niciunul dintre cei doi şi că maşina ei a fost confundată cu cea a prietenei lui Măroiu: „Din informaţiile pe care le am de la fiica mea, era în vizită la Nicu Măroiu. Am văzut speculaţii care s-au făcut că ar fi iubita lui Cremeneanu sau a lui Nicu Măroiu şi nu este nimic adevărat. Nicu Măroiu are o prietenă de un an an şi ceva, care este studentă la noi la universitate. Întâmplarea a făcut ca fiica mea să se afle în vizită la Nicu Măroiu. Cei doi, Nicu Măroiu şi Cremeneanu, aveau o dispută mai veche pentru nişte datorii, care nu mă privesc. Acest Cremeneanu a confundat maşina cu cea a prietenei lui Nicu Măroiu. Nu ştiu dacă era beat sau nu. Când fiica mea a plecat de acolo şi a venit acasă, el a urmărit maşina, crezând că este vorba de prietena lui Nicu Măroiu. De aici a pornit totul. A distrus parbrizul şi geamurile maşinii. Am făcut plângere la poliţie ieri. Copiii se cunosc pentru că au fost colegi de liceu. Cremeneanu a fost, cred, cu un an mai mic, iar Mirela cu Nicu Măroiu se cunosc din liceu. Fiica mea nu a avut vreo relaţie sentimentală cu vreunul dintre ei. Este o speculaţie absolut jenantă. Mirela are o uşoară tăietură la mână. Nu a ştiut despre ce este vorba. El a avut o problemă cu maşina. Cred că a confundat maşinile“. Măroiu senior s-a angajat că va recupera pagubele produse de fiul său la maşina Lumonio.

Cremeneanu

Înainte de șomaj, minerii vor primi tichete de masă

 

 

MineriMinerii din Bazinul minier Motru nu vor mai beneficia de masă caldă, ci de tichete de masă. La carierele din Motru încă se mai servea masă caldă pentru angajaţii din zonă şi personalul administrativ. Minerii au început să depună cereri la sindicate prin care au anunţat că doresc să renunţe la masa caldă şi vor tichete de masă. În urma acestui demers, administraţia Complexului Energetic Oltenia va acorda, începând cu luna octombrie, bonuri de masă angajaţilor de la Carierele Lupoaia şi Roşiuţa. Mineritul în zonă are mari probleme, Complexul Energetic Oltenia analizând ideea închiderii capacităților amintite.

Administrația CEO a aprobat deja peste 100 de cereri pentru înlocuirea mesei calde la carierele din Motru, urmând să aprobe alte aproape 100 de solicitări, în această săptămână. Valoarea unui tichet de masă este de 9,7 lei, iar salariații primesc bonurile în funcție de zilele lucrate. „Prin Hotărârea Directoratului CE Oltenia nr. 50/26.08.2015, a fost aprobată solicitarea de înlocuire a mesei calde cu tichete de masă pentru un număr de 122 salariaţi din cadrul UMC Roşiuta şi UMC Lupoaia. Măsura va fi aplicată începând cu data de 01.10.2015. Precizăm că în conformitate cu CCM în vigoare, salariaţii Complexului Energetic Oltenia pot beneficia de masă caldă sau tichete de masă”, conform unui comunicat de presă al Complexului Energetic Oltenia.

Salariații Complexului Energetic Oltenia beneficiază de bonuri valorice, cu excepția celor care lucrează în zona Motru, la Roșiuța și Lupoaia. Gabriel Bălăceanu, vicepreşedintele Sindicatului Mine Energie Oltenia, a declarat pentru GORJEXCLUSIV că în câteva luni nu vor mai exista salariaţi care să beneficieze de masă caldă, întrucât în continuare sunt depuse cereri pentru acordarea de bonuri de masă: „Oamenii au depus cereri şi administraţia le-a aprobat. Este un proces care se află în derulare. Probabil că majoritatea vor solicita acordarea de tichete de masă. Oamenii preferă tichetele pentru că pot să le folosească la magazin şi pentru familie. Aşa nu pot să vină cu familia să servească masa la serviciu. Pe undeva este normal acest lucru şi era de aşteptat să se ajungă şi la Motru la acordarea de bonuri de masă”, a declarat liderul de sindicat Gabriel Bălăceanu.

 

SALVAMONTUL de la Gorj a aniversat trei decenii de viață

 

SalvaServiciul Salvamont Gorj a ajuns la 30 de ani de activitate! Cu această ocazie a fost organizată o expoziţie de tehnică de intervenţie Salvamont-Salvaspeo. Prezentarea a avut loc vineri în Piața Prefecturii, tehnica şi echipamentele cu care salvatorii montani salvează vieți fiind admirate de trecători.

 

Șeful Salvamont Gorj, Sabin Cornoiu, a declarat că din actuala echipă încă mai sunt câteva persoane care lucrează în cadrul serviciului de trei decenii, atunci când a luat ființă. Printre activitățile frecvente ale salvatorilor se numără salvarea montană, de adâncime și de înălțime, din peșteri și chiar apă. Multe dintre echipamentele din dotarea serviciului sunt unice în România. Serviciul Salvamont se poate mândri cu echipamente de ultimă generație pe care angajații și voluntarii le folosesc atunci când salvează vieți. Evenimentul de prezentare a tehnicii și echipamentelor de salvare a făcut  parte din programul de promovare turistică „Vino acasă la Brâncuși’”.

Vasile Popeangă nu se lasă pensionat de PSD

vasile-popeangaUn politician mediocru, preocupat doar de bani și de promovarea fiului în diverse funcții, Vasile Popeangă nu va mai prinde un mandat la viitoarele alegeri. Și atunci dă în toată lumea!

Deputatul de Gorj, Vasile Popeangă, nu ratează vreo ocazie de a-și ataca  colegii săi de partid sau şefii politici de la Bucureşti. Parlamentarul este în continuare supărat pe faptul că nu se mai ţine cont de opinia sa în cadrul filialei judeţene, iar atacurile s-au înteţit de când este convins că rămânerea lui Liviu Dragnea în fruntea PSD va echivala cu excluderea sa de pe lista de candidaţi ai PSD la alegerile parlamentare de anul viitor. Acest lucru este explicat prin relaţia foarte apropiată pe care liderul de la centru o are cu actualul preşedinte al Consiliului Judeţean Gorj, Ion Călinoiu, chiar el potenţial candidat pe un loc eligibil la Senat sau la Camera Deputaţilor. Astfel, Călinoiu nu îl va ierta pe Vasile Popeangă pentru atacurile din ultimii ani şi îl va elimina de pe lista de posibili pretendenţi la un loc în parlament sau la un nou loc în parlament.

Ultimul atac  al lui Vasile Popeangă în lupta cu propriul partid este vehicularea ideii că Victor Ponta nu va participa luna viitoare la festivitățile de deschidere a noului an școlar de la Târgu-Jiu. Cel puțin așa susține deputatul PSD, Vasile Popeangă, după ce pesediștii au anunțat cu o zi în urmă că îi vor cere lui Ponta să candideze din nou pentru un mandat de parlamentar, la alegerile din 2016. Dacă nu va veni, Popeangă spune că este clar că premierul nu va mai candida la Gorj. „Premierul nu va mai veni. Dacă vine la Târgu-Jiu este un semnal că va candida. Nu cred că va candida la Dolj, pentru că cei trei de la Dolj, Zgonea, Vasilescu şi Manda, au votat împotriva Rovanei Plumb. Relaţiile sunt la fel de tensionate”, a spus Vasile Popeangă, care ia în calcul o retragere, dar nu este împăcat cu modul în care este tratat de o parte a colegilor săi din PSD şi ar dori să plătească nişte poliţe la alegerile de anul viitor.

Ion Ișfan a premiat elevii de 10

 

Premiere

Cu o întârziere considerabilă față de alte județe, ISJ Gorj și Ion Ișfan au premiat 8 elevi din județ care au luat 10 la examenele naționale. Printre premianți, și Dumitru Călugăru, cel mai bun elev care l-a avut Gorjul în ultimii ani.

Opt elevi din judeţul Gorj care au susţinut anul acesta examenele de evaluare naţională şi bacalaureat şi au obţinut note de 10 au fost premiaţi de conducerea Inspectoratului Şcolar Judeţean. Potrivit şefului ISJ Gorj, Ion Işfan, cei cinci elevi care au absolvit clasa a VIII-a cu nota 10 au primit câte 1.000 lei, iar cei trei care au luat nota 10 la Bacalaureat au primit câte 3.000 lei.

„Avem cinci elevi absolvenţi ai clasei a VIII-a şi trei elevi absolvenţi ai liceului pe care îi premiem pentru munca depusă în ultimii ani de şcoală şi pentru rezultatele deosebite obţinute la examenele susţinute. Printre ei se numără şi Dumitru Călugăru care a devenit un model pentru ceilalţi elevi şi pentru învăţământul din Gorj. Pe lângă şi împreună cu el s-au format alţi copii care îi vor călca pe urme. Dumitru este un copil de excepţie al României”, a spus Ion Işfan pentru presa locală adunată buluc.

Dumitru Călugăru a absolvit Colegiul Naţional Tudor Vladimirescu din Târgu-Jiu şi în luna mai a obţinut, pentru al doilea an consecutiv, Premiul I şi Medalia de Aur la Olimpiada Internaţională de Chimie desfăşurată în Armenia. În cei patru ani de liceu, Dumitru Călugăru a obţinut şapte medalii internaţionale, patru de aur şi trei de argint.

”Vino acasă la Brâncuși” nu-l promovează decât pe Călinoiu

Brancusi 1 Brancusi 2Ediția a II-a a programului de promovare turistică a județului Gorj ”Vino acasă la Brâncuși!” este inițiată și realizată de Consiliul Județean Gorj prin instituțiile de cultură subordonate: Ansamblul Artistic Profesionist ”Doina Gorjului”, Școala Populară de Artă din Târgu-Jiu, Muzeul Județean Gorj ”Alexandru Ștefulescu”, Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Gorj, Camera Agricolă Gorj, în parteneriat cu Primăria Municipiului Târgu-Jiu dar și cu Primăria Novaci, Primăria Baia de Fier, Primăria Săcelu, Primăria Peștișani, Asociația pentru promovarea și dezvoltarea turismului ”Acasă la Brâncuși”, Universitatea ” Constantin Brâncuși” din Târgu-Jiu, Universitatea ” Spiru Haret” din București, Asociația Profesională de Geografie, Ecologie și Turism ” Destin Geografic”, Teatrul Dramatic ”Elvira Godeanu”, ”Mișcarea de rezistență”, Asociația culturală ”Grigore Leșe”, Asociația ”Trix Bike”. Doar că Ion Călinoiu și-a lustruit încă odată imaginea pe bani publici cu postul de televiziune al lui Ionuț Răitaru.

Program ”VINO ACASĂ LA BRANCUȘI!” – 27 – 30 august 2015

Joi, 27 august 2015
Orele 19.00 : CONCERT EXTRAORDINAR DE MUZICĂ POPULARĂ ”Doina Gorjului” – ”LUMEA GORJENEASCĂ – Întoarcerea acasă” Locație: Zona Centrală a municipiului Târgu-Jiu- Amfiteatru In concert: Maria Ciobanu, Mariana Ionescu – Căpitănescu, Oana Lianu, Gheorghe Roșoga, Dumitru Zamfira, Ion Ghițulescu, Maria Loga, Claudia Torop, Victorița Lăcătușu, Valentin Sanfira, Olguța Berbec, Maria Roberta Crintea, Alexandra Bleaje, Natalia Gorjeanu, Georgiana Bîrsac, Marian Medregoniu, Reli Sanda, Roxana Croitoru, Alexandra Mărculescu

Vineri, 28 august 2015
Orele 10.00: Deschiderea Târgului Național al Meșterilor Populari și al Produselor Tradiționale. Locație: Zona Centrală a municipiului Târgu-Jiu:
Orele 16.00 – 19.00: FORUMUL DE TURISM cu participare internațională ”BRÂNCUȘI’S HOMELAND” – Târgu Jiu, 2015 Locație: Sala Maură a Palatului Administrativ din Târgu-Jiu
Orele 20.00: Simpozion internațional: ”OBICEIURI ȘI TRADIȚII POPULARE GORJENEȘTI”- ”NUNTA LA GORJENI” Locație: Curtișoara, Muzeul Arhitecturii Populare

Sâmbătă, 29 august 2015
Orele 10.00 – 14.00: SIMPOZIONUL ”40 de ani de la înființarea Muzeului Arhitecturii Populare – Curtișoara” Locație: Muzeul Arhitecturii Populare Curtișoara
Orele 10.00: FORUMUL INTERNAȚIONAL DE TURISM ”BRÂNCUȘI’S HOMELAND” – Târgu Jiu, 2015. Vizitarea Ansamblului Monumental ”Calea Eroilor” (Masa Tăcerii și Poarta Sărutului) Conferința de închidere, acordarea de plachete, diplome și titluri de ”Ambasador al turismului gorjean” Locație: Parcul Central Târgu Jiu, platoul de la Masa Tăcerii
Orele 14.00: Vernisajul operelor sculpturale create în cadrul Festivalului Internațional de Arte Vizuale GORJFEST; Locație: Săcelu, Gorj
Orele 17.00: Spectacol de Teatru ”ZAMOLXIS” Locație: Peștera Polovragi , comuna Polovragi
Orele 19.00: Spectacol: ”OBICEIURI ȘI TRADIȚII POPULARE GORJENEȘTI” Locație: Novaci – Rânca, Muzeul Civilizației Montane:
Orele 21.00: ”TRANSALPINA BIKE FEST” – Concert Rock – IRIS și TROOPER Locație : Rânca, Gorj

Duminică, 30 august 2015
Orele 11.00: Vernisaj ”Bursa Brâncuși” – Amplasarea a două lucrări de sculptură la Liceul Peștișani – Gorj; Locație: comuna Peștișani, Gorj.
Orele 16.00:”Festivalul fanfarelor și tarafurilor”. –moderator Grigore Leșe Locație: Muzeul Arhitecturii Populare Curtișoara
Orele 20.00: ”LUMEA GORJENEASCĂ – Întoarcerea acasă”
CONCERT POP ROCK: PROCONSUL, PACT by Leo Iorga & Adi Ordean, EMMA BAND și gorjenii Tavi Colen (&Band), Horațiu Mălăele, Armand Calotă, Claudia Motea, Nono Semen, Octavia Geamănu, Claudiu Cîrțînă, Maria Gugu. Locație: Zona centrală a municipiului Târgu-Jiu, Piața Prefecturii

Complexul Energetic Oltenia țepuit cu două milioane de euro în contractul cu sârbii

sediu-CEOAfacerea păguboasă a Complexului Energetic Oltenia cu BVA Coal pentru vinderea de cărbune în Serbia continuă să provoce pierderi companiei românești. Conducătorii se fac că plouă deși poartă întreaga răspundere.

Contractul dintre Complexul Energetic Oltenia şi BVA Coal, o firmă de apartament din Constanţa, a fost încheiat la sfârșitul anului trecut și prevedea cumpărarea a peste un milion de tone de cărbune, scrie Digi24.  Prețul era de 13 de euro pe tonă, mai mic decât costul de producție, după cum a stabilit Curtea de Conturi. BVA Coal vindea mai departe cărbunele în Serbia, cu 35 de euro pe tonă.

Ar fi trebuit să fie 1,2 milioane de tone. Din păcate, după ce s-au luat aproximativ 500.000 de tone s-a sistat din motive pe care nu le cunoaştem”, a spus Laurenţiu Ciurel, director CEO.Răspunsul firmei a venit prin avocaţi.„CE Oltenia nu a reuşit să ne pună la dispoziţie, zilnic, cantitatea de până la 10.000 de tone de cărbune tip energetic, la granulaţia de 0,60, aşa cum a fost contractată. Practic, ne-au înşelat la momentul în care s-a semnat contractul că vor fi în stare să ne asigure cărbune energetic la granulaţia solicitată”, a declarat Briggita Niţoi, avocatul BVA COAL.

Contractul s-a încheiat în pe 30 aprilie anul acesta, după ce numai jumătate din cantitatea de cărbune a fost livrată. Complexul Energetic consideră că este vina partenerului şi a decis, după aproape patru luni, să încaseze garanţia de 780.000 de euro depusă de acesta la câştigarea contractului.„La momentul respectiv, executăm garanțiile acestei firme. Păi e o firmă de apartament. Nouă ne-a pus la dispoziţie nişte bilete la ordin. Astea nu au nicio valoare”, a spus Laurențiu Ciurel, directorul CEO Oltenia. Până la urmă, biletele nu au avut nicio valoare, pentru că firma din Constanţa a golit contul în care depusese banii. În plus, a dat în judecată compania de stat.

Cu doar o zi înainte de data la care Complexul Energetic Oltenia ar fi putut executa garanţia de 780.000 de euro depusă de BVA Coal, avocaţii firmei au apelat la magistraţii Tribunalului Gorj. Mai exact, au cerut instanţei să stabilească dacă, potrivit contractului, CEO are dreptul să intre în posesia garanţiei. În lipsa unui răspuns afirmativ al judecătorilor, societatea anunţă că nu va pune la dispoziţia Complexului suma respectivă. În luna mai, un raport al Curţii de Conturi a stabilit un prejudiciu de aproape două milioane de euro pentru CEO, provocat de acest contract.

Pe durata cât el s-a desfăşurat, Complexul Oltenia a făcut din el un profit care poate fi arătat de 500.000 de euro. Atât am câştigat”, a spus directorul CEO.Modul în care BVA Coal a obținut contractul ridică multe semne de întrebare. Înființată în octombrie 2014, a participat după doar o lună și jumătate la licitația organizată de Complexul Energetic. N-a avut succes, dar procedura a fost reluată și societatea, care nu avea niciun angajat la acea dată, a fost declarată câștigătoare.

Începând din aprilie anul acesta, unul dintre acţionarii societăţii este Iacob Oniga, condamnat în 1999 pentru omor. Contractul dintre Complexul Energetic Oltenia şi BVA Coal este verificat şi de procurorii DNA, care au început urmărirea penală in rem, pentru infracțiunea de abuz în serviciu.

Pentru pretinse probleme de mediu, Greenpeace vrea blocarea mineritului la Roșia

RosiaOrganizaţia ecologistă Greenpeace continuă să își concentreze atenția pe Gorj, scopul mai mult decât evident fiind blocarea mineritului care contribuie la independența energetică a țării.

Activiştii anunţă că, în contextul consultărilor cu publicul, au transmis comentarii  referitoare la raportul de impact asupra mediului pentru extinderea carierei de lignit Roșia, din Gorj, potrivit unui comunicat remis presei. Organizația avertizează autorii raportului și titularul de proiect  că impactul extinderii carierei de lignit nu a fost analizat corespunzător, semnalând aspecte legate de regimul suprafețelor împădurite, evaluarea deficitară a impactului asupra climei, probleme legate de exproprieri, dotarea utilajelor de extracție pentru reducerea poluării cu pulberi și altele.

Complexul Energetic Oltenia (CEO) intenționează să extindă zece perimetre miniere , iar în perioada curentă au loc consultări și dezbateri publice pe acest subiect. Carierele de lignit din bazinul Rovinari (Gorj) urmează să se extindă pe suprafețe ce însumează 3.984,77 de hectare de teren, dintre care 1.340,2 hectare reprezintă suprafețe împădurite.

Miercuri, a avut loc, la sediul Primăriei Fărcășești, dezbaterea publică aferentă extinderii carierei Roșia, de lângă orașul Rovinari.

„Vrem să ne asigurăm că informația care ajunge la localnici și la publicul general este cât mai completă. Consideram că populația locală și mediul natural sunt prioritare oricăror activități extractive”, a declarat Ionuț Cepraga, coordonator de campanii în Greenpeace România.

Greenpeace a semnalat o serie de probleme de mediu, de sănătate și de ordin social, prezente în raport:

– Clarificarea regimului de ocupare  a suprafețelor împădurite. Ca ordin de mărime, cele 235,69 de hectare propuse pentru despădurire reprezintă echivalentul a aproximativ 470 de terenuri de fotbal;

– Absența unei evaluări reale a impactului asupra climei;

– Omiterea problemelor aferente exproprierilor în regim de cauză de interes public. Raportul menționează doar intenția unor asemenea proceduri, fără a prezenta publicului implicațiile acestora.

Greenpeace susține că extracția lignitului este o falsă cauză de utilitate publică și că legislația aferentă încalcă dreptul de proprietate al cetățeanului în favoarea unei companii. Organizația oferă exemplul situației din Cehia, țară al cărei mix energetic cuprinde mult mai mult cărbune decât cel al României, dar unde cetățenii sunt protejați prin lege de exproprierile pentru extinderea carierelor de către companii precum CEO.

– Necesitatea încapsulării utilajelor generatoare de praf (ex. benzi transportoare) precum și a depozitelor de cărbune, pentru reducerea poluării cu pulberi in suspensie. La doar câteva zeci de metri de Școala Gimnazială nr. 1 din Rovinari se află un depozit de cărbune în aer liber, de 800 m lungime, în care excavează un utilaj rotor gigantic, afectând calitatea aerului din oraș.

– Expunerea problemelor de sănătate în mod real. Pulberile în suspensie, sau praful ridicat de utilaje și benzi transportoare, influențează negativ atât sănătatea locuitorilor din zona de extracție, dar și din împrejurimi, pe o rază de zeci de kilometri. Greenpeace susține că efectele activității de extracție asupra sănătății umane trebuie cumulate cu cele aferente arderii cărbunelui în termocentrale, nu considerate separat.

Primăria Rovinari ar putea avea primar liberal

 

 

RoEugeniu Staicu este favorit pentru a prelua conducerea primăriei Rovinari, dacă PNL îl va schimba pe actualul viceprimar cu atribuţii de primar, Laurenţiu Chivu. Staicu este consilier PNL şi cel mai probabil candidat al partidului în 2016. Acesta a dezvăluit că el era în cărţi pentru candidatură cu luni bune înainte de decesul primarului liberal din Rovinari, Dorin Filip, din data de 8 august.

Eugeniu Staicu şi-a dat acceptul pentru preluarea şefiei PNL Rovinari, însă aşteaptă să vadă în ce condiţii i se oferă primăria. Eugeniu Staicu a dezvăluit presei că i s-a solicitat candidatura la Primăria Rovinari, din partea PNL, cu câteva luni înainte de decesul lui Dorin Filip. „Indiferent dacă voi ocupa postul de primar interimar sau nu, voi candida la următoarele alegeri. Sincer, înainte de a se întâmpla necazul cu domnul Filip, îmi dădusem acceptul în cadrul organizaţiei PNL de a candida la alegerile din 2016, chiar dacă trebuia să candidez împotriva domnului Filip. Mi-a fost solicitată candidatura chiar în perioada aceea în care Iordache de la Turceni voia să facă, împreună cu Filip, cărţile. În perioada aceea am fost abordat. Cei de la PNL mi-au spus că este nevoie de oameni cu experienţă, la nivel de Rovinari. Încă de atunci mi-am dat un accept de a candida în 2016. Acum e penibilă situaţia, dacă trebuia să candidez împotriva lui Filip era un succes”, a declarat Eugeniu Staicu, care a mai candidat în trecut, dar a fost pe locurile 3-4.

Staicu este director economic la societatea  Energomontaj, sucursala Rovinari, din anul 1993, fiind şi acţionar la societatea respectivă.

 

 

Gata cu mașinile înmatriculate în Bulgaria!

 

BulParlamentarii români vor să introducă un proiect de lege prin care să interzică şoferilor cu maşini înmatriculate în Bulgaria să circule în România mai mult de 90 de zile.

Proiectul va fi dezbătut în sesiunea din toamnă a Camerei Deputaţilor. Iniţiatorii acestui proiect susţin că proprietarii maşinilor de Bulgaria evită taxa de înmatriculare şi creează mari probleme atunci când provoacă accidente rutiere. Aceştia au mai afirmat că, în prezent, în România circulă peste 100.000 de maşini îmnatriculate în Bulgaria. „Este un fenomen deja faptul că firmele de asigurări bulgăreşti plătesc cu foarte mare greutate despăgubirile. Trec între 120 şi 140 de zile. În peste 80 la sută din cazuri vorbim despre plăţi incomplete”, spune Cristian Munteanu, preşedintele Asociaţiei Societăţilor de Service Auto Independente, citat de DIGI 24. Proiectul a fost respins de Senat pentru că face discriminare. Pentru a rezolva acestă problemă, deputaţii vor să introducă această lege pentru toate maşinile înmatriculate în străinătate. „Poate aici a fost o greşeală a noastră, că nu am extins-o la tot ce înseamnă maşină înmatriculată dintr-o altă ţară, şi cred că era mult mai corect aşa. Încercăm să băgăm amendament la comisia de specialitate”, spune Ioan Munteanu, deputat PSD, iniţiatorul legii, pentru sursa citată.

Ișfan șapte case, inspectorul școlar general de la Gorj în centrul unui nou scandal

IsfanIon Ișfan este din nou în atenția presei centrale după ce în declarația de avere, pe care  a ascuns-o de ochii cetățenilor din ultimii ani, a consemnat că are șapte case și 10 terenuri și mulți bani prin conturi. Acesta  şi-a explicat averea care a devenit publică abia după ce a fost reclamat la Agenţia Naţională de Integritate (ANI) pentru că declaraţia nu era postată pe site, că averea este moştenită de el şi de soţia sa de la părinţi, care la rândul lor o au de la bunici şi străbunici. 

Potrivit cotidianului PANDURUL, familia Işfan are 10 terenuri, şapte case şi apartamente, dar şi 280.000 lei şi 28.000 de euro în conturi. Declaraţia de avere a fost publicată în urma unei solicitări a platformei cuteanu.eu, reprezentată de Cerasel Cuteanu, la ANI, care l-a şi sancţionat pe Işfan. „În 7 aprilie am semnat contractul de management cu ministrul educaţiei, în contract scrie foarte clar că sunt obligat să depun declaraţia de avere la începutul şi sfârşitul mandatului. Pe 17 aprilie am depus acea declaraţie de avere. (…) N-am ştiut că trebuie să depun declaraţia şi dacă sunt interimar, am întrebat şi mi-au spus că nu, chiar nu am ştiut, nu era nicio problemă să o depun. Bunurile astea se regăseau în proporţie de 90% si în 2008, 2009 când am fost inspector general. În contractul de mandat scrie ca trebuie să depun declaraţia de avere la început şi la sfârşit“, a declarat Ion Işfan.

Şeful ISJ Gorj a mai spus că terenurile şi casele sunt moştenire la familia sa şi a soţiei, care e singură la părinţi. „Terenurile şi casele sunt primite de la socrii mei şi părinţii mei. Nevasta mea este singura la părinţi, iar eu mai am un frate care este medic chirurg în Galaţi. Părinţii au hotărât ca toata averea pe care o au să mi-o dea mie”, a spus Işfan.

Chiar cu atâta avere, familia Işfan locuieşte într-un apartament din Târgu Jiu. „Suntem o familie foarte serioasă. Eu efectiv locuiesc într-un apartament cu doua camere“, a spus el. Işfan a susţinut că o parte din averea socrului vine de la bunici şi străbunici. El a explicat şi banii din conturi. „Depozitele bancare sunt construite din 2007-2008, după ce familia mea a dat o parte din terenuri la mină si o parte din bani mi-au revenit mie“, a declarat Ion Işfan.

Cât despre obligativitatea depunerii declaraţiei de avere la începerea activităţii într-o funcţie publică, Işfan spune că nu ştia că trebuie să-şi arate averea dacă e interimar. Mai mult, până acum acesta nu a depus niciodată declaraţii de avere. ANI l-a sancţionat pe Işfan cu amendă cuprinsă de la 50 la 2.000 lei.

 

DNA-ul face cărțile, cazul Rarinca rejudecat

RarincaJudecătorii Curţii de Apel Bucureşti au admis cererea prin care DNA a solicitat anularea deciziei definitive de achitare a Marianei Rarinca, dosarul urmând să fie rejudecat din 21 august. Cu o grabă suspectă și cu același judecător recunoscut pentru ”execuțiile” la ordin, Rarinca nu are practic nici o șansă în fața controversatei președinte a Înaltei Curți de Casație și Justiție-Livia Stanciu.

Potrivit Mediadax, decizia a fost luată de un complet format din Dorel Matei (preşedinte) şi Anamaria Trancă. La termenul de luni al procesului, judecătoarea care a decis achitarea Marianei Rarinca, Risantea Găgescu de la CAB, a solicitat instanţei, printr-o cerere înaintată de avocat, ascultarea ei în cauză, dar solicitarea a fost respinsă pe loc de completul de judecată.

Tot luni, Curtea de Apel Bucureşti le-a audiat atât pe Mariana Rarinca, cât şi pe Livia Stanciu, ambele fiind citate.Mariana Rarinca a declarat că, în opinia sa, decizia luată de judecătoarea Risantea Găgescu este corectă, iar actualul complet de judecată nu ar fi fost legal învestit pentru redeschiderea acestui caz.

La rândul său, Livia Stanciu a declarat în sala de judecată că decizia luată de Risantea Găgescu s-a făcut prin analizarea doar a anumit probe din dosar şi prin ignorarea celorlalte, astfel încât decizia ar fi fost lipsită de imparţialitate.

Totodată, Stanciu a mai arătat că lipsa de imparţialitate a judecătoarei Găgescu rezultă şi din faptul că, în decizia sa privind-o pe Rarinca, ea a desfiinţat decizia TB, dar a scris greşit numărul acesteia şi nu a rectificat nici până în prezent.

Ea a mai precizat că a cerut judecarea în lipsa ei a cazului pentru a nu se interpreta că ar face presiuni asupra judecătorilor.Livia Stanciu a mai spus că solicitarea procurorilor DNA este întemeiată din punct de vedere juridic şi că aceasta ar trebui admisă pentru soluţionarea judiciară corectă a speţei.

„Doamna Stanciu a venit azi să intimideze completul de judecată şi să dea lecţii de drept. Eu consider că, fiind vorba de preşedintele ICCJ, trebuie să fie un proces foarte corect. Eu am avut mare încredere în această persoană şi am lucrat pentru ea”, a declarat Mariana Rarinca jurnaliştilor, la ieşirea de la instanţă, după ce a fost audiată.

Întrebată dacă, în opinia sa, era indicat să îi trimită Liviei Stanciu SMS-urile pe care i le-a transmis, Rarinca a arătat că a avut încredere în aceasta şi că tot ceea ce a făcut a fost să-i indice acesteia ce datorii mai are la ea.

Curtea de Apel Bucureşti a judecat luni contestaţia în anulare făcut de procurorii DNA împotriva deciziei de achitare a Marianei Rarinca.

Tot luni, CAB a respins cererea de recuzare formulată de Mariana Rarinca împotriva celor doi magistraţi din completul care a analizat contestaţia în anulare a DNA.

În 28 iulie, Curtea de Apel Bucureşti a decis că este admisibilă în principiu contestaţia în anulare făcută de procurorii DNA în cazul deciziei de achitare a Marianei Rarinca, acuzată de şantajarea Liviei Stanciu.

Judecătoarea Livia Stanciu a susţinut, în iunie anul trecut, că a fost şantajată de Mariana Rarinca, care i-ar fi cerut 20.000 de euro, pentru a nu divulga presei date presupus compromiţătoare despre preşedintele ICCJ şi familia acesteia.

Rarinca a fost arestată preventiv în perioada 10 iunie – 18 decembrie 2014 şi trimisă în judecată în 1 iulie 2014. Ea a fost achitată, pe 21 mai, de Curtea de Apel Bucureşti, decizia fiind definitivă. La judecarea în fond a dosarului, Tribunalul Bucureşti a condamnat-o pe Rarinca la trei ani de închisoare cu suspendare.

Direcţia Naţională Anticorupţie a cerut anularea deciziei de achitare, procurorii motivând că judecătoarea Risantea Găgescu, care a făcut parte din completul de judecată, a fost în incompatibilitate.

Judecătoarea Risantea Găgescu şi Damian Dolache au fost în completul de la Curtea de Apel Bucureşti care a decis definitiv, pe 21 mai, achitarea Marianei Rarinca. Judecătoarea Risantea Găgescu a candidat anul trecut pentru un post de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, dar a fost respinsă de o comisie din care făcea parte şi şefa ICCJ, Livia Stanciu. În cadrul interviului, cele două judecătoare ar fi avut un schimb dur de opinii juridice, după ce Risantea Găgescu ar fi afirmat că nu se oboseşte să facă cercetare judecătorească şi să administreze probe şi mai bine achită un inculpat dacă nu este sută la sută sigură de vinovăţia lui.

Ca să nu piardă alegerile locale, liberalii își vor primarii traseiști înapoi

TinelApropierea alegerilor locale și lipsa unor alternative la nivel local i-a făcut pe liberali să renunțe la embargoul pus în fața primarilor traseiști. Foștii primari liberali vor fi reprimiți în partid pe baza unor condiții de conjunctură.

Viceliderul grupului PNL de la Camera Deputatilor, Tinel Gheorghe, a declarat că aleșii locali care au migrat, în urma Ordonanței 55/2014  la PSD și doresc să se întoarcă la liberali pentru alegerile locale din 2016, ar putea fi primiti inapoi, dacă au susținerea cetățenilor și în funcție de motivele pentru care au plecat.

“Vor fi primari are au plecat pe Ordonanta 55 si care vor dori sa se intoarca in PNL. Trebuie sa fie analizat caz cu caz. Acolo unde merita, in functie de situatia politica, de motivele care au stat la baza plecarii lor, ar putea fi reprimiti in PNL”, a declarat Tinel Gheorghe.

Potrivit acestuia, ar putea fi reprimiti in partid primarii care au plecat la PSD, doresc sa se reintoarca si se mai bucura de credibilitatea cetatenilor, isi fac “autocritica” si au avut motive legate de rezolvarea unor probleme ale localitatilor lor.

“E posibil sa-i primim inapoi pe cei care se mai bucura de credibilitatea cetatenilor, ca nu toti cetatenii sunt de acord cu migratia, pe cei care au plecat pentru rezolvarea problemelor de finantare a obiectivelor din localitate, pentru ca cei de la PSD ii finantau pe reprezentantii lor”, a mai explicat Tinel Gheorghe.

El a adaugat ca, in conditiile in care legea prevede ca primarul se alege intr-un singur tur de scrutin si primarul in functie are prima sansa, PNL nu poate sa mentina ideea de a nu-i primi inapoi pe primari.

Ordonanta 55/2014 a fost emisa de Guvern in august 2014, actul normativ permitand alesilor locali sa migreze la alte formatiuni, fara a-si pierde mandatul, avand la dispozitie 45 de zile pentru a-si declara optiunea. Alesii locali au putut opta pentru un partid pana pe 17 octombrie 2014.

Potrivit unui raport Expert Forum, publicat in ianuarie 2015, peste 5.000 de alesi locali, intre care 552 de primari, au migrat la alte partide dupa adoptarea OUG 55/2014, marele castigator fiind PSD, catre care s-au indreptat 79% dintre primarii care au migrat, iar marii perdanti, PNL si PDL.