”Vino acasă la Brâncuși” nu-l promovează decât pe Călinoiu

Brancusi 1 Brancusi 2Ediția a II-a a programului de promovare turistică a județului Gorj ”Vino acasă la Brâncuși!” este inițiată și realizată de Consiliul Județean Gorj prin instituțiile de cultură subordonate: Ansamblul Artistic Profesionist ”Doina Gorjului”, Școala Populară de Artă din Târgu-Jiu, Muzeul Județean Gorj ”Alexandru Ștefulescu”, Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Gorj, Camera Agricolă Gorj, în parteneriat cu Primăria Municipiului Târgu-Jiu dar și cu Primăria Novaci, Primăria Baia de Fier, Primăria Săcelu, Primăria Peștișani, Asociația pentru promovarea și dezvoltarea turismului ”Acasă la Brâncuși”, Universitatea ” Constantin Brâncuși” din Târgu-Jiu, Universitatea ” Spiru Haret” din București, Asociația Profesională de Geografie, Ecologie și Turism ” Destin Geografic”, Teatrul Dramatic ”Elvira Godeanu”, ”Mișcarea de rezistență”, Asociația culturală ”Grigore Leșe”, Asociația ”Trix Bike”. Doar că Ion Călinoiu și-a lustruit încă odată imaginea pe bani publici cu postul de televiziune al lui Ionuț Răitaru.

Program ”VINO ACASĂ LA BRANCUȘI!” – 27 – 30 august 2015

Joi, 27 august 2015
Orele 19.00 : CONCERT EXTRAORDINAR DE MUZICĂ POPULARĂ ”Doina Gorjului” – ”LUMEA GORJENEASCĂ – Întoarcerea acasă” Locație: Zona Centrală a municipiului Târgu-Jiu- Amfiteatru In concert: Maria Ciobanu, Mariana Ionescu – Căpitănescu, Oana Lianu, Gheorghe Roșoga, Dumitru Zamfira, Ion Ghițulescu, Maria Loga, Claudia Torop, Victorița Lăcătușu, Valentin Sanfira, Olguța Berbec, Maria Roberta Crintea, Alexandra Bleaje, Natalia Gorjeanu, Georgiana Bîrsac, Marian Medregoniu, Reli Sanda, Roxana Croitoru, Alexandra Mărculescu

Vineri, 28 august 2015
Orele 10.00: Deschiderea Târgului Național al Meșterilor Populari și al Produselor Tradiționale. Locație: Zona Centrală a municipiului Târgu-Jiu:
Orele 16.00 – 19.00: FORUMUL DE TURISM cu participare internațională ”BRÂNCUȘI’S HOMELAND” – Târgu Jiu, 2015 Locație: Sala Maură a Palatului Administrativ din Târgu-Jiu
Orele 20.00: Simpozion internațional: ”OBICEIURI ȘI TRADIȚII POPULARE GORJENEȘTI”- ”NUNTA LA GORJENI” Locație: Curtișoara, Muzeul Arhitecturii Populare

Sâmbătă, 29 august 2015
Orele 10.00 – 14.00: SIMPOZIONUL ”40 de ani de la înființarea Muzeului Arhitecturii Populare – Curtișoara” Locație: Muzeul Arhitecturii Populare Curtișoara
Orele 10.00: FORUMUL INTERNAȚIONAL DE TURISM ”BRÂNCUȘI’S HOMELAND” – Târgu Jiu, 2015. Vizitarea Ansamblului Monumental ”Calea Eroilor” (Masa Tăcerii și Poarta Sărutului) Conferința de închidere, acordarea de plachete, diplome și titluri de ”Ambasador al turismului gorjean” Locație: Parcul Central Târgu Jiu, platoul de la Masa Tăcerii
Orele 14.00: Vernisajul operelor sculpturale create în cadrul Festivalului Internațional de Arte Vizuale GORJFEST; Locație: Săcelu, Gorj
Orele 17.00: Spectacol de Teatru ”ZAMOLXIS” Locație: Peștera Polovragi , comuna Polovragi
Orele 19.00: Spectacol: ”OBICEIURI ȘI TRADIȚII POPULARE GORJENEȘTI” Locație: Novaci – Rânca, Muzeul Civilizației Montane:
Orele 21.00: ”TRANSALPINA BIKE FEST” – Concert Rock – IRIS și TROOPER Locație : Rânca, Gorj

Duminică, 30 august 2015
Orele 11.00: Vernisaj ”Bursa Brâncuși” – Amplasarea a două lucrări de sculptură la Liceul Peștișani – Gorj; Locație: comuna Peștișani, Gorj.
Orele 16.00:”Festivalul fanfarelor și tarafurilor”. –moderator Grigore Leșe Locație: Muzeul Arhitecturii Populare Curtișoara
Orele 20.00: ”LUMEA GORJENEASCĂ – Întoarcerea acasă”
CONCERT POP ROCK: PROCONSUL, PACT by Leo Iorga & Adi Ordean, EMMA BAND și gorjenii Tavi Colen (&Band), Horațiu Mălăele, Armand Calotă, Claudia Motea, Nono Semen, Octavia Geamănu, Claudiu Cîrțînă, Maria Gugu. Locație: Zona centrală a municipiului Târgu-Jiu, Piața Prefecturii

Reclame

Complexul Energetic Oltenia țepuit cu două milioane de euro în contractul cu sârbii

sediu-CEOAfacerea păguboasă a Complexului Energetic Oltenia cu BVA Coal pentru vinderea de cărbune în Serbia continuă să provoce pierderi companiei românești. Conducătorii se fac că plouă deși poartă întreaga răspundere.

Contractul dintre Complexul Energetic Oltenia şi BVA Coal, o firmă de apartament din Constanţa, a fost încheiat la sfârșitul anului trecut și prevedea cumpărarea a peste un milion de tone de cărbune, scrie Digi24.  Prețul era de 13 de euro pe tonă, mai mic decât costul de producție, după cum a stabilit Curtea de Conturi. BVA Coal vindea mai departe cărbunele în Serbia, cu 35 de euro pe tonă.

Ar fi trebuit să fie 1,2 milioane de tone. Din păcate, după ce s-au luat aproximativ 500.000 de tone s-a sistat din motive pe care nu le cunoaştem”, a spus Laurenţiu Ciurel, director CEO.Răspunsul firmei a venit prin avocaţi.„CE Oltenia nu a reuşit să ne pună la dispoziţie, zilnic, cantitatea de până la 10.000 de tone de cărbune tip energetic, la granulaţia de 0,60, aşa cum a fost contractată. Practic, ne-au înşelat la momentul în care s-a semnat contractul că vor fi în stare să ne asigure cărbune energetic la granulaţia solicitată”, a declarat Briggita Niţoi, avocatul BVA COAL.

Contractul s-a încheiat în pe 30 aprilie anul acesta, după ce numai jumătate din cantitatea de cărbune a fost livrată. Complexul Energetic consideră că este vina partenerului şi a decis, după aproape patru luni, să încaseze garanţia de 780.000 de euro depusă de acesta la câştigarea contractului.„La momentul respectiv, executăm garanțiile acestei firme. Păi e o firmă de apartament. Nouă ne-a pus la dispoziţie nişte bilete la ordin. Astea nu au nicio valoare”, a spus Laurențiu Ciurel, directorul CEO Oltenia. Până la urmă, biletele nu au avut nicio valoare, pentru că firma din Constanţa a golit contul în care depusese banii. În plus, a dat în judecată compania de stat.

Cu doar o zi înainte de data la care Complexul Energetic Oltenia ar fi putut executa garanţia de 780.000 de euro depusă de BVA Coal, avocaţii firmei au apelat la magistraţii Tribunalului Gorj. Mai exact, au cerut instanţei să stabilească dacă, potrivit contractului, CEO are dreptul să intre în posesia garanţiei. În lipsa unui răspuns afirmativ al judecătorilor, societatea anunţă că nu va pune la dispoziţia Complexului suma respectivă. În luna mai, un raport al Curţii de Conturi a stabilit un prejudiciu de aproape două milioane de euro pentru CEO, provocat de acest contract.

Pe durata cât el s-a desfăşurat, Complexul Oltenia a făcut din el un profit care poate fi arătat de 500.000 de euro. Atât am câştigat”, a spus directorul CEO.Modul în care BVA Coal a obținut contractul ridică multe semne de întrebare. Înființată în octombrie 2014, a participat după doar o lună și jumătate la licitația organizată de Complexul Energetic. N-a avut succes, dar procedura a fost reluată și societatea, care nu avea niciun angajat la acea dată, a fost declarată câștigătoare.

Începând din aprilie anul acesta, unul dintre acţionarii societăţii este Iacob Oniga, condamnat în 1999 pentru omor. Contractul dintre Complexul Energetic Oltenia şi BVA Coal este verificat şi de procurorii DNA, care au început urmărirea penală in rem, pentru infracțiunea de abuz în serviciu.

Pentru pretinse probleme de mediu, Greenpeace vrea blocarea mineritului la Roșia

RosiaOrganizaţia ecologistă Greenpeace continuă să își concentreze atenția pe Gorj, scopul mai mult decât evident fiind blocarea mineritului care contribuie la independența energetică a țării.

Activiştii anunţă că, în contextul consultărilor cu publicul, au transmis comentarii  referitoare la raportul de impact asupra mediului pentru extinderea carierei de lignit Roșia, din Gorj, potrivit unui comunicat remis presei. Organizația avertizează autorii raportului și titularul de proiect  că impactul extinderii carierei de lignit nu a fost analizat corespunzător, semnalând aspecte legate de regimul suprafețelor împădurite, evaluarea deficitară a impactului asupra climei, probleme legate de exproprieri, dotarea utilajelor de extracție pentru reducerea poluării cu pulberi și altele.

Complexul Energetic Oltenia (CEO) intenționează să extindă zece perimetre miniere , iar în perioada curentă au loc consultări și dezbateri publice pe acest subiect. Carierele de lignit din bazinul Rovinari (Gorj) urmează să se extindă pe suprafețe ce însumează 3.984,77 de hectare de teren, dintre care 1.340,2 hectare reprezintă suprafețe împădurite.

Miercuri, a avut loc, la sediul Primăriei Fărcășești, dezbaterea publică aferentă extinderii carierei Roșia, de lângă orașul Rovinari.

„Vrem să ne asigurăm că informația care ajunge la localnici și la publicul general este cât mai completă. Consideram că populația locală și mediul natural sunt prioritare oricăror activități extractive”, a declarat Ionuț Cepraga, coordonator de campanii în Greenpeace România.

Greenpeace a semnalat o serie de probleme de mediu, de sănătate și de ordin social, prezente în raport:

– Clarificarea regimului de ocupare  a suprafețelor împădurite. Ca ordin de mărime, cele 235,69 de hectare propuse pentru despădurire reprezintă echivalentul a aproximativ 470 de terenuri de fotbal;

– Absența unei evaluări reale a impactului asupra climei;

– Omiterea problemelor aferente exproprierilor în regim de cauză de interes public. Raportul menționează doar intenția unor asemenea proceduri, fără a prezenta publicului implicațiile acestora.

Greenpeace susține că extracția lignitului este o falsă cauză de utilitate publică și că legislația aferentă încalcă dreptul de proprietate al cetățeanului în favoarea unei companii. Organizația oferă exemplul situației din Cehia, țară al cărei mix energetic cuprinde mult mai mult cărbune decât cel al României, dar unde cetățenii sunt protejați prin lege de exproprierile pentru extinderea carierelor de către companii precum CEO.

– Necesitatea încapsulării utilajelor generatoare de praf (ex. benzi transportoare) precum și a depozitelor de cărbune, pentru reducerea poluării cu pulberi in suspensie. La doar câteva zeci de metri de Școala Gimnazială nr. 1 din Rovinari se află un depozit de cărbune în aer liber, de 800 m lungime, în care excavează un utilaj rotor gigantic, afectând calitatea aerului din oraș.

– Expunerea problemelor de sănătate în mod real. Pulberile în suspensie, sau praful ridicat de utilaje și benzi transportoare, influențează negativ atât sănătatea locuitorilor din zona de extracție, dar și din împrejurimi, pe o rază de zeci de kilometri. Greenpeace susține că efectele activității de extracție asupra sănătății umane trebuie cumulate cu cele aferente arderii cărbunelui în termocentrale, nu considerate separat.

Primăria Rovinari ar putea avea primar liberal

 

 

RoEugeniu Staicu este favorit pentru a prelua conducerea primăriei Rovinari, dacă PNL îl va schimba pe actualul viceprimar cu atribuţii de primar, Laurenţiu Chivu. Staicu este consilier PNL şi cel mai probabil candidat al partidului în 2016. Acesta a dezvăluit că el era în cărţi pentru candidatură cu luni bune înainte de decesul primarului liberal din Rovinari, Dorin Filip, din data de 8 august.

Eugeniu Staicu şi-a dat acceptul pentru preluarea şefiei PNL Rovinari, însă aşteaptă să vadă în ce condiţii i se oferă primăria. Eugeniu Staicu a dezvăluit presei că i s-a solicitat candidatura la Primăria Rovinari, din partea PNL, cu câteva luni înainte de decesul lui Dorin Filip. „Indiferent dacă voi ocupa postul de primar interimar sau nu, voi candida la următoarele alegeri. Sincer, înainte de a se întâmpla necazul cu domnul Filip, îmi dădusem acceptul în cadrul organizaţiei PNL de a candida la alegerile din 2016, chiar dacă trebuia să candidez împotriva domnului Filip. Mi-a fost solicitată candidatura chiar în perioada aceea în care Iordache de la Turceni voia să facă, împreună cu Filip, cărţile. În perioada aceea am fost abordat. Cei de la PNL mi-au spus că este nevoie de oameni cu experienţă, la nivel de Rovinari. Încă de atunci mi-am dat un accept de a candida în 2016. Acum e penibilă situaţia, dacă trebuia să candidez împotriva lui Filip era un succes”, a declarat Eugeniu Staicu, care a mai candidat în trecut, dar a fost pe locurile 3-4.

Staicu este director economic la societatea  Energomontaj, sucursala Rovinari, din anul 1993, fiind şi acţionar la societatea respectivă.

 

 

Gata cu mașinile înmatriculate în Bulgaria!

 

BulParlamentarii români vor să introducă un proiect de lege prin care să interzică şoferilor cu maşini înmatriculate în Bulgaria să circule în România mai mult de 90 de zile.

Proiectul va fi dezbătut în sesiunea din toamnă a Camerei Deputaţilor. Iniţiatorii acestui proiect susţin că proprietarii maşinilor de Bulgaria evită taxa de înmatriculare şi creează mari probleme atunci când provoacă accidente rutiere. Aceştia au mai afirmat că, în prezent, în România circulă peste 100.000 de maşini îmnatriculate în Bulgaria. „Este un fenomen deja faptul că firmele de asigurări bulgăreşti plătesc cu foarte mare greutate despăgubirile. Trec între 120 şi 140 de zile. În peste 80 la sută din cazuri vorbim despre plăţi incomplete”, spune Cristian Munteanu, preşedintele Asociaţiei Societăţilor de Service Auto Independente, citat de DIGI 24. Proiectul a fost respins de Senat pentru că face discriminare. Pentru a rezolva acestă problemă, deputaţii vor să introducă această lege pentru toate maşinile înmatriculate în străinătate. „Poate aici a fost o greşeală a noastră, că nu am extins-o la tot ce înseamnă maşină înmatriculată dintr-o altă ţară, şi cred că era mult mai corect aşa. Încercăm să băgăm amendament la comisia de specialitate”, spune Ioan Munteanu, deputat PSD, iniţiatorul legii, pentru sursa citată.

Ișfan șapte case, inspectorul școlar general de la Gorj în centrul unui nou scandal

IsfanIon Ișfan este din nou în atenția presei centrale după ce în declarația de avere, pe care  a ascuns-o de ochii cetățenilor din ultimii ani, a consemnat că are șapte case și 10 terenuri și mulți bani prin conturi. Acesta  şi-a explicat averea care a devenit publică abia după ce a fost reclamat la Agenţia Naţională de Integritate (ANI) pentru că declaraţia nu era postată pe site, că averea este moştenită de el şi de soţia sa de la părinţi, care la rândul lor o au de la bunici şi străbunici. 

Potrivit cotidianului PANDURUL, familia Işfan are 10 terenuri, şapte case şi apartamente, dar şi 280.000 lei şi 28.000 de euro în conturi. Declaraţia de avere a fost publicată în urma unei solicitări a platformei cuteanu.eu, reprezentată de Cerasel Cuteanu, la ANI, care l-a şi sancţionat pe Işfan. „În 7 aprilie am semnat contractul de management cu ministrul educaţiei, în contract scrie foarte clar că sunt obligat să depun declaraţia de avere la începutul şi sfârşitul mandatului. Pe 17 aprilie am depus acea declaraţie de avere. (…) N-am ştiut că trebuie să depun declaraţia şi dacă sunt interimar, am întrebat şi mi-au spus că nu, chiar nu am ştiut, nu era nicio problemă să o depun. Bunurile astea se regăseau în proporţie de 90% si în 2008, 2009 când am fost inspector general. În contractul de mandat scrie ca trebuie să depun declaraţia de avere la început şi la sfârşit“, a declarat Ion Işfan.

Şeful ISJ Gorj a mai spus că terenurile şi casele sunt moştenire la familia sa şi a soţiei, care e singură la părinţi. „Terenurile şi casele sunt primite de la socrii mei şi părinţii mei. Nevasta mea este singura la părinţi, iar eu mai am un frate care este medic chirurg în Galaţi. Părinţii au hotărât ca toata averea pe care o au să mi-o dea mie”, a spus Işfan.

Chiar cu atâta avere, familia Işfan locuieşte într-un apartament din Târgu Jiu. „Suntem o familie foarte serioasă. Eu efectiv locuiesc într-un apartament cu doua camere“, a spus el. Işfan a susţinut că o parte din averea socrului vine de la bunici şi străbunici. El a explicat şi banii din conturi. „Depozitele bancare sunt construite din 2007-2008, după ce familia mea a dat o parte din terenuri la mină si o parte din bani mi-au revenit mie“, a declarat Ion Işfan.

Cât despre obligativitatea depunerii declaraţiei de avere la începerea activităţii într-o funcţie publică, Işfan spune că nu ştia că trebuie să-şi arate averea dacă e interimar. Mai mult, până acum acesta nu a depus niciodată declaraţii de avere. ANI l-a sancţionat pe Işfan cu amendă cuprinsă de la 50 la 2.000 lei.

 

DNA-ul face cărțile, cazul Rarinca rejudecat

RarincaJudecătorii Curţii de Apel Bucureşti au admis cererea prin care DNA a solicitat anularea deciziei definitive de achitare a Marianei Rarinca, dosarul urmând să fie rejudecat din 21 august. Cu o grabă suspectă și cu același judecător recunoscut pentru ”execuțiile” la ordin, Rarinca nu are practic nici o șansă în fața controversatei președinte a Înaltei Curți de Casație și Justiție-Livia Stanciu.

Potrivit Mediadax, decizia a fost luată de un complet format din Dorel Matei (preşedinte) şi Anamaria Trancă. La termenul de luni al procesului, judecătoarea care a decis achitarea Marianei Rarinca, Risantea Găgescu de la CAB, a solicitat instanţei, printr-o cerere înaintată de avocat, ascultarea ei în cauză, dar solicitarea a fost respinsă pe loc de completul de judecată.

Tot luni, Curtea de Apel Bucureşti le-a audiat atât pe Mariana Rarinca, cât şi pe Livia Stanciu, ambele fiind citate.Mariana Rarinca a declarat că, în opinia sa, decizia luată de judecătoarea Risantea Găgescu este corectă, iar actualul complet de judecată nu ar fi fost legal învestit pentru redeschiderea acestui caz.

La rândul său, Livia Stanciu a declarat în sala de judecată că decizia luată de Risantea Găgescu s-a făcut prin analizarea doar a anumit probe din dosar şi prin ignorarea celorlalte, astfel încât decizia ar fi fost lipsită de imparţialitate.

Totodată, Stanciu a mai arătat că lipsa de imparţialitate a judecătoarei Găgescu rezultă şi din faptul că, în decizia sa privind-o pe Rarinca, ea a desfiinţat decizia TB, dar a scris greşit numărul acesteia şi nu a rectificat nici până în prezent.

Ea a mai precizat că a cerut judecarea în lipsa ei a cazului pentru a nu se interpreta că ar face presiuni asupra judecătorilor.Livia Stanciu a mai spus că solicitarea procurorilor DNA este întemeiată din punct de vedere juridic şi că aceasta ar trebui admisă pentru soluţionarea judiciară corectă a speţei.

„Doamna Stanciu a venit azi să intimideze completul de judecată şi să dea lecţii de drept. Eu consider că, fiind vorba de preşedintele ICCJ, trebuie să fie un proces foarte corect. Eu am avut mare încredere în această persoană şi am lucrat pentru ea”, a declarat Mariana Rarinca jurnaliştilor, la ieşirea de la instanţă, după ce a fost audiată.

Întrebată dacă, în opinia sa, era indicat să îi trimită Liviei Stanciu SMS-urile pe care i le-a transmis, Rarinca a arătat că a avut încredere în aceasta şi că tot ceea ce a făcut a fost să-i indice acesteia ce datorii mai are la ea.

Curtea de Apel Bucureşti a judecat luni contestaţia în anulare făcut de procurorii DNA împotriva deciziei de achitare a Marianei Rarinca.

Tot luni, CAB a respins cererea de recuzare formulată de Mariana Rarinca împotriva celor doi magistraţi din completul care a analizat contestaţia în anulare a DNA.

În 28 iulie, Curtea de Apel Bucureşti a decis că este admisibilă în principiu contestaţia în anulare făcută de procurorii DNA în cazul deciziei de achitare a Marianei Rarinca, acuzată de şantajarea Liviei Stanciu.

Judecătoarea Livia Stanciu a susţinut, în iunie anul trecut, că a fost şantajată de Mariana Rarinca, care i-ar fi cerut 20.000 de euro, pentru a nu divulga presei date presupus compromiţătoare despre preşedintele ICCJ şi familia acesteia.

Rarinca a fost arestată preventiv în perioada 10 iunie – 18 decembrie 2014 şi trimisă în judecată în 1 iulie 2014. Ea a fost achitată, pe 21 mai, de Curtea de Apel Bucureşti, decizia fiind definitivă. La judecarea în fond a dosarului, Tribunalul Bucureşti a condamnat-o pe Rarinca la trei ani de închisoare cu suspendare.

Direcţia Naţională Anticorupţie a cerut anularea deciziei de achitare, procurorii motivând că judecătoarea Risantea Găgescu, care a făcut parte din completul de judecată, a fost în incompatibilitate.

Judecătoarea Risantea Găgescu şi Damian Dolache au fost în completul de la Curtea de Apel Bucureşti care a decis definitiv, pe 21 mai, achitarea Marianei Rarinca. Judecătoarea Risantea Găgescu a candidat anul trecut pentru un post de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, dar a fost respinsă de o comisie din care făcea parte şi şefa ICCJ, Livia Stanciu. În cadrul interviului, cele două judecătoare ar fi avut un schimb dur de opinii juridice, după ce Risantea Găgescu ar fi afirmat că nu se oboseşte să facă cercetare judecătorească şi să administreze probe şi mai bine achită un inculpat dacă nu este sută la sută sigură de vinovăţia lui.