Ca să nu piardă alegerile locale, liberalii își vor primarii traseiști înapoi

TinelApropierea alegerilor locale și lipsa unor alternative la nivel local i-a făcut pe liberali să renunțe la embargoul pus în fața primarilor traseiști. Foștii primari liberali vor fi reprimiți în partid pe baza unor condiții de conjunctură.

Viceliderul grupului PNL de la Camera Deputatilor, Tinel Gheorghe, a declarat că aleșii locali care au migrat, în urma Ordonanței 55/2014  la PSD și doresc să se întoarcă la liberali pentru alegerile locale din 2016, ar putea fi primiti inapoi, dacă au susținerea cetățenilor și în funcție de motivele pentru care au plecat.

“Vor fi primari are au plecat pe Ordonanta 55 si care vor dori sa se intoarca in PNL. Trebuie sa fie analizat caz cu caz. Acolo unde merita, in functie de situatia politica, de motivele care au stat la baza plecarii lor, ar putea fi reprimiti in PNL”, a declarat Tinel Gheorghe.

Potrivit acestuia, ar putea fi reprimiti in partid primarii care au plecat la PSD, doresc sa se reintoarca si se mai bucura de credibilitatea cetatenilor, isi fac “autocritica” si au avut motive legate de rezolvarea unor probleme ale localitatilor lor.

“E posibil sa-i primim inapoi pe cei care se mai bucura de credibilitatea cetatenilor, ca nu toti cetatenii sunt de acord cu migratia, pe cei care au plecat pentru rezolvarea problemelor de finantare a obiectivelor din localitate, pentru ca cei de la PSD ii finantau pe reprezentantii lor”, a mai explicat Tinel Gheorghe.

El a adaugat ca, in conditiile in care legea prevede ca primarul se alege intr-un singur tur de scrutin si primarul in functie are prima sansa, PNL nu poate sa mentina ideea de a nu-i primi inapoi pe primari.

Ordonanta 55/2014 a fost emisa de Guvern in august 2014, actul normativ permitand alesilor locali sa migreze la alte formatiuni, fara a-si pierde mandatul, avand la dispozitie 45 de zile pentru a-si declara optiunea. Alesii locali au putut opta pentru un partid pana pe 17 octombrie 2014.

Potrivit unui raport Expert Forum, publicat in ianuarie 2015, peste 5.000 de alesi locali, intre care 552 de primari, au migrat la alte partide dupa adoptarea OUG 55/2014, marele castigator fiind PSD, catre care s-au indreptat 79% dintre primarii care au migrat, iar marii perdanti, PNL si PDL.

Reclame

Primarul Dorin Filip, mort în condiţii suspecte la Tulcea

Filip

Primarul oraşului Rovinari, Dorin Filip, a murit în noaptea de vineri spre sâmbătă la Tulcea unde era la o reuniune a Asociaţiei Primarilor de Oraşe din România. Condiţiile sunt cel puţin suspecte şi sunt anchetate de poliţişti. Cea mai probabilă cauză a decesului pare a fi un infarct miocardic.

Unul dintre cei mai cunoscuţi şi mai apreciaţi primari din Gorj, Dorin Filip, a murit subit la Tulcea. Vestea a ajuns în Gorj încă de sâmbătă dimineaţa dar nu a putut fi confirmată decât la orele prânzului de surse oficiale. La Tulcea a mers inclusiv Ion Călinoiu care era la finalul concediului în staţiunea Mamaia.

Confirmare

Andreea Florentina Ion, organizatorul evenimentului de la Tulcea, la care era şi primarul Dorin Filip invitat, a confirmat decesul acestuia. Florentina Ion a mai spus că la hotel au ajuns şi oamenii legii care fac cercetări. Primarul din Rovinari, Dorin Filip, a decedat într-un hotel din Tulcea. Potrivit primelor informaţii, acesta a fost găsit de şoferul său în baia camerei de hotel în care era cazat. Se pare că a suferit un infarct. Fiul lui Filip, Robert, revine de urgenţă din Turcia, unde se afla în concediu. La Tulcea a plecat şi Ion Călinoiu, preşedintele Consiliului Judeţean Gorj.

Consilierii locali din Rovinari se vor întruni în ședință extraordinară pentru a declara zi de doliu în localitate, ca urmare a decesului neașteptat al primarului Dorin Filip. Acesta a fost găsit mort în camera de hotel din Tulcea, acolo unde se afla pentru o întrunire a Asociației Orașelor din România. Cel mai probabil, Dorin Filip a suferit un infarct.La Rovinari a fost anulat și Festivalul Berii, programat în perioada 10-16 august.

Rovinărenii sunt șocați la vestea decesului neașteptat al primarului Dorin Filip, la doar 53 de ani. Aceștia depun flori și aprind lumânări în mai multe locuri publice din oraș. Și politicienii sunt șocați. Ion Călinoiu era în concediu, la Mamaia, dar a plecat imediat spre Tulcea, acolo unde Filip a murit într-o cameră de hotel. „Este o tragedie”, a spus Călinoiu. La rândul lui, Dan Valceanu, copreședintele PNL Gorj, transmite condoleanțe familiei. „Sper ca familia să găsească puterea pentru a trece peste acest tragic eveniment. Sunt șocat de veste”.  Marius Vlaicu, coleg de partid cu fiul primarului, Robert Filip, a scris pe pagina de socializare „Dumnezeu sa-l odihneasca in pace!Condoleante familiei indoliate! Judetul Gorj pierde un om de valoare!Mare pacat!”.  Și primarii din județ sunt alături de familia Filip. „Este o mare pierdere. A plecat mult prea devreme dintre noi”, a spus Mihai Mazilu, primarul de la Târgu-Cărbunești.

 

Primăria din Băleşti, beneficiara rectificării bugetare

PaicuVeşti proaste pentru nu mai puţin de 32 de primării din judeţul Gorj. În urma rectificării bugetare de luna aceasta nu au primit nici măcar un leu, la fel ca şi Consiliul Judeţean Gorj. În schimb, cele mai mari sume le-a primit primăria Băleşti, căreia i-a fost repartizată aproape un sfert din suma alocată întregului judeţ, de 9.6 milioane lei.  Comuna Bălești  a primit suma de 2.130.000 lei, urmată de Plopșoru cu 1.700.000 lei, Crasna-1.332.000 lei, Bîlteni-1.270.000 lei, Bustuchin – 1.191.0000 lei, Drăguțești – 1.041.000 lei.

Trezoreria Gorj  a transmis unităţilor administrative din judeţ sumele ce le-au revenit în urma rectificării bugetare. De această dată, s-a ţinut cont de sumele alocate fiecărei primării la început de an, şi banii au fost alocaţi astfel încât să se ajungă la nivelul anului 2014 cu sumele alocate pentru echilibrarea bugetului.

Orașele care nu au primit nimic în urma rectificării bugetare sunt: Motru, Bumbești Jiu, Novaci, Țicleni, Tismana. Primăriei Târgu Jiu i-a fost repartizată suma de 551.000 lei, pentru Rovinari-144.000 lei, Târgu Cărbunești-109.000 lei, Turceni-222.000 lei.

 

În cea ce privește sumele repartizate comunelor, cea mai avantajată a fost comuna Bălești care a primit suma de 2.130.000 lei, urmată de Plopșoru cu 1.700.000 lei, Crasna-1.332.000 lei, Bîlteni-1.270.000 lei, Bustuchin – 1.191.0000 lei, Drăguțești – 1.041.000 lei. Alte 27 de comune din județul Gorj nu au primit niciun leu în urma rectificării bugetare. Este vorba de comunele: Alimpești, Arcani, Bălănești, Bărbătești, Berlești, Bolboși, Bumbești Pițic, Ciuperceni, Crușeț, Dănciulești, Glogova, Godinești, Hurezani, Ionești, Jupînești, Lelești, Licurici, Mușetești, Samarinești, Săcelu, Schela, Stejari, Telești, Turcinești, Văgiulești, Vladimir.

Nici Consiliul Județean Gorj nu a primit nimic în urma acestei rectificări bugetare.

Brâncuşi umilit de tot ce ţine de Primăria Târgu-Jiu

BraCentrul de Cercetare, Dezvoltare și Promovare “Constantin Brâncuși” a remis, în această săptămână, un comunicat de presă prin care dorește să lămurească acuzațiile cu privire la greșelile grave de traducere În Engleză și Franceză a operelor brâncușiene, pe suvenire vândute în Parcul Central.De fapt, cine se scuză, se acuză.

Potrivit Centrului „Brâncuși”, toate obiectele care conțin erori de text vor fi retrase de la comercializare, urmând a fi returnate producătorilor pentru remedierea greșelilor constatate. Potrivit instituției, produsele promoționale sunt realizate de agenți economici independenți, care au obligația de  a obține acordul Societății de gestiune a drepturilor de autor în domeniul artelor vizuale – VISARTA – pentru grafica și imaginile folosite.

Conducerea Centrului Brâncuși transmite că se află în discuții cu mai mulți graficieni și artiști plastici pentru realizarea unor obiecte care să corespundă din punct de vedere estetic exigențelor promovării operelor constituente ale Ansamblului Monumental „Calea Eroilor” din Târgu-Jiu.

De asemenea, panourile informative din cele două parcuri care găzduiesc operele lui Constantin Brâncuși se află în proces de înlocuire. Acestea vor fi realizate cu o nouă grafică, pe materiale speciale, care sunt folosite în muzee din întreaga lume

48 de liberali vor la Consiliul Județean Gorj

mocioi 2Confruntat cu o lipsă acută de personalități politice, PNL Gorj încearcă să facă din ”rahat bici” și a lansat o competiție internă pentru lista la Consiliul Județean. Lista este una jalnică, dacă Ion Călinoiu dorește să rămână pe viață la Consiliul Județean are toate șansele cu ”no name”-urile liberale, cu excepția Niculinei Mocioi, Dan Vâlceanu și Pantelimon Manta. Lipsește de pe listă Gheorghe Mitescu, acesta urmând să revină în scaunul de inspector școlar general.

48 de liberali şi-au arătat intenţia de a candida în 2016 pentru un post de consilier judeţean în Gorj. Aceştia sunt: Păsărin Ovidiu Dragoș, Bejinaru Ion-Bogdan, Banța Victor, Orzan Gheorghe, Rovența Constantin Adrian, Tănasie Cristinel, Ciolocoi Mădălina, Mocioi Niculina, Novac Gheorghe, Dragu Ion, Vulpe Daniela, Dobrițoiu Ion, Militaru Constantin Severus, Trufelea Constantin Cosmin, Urucu Marian, Gheorghescu Florentin Nicu, Drăghici Dorel, Neagu Sorin, Albișoru Mareș, Cojocaru Ion, Muja Nicolae, Vîlceanu Dan, Vârjan Dorin, Iacobescu Marcel -Petrică, Romanescu Marcel Laurențiu, Paraschiv Mihai, Mergea Florin, Manta Pantelimon, Barboianu Iulian, Ghimiși Rodica, Chirițescu Dumitru Dorel, Pîrvulescu Victor, Runceanu Adrian, Mitelea Ileana, Garbaciu Viorel Doru, Lădaru Ion Eduard, Purec Vasile Sorin, Bobu Nicolae, Cochină Maria, Nimară Daniel Felix, Hotoboc Mircea, Grivei Gheorghe, Logăscu Mihai, Găman Irina Andreea, Șuță Denisa Zenobia, Dragomirescu Emanoil, Retezeanu Constantin, Tivig Silvestru.

RAAN Severin rămâne fără cărbune în această săptămână, pericol iminent

RaanRegia Autonomă pentru Activități Nucleare (RAAN) datorează Complexului Energetic Oltenia 128.582.978 lei pentru cărbunele energetic livrat. Cărbunele pe care îl mai are în stocuri îi ajunge pâmă vineri.

Liderul de sindicat Alexandru Tănase a declarat, pentru AGERPRES, că actualul stoc de lignit, de aproximativ 20.000 tone, ar asigura funcționarea sucursalei Romag-Termo a RAAN doar până la 6 august.”Ni s-au promis 25 de milioane de lei pentru a continua să menținem în stare de siguranță echipamentele. Se întârzie nejustificat alocarea acestor bani. Oprirea liniilor de fabricație, mai ales la Uzina de Apă Grea, unde există tone de hidrogen sulfurat, gaz foarte periculos pentru mediu și oameni, trebuie făcută controlat”, a precizat Tănase.

El a arătat că la RAAN încasările curente, rezultate din furnizarea de agent termic și vânzarea energiei termice, se ridică la aproximativ 100.000 lei/zi, sumă insuficientă pentru a acoperi cheltuielile cu funcționarea în condiții de siguranță a instalațiilor, evaluate la 500.000 lei/zi.”În ședința creditorilor din 27 iulie s-a aprobat disponibilizarea din 1 octombrie 2015 a 1.525 de salariați, iar începând cu data de 31 martie 2016 — 520 de salariați. În primele 12 luni, aceștia vor primi câte 1.740 de lei/lună ca venit lunar de completare, iar după expirarea acestei perioade, tot pentru 12 luni, câte 1.200 de lei. Dacă autoritățile vor respecta aceste convenții, vom vedea. Problema care ne interesează în cel mai înalt grad este închiderea, la 31 august, a platformelor industriale ale RAAN, care trebuie făcută etapizat, pentru a preveni riscurile unor accidente catastrofale”, a adăugat Tănase.

În context, el a afirmat că este optimist și că „guvernanții vor raționa și nu vor mai crea probleme sociale și nici nu vor pune în pericol viața și sănătatea populației din localitățile din împrejurul uzinei de apă grea Romag-Prod și a celei din zonele transfrontaliere”.