Ciurel taie la CEO în carne vie

 

 

CiurelDirectorul general al Complexului Energetic Oltenia, Laurențiu Ciurel, vorbeşte despre posibilitatea redimensionării companiei, aşa încât să rămână în picioare 6 şi din cele 11 cariere şi 8 din cele 14 grupuri energetice. Această reducere de activitate este motivată de impunerea unor ţinte dure de decarbonizare în cazul centralelor pe cărbune. Asta ar însemna reducerea numărului de angajați sub 10 000, așa cum vorbea Călinoiu public în 2012. CE Oltenia mai are acum 15 mii de angajaţi. 

Parlamentul European a votat o rezoluţie ce cuprinde măsurile pe care le susţine la întâlnirea pe schimbări climatice din decembrie de la Paris, măsuri ce influenţează sistemul energiei pe cărbune. Se doreşte reducerea emisiilor cu 40% până în 2030, precum şi 30% energie din surse regenerabile. De asemenea, se discută despre  retragerea unor certificate carbon de pe piaţă, însă din anul 2019, când ar creşte preţul acestora. “Probabil că, dacă deciziile vor fi abrupte şi dure cu privire la lignit, ar trebui într-un termen relativ scurt reorientate fluxurile de capital spre maxim 6 cariere, acelea care au grad de rentabilitate mai mare. Şi grupuri energetice păstrate pe măsură. Undeva la opt-nouă din 14 cât avem acum”, a explicat directorul general al CE Oltenia, Laurenţiu Ciurel la TV Sud.

CE Oltenia are acum 11 cariere, cu peste 10.000 de angajaţi. Redimensionarea de care vorbeşte Laurenţiu Ciurel ar reduce numărul acestora la jumătate. „Cinci-şase cariere înseamnă în jur de 5.000 de oameni, cam o mie de oameni pe carieră, la unele sunt 6-700. Ar trebui să urmeze şi TESA aferentă, care ar mai fi şi acolo de ordinul sutelor şi ce-i mai grav este că va trebui să urmeze personalul de exploatare de la sucursalele energetice. Când ajungem acolo situaţia este ireversibilă. Într-o carieră te mai poţi întoarce, dar într-un grup pe care nu-l conservi şi l-ai închis nu te mai poţi întoarce peste un an sau doi dacă te răzgândeşti”, a precizat acesta.

 

Transalpina se închide circulației cu 1 noiembrie 2015

transalpina_39183900Drumul National (DN) 67 C Transalpina va fi închis circulatiei publice începând cu data de 1 noiembrie 2015, ca urmare a venirii sezonului rece, a declarat în 29 octombrie 2015, în cadrul sedintei Colegiului Prefectural Gorj, directorul Sectiei Drumuri Nationale (SDN) Târgu-Jiu, Ion Tudor.

Potrivit sursei citate, termenul de redeschidere a drumului este 31 martie 2016, însa exista posibilitatea ca acesta sa fie prelungit din cauza vremii nefavorabile si a acumularilor mari de zapada.

‘Duminica vom merge împreuna cu Politia Rutiera sa verificam modul în care am efectuat semnalizarea si sa întocmim procesul verbal cu închiderea sectorului de drum. (…) Chiar astazi (joi n.r.) am avut o discutie cu inspectorul  sef al IPJ Gorj si am discutat ultimele concluzii si ultimele masuri stabilite cu programul de iarna si cu închiderea DN 67 C. (…) Sigur vom avea o iarna cu zapada, geroasa, deja azi nopate pe munte temperaturile au scazut mult sub zero pe Papusa si în zona Transalpina, din aceste motive noi am luat aceasta hotarâre de comun acord cu politia, e data de 1 noiembrie se închide Transalpina de la Rânca la Obârsia Lotrului. Data pâna la care se închide va fi de 31 martie 2016, dar sigur se va prelungi pentru ca iarna tine mult mai mult pe Transalpina’, a afirmat Ion Tudor.

Transalpina este soseaua situata la cea mai mare altitudine din România, având punctul cel mai înalt în Pasul Urdele, la 2 145 de metri. Drumul face legatura între orasele Novaci, din judetul Gorj, si Sebes, din judetul Alba, fiind anual închis pe perioada iernii.

Alina Gorghiu și Vasile Blaga au ajuns într-un final la Târgu-Jiu

PNL 5 PNL 1Așteptați încă din vară la Târgu-Jiu, liderii PNL Alina Gorghiu şi Vasile Blaga au ajuns, joi-29 octombrie 2015, la Târgu-Jiu, aceştia organizând două întâlniri cu liberalii gorjeni conduşi de Dan Vâlceanu şi Tudor Barbu.

Vizita de ieri a lui Blaga și Gorghiu a fost una strict politică, cei doi întâlnindu-se, la Muzeul Judeţean, cu liberalii din Biroul Permanent Judeţean, apoi, pe Insuliţă, cu activul de partid de la Gorj. Conducerea PNL Gorj le-a prezentat liderilor partidului situaţia şi structura organizaţiilor locale, dar şi efectul fuziunii celor două grupări politice. Cu excepţia organizaţiilor judeţene şi municipale, PNL are la Gorj preşedinţi unici în fiecare filială locală. Co-preşedintele PNL Târgu Jiu, Marcel Romanescu, a precizat că Alina Gorghiu şi Vasile Blaga le-au trasat liberalilor care sunt obiectivele partidului pentru alegerile locale, inclusiv pentru cele parlamentare din 2016. Pe de altă parte, liderii PNL, Alina Gorghiu şi Vasile Blaga, s-au declarat mulţumiţi de activitatea organizaţiei judeţene a PNL Gorj, aceasta îndeplinind până acum toate obiectivele trasate de liderii de la centru. Vasile Blaga a declarat la Târgu-Jiu că PNL Gorj a depăşit targetul impus de partid la alegerile prezidenţiale de anul trecut şi i-a apreciat pe primarii liberali care au rămas în partid şi nu au trecut prin Ordonanţa 55 la PSD. „Le mulţumesc colegilor noştri din Gorj pentru faptul că şi-au atins obiectivele pe care le-am trasat în timpul campaniei prezidenţiale şi au avut şi ei un aport deosebit la câştigarea alegerilor de către domnul Iohannis. Targetul pentru ei a fost de 40%, au scos aproape 42% şi de asemenea să le mulţumesc celor 14 primari care au mai rămas la noi după Ordonanţa 55 cu toate că nu le este foarte uşor, dar iată că nu au ascultat şi nu au acceptat propunerile domnului Ponta, propunerile domnului Dragnea de a trece contra cost la ei că despre asta este vorba”, a declarat co-preşedintele PNL, Vasile Blaga. La întâlnirea cu aceştia, liberalii gorjeni le-au prezentat situaţia organizaţiei PNL Gorj în ceea ce priveşte modul de organizare şi de conducere a filialelor din teritoriu, situaţia selecţiei privind candidaţii propuşi pentru alegerile locale, dar şi care ar fi şansele ca liberalii să câştige bătălia cu PSD.

 

Iulian Vlad,fostul șef al Securității, dezvăluiri senzaționale la UCB

 

Vlad

Uriașă lovitură de imagine a Universității ”Constantin Brâncuși”, generalul Iulian Vlad a fost convins să vorbească. Interesant pentru cunoscători că așa-zisele dezvăluiri nu sunt noi și s-au făcut în curtea lui Adrian Gorun, un exponent al regimului comunist până în 1989. Unii nu ar exclude faptul ca cei doi să fi fost colegi la un moment dat…..

Generalul Iulian Vlad, fost șef al Securității până în 1989 și condamnat la 25 de ani pentru reprimarea protestelor ddin decembrie 1989 de la Timioara , a făcut joi la Târgu-Jiu mai multe dezvăluiri referitoare la Revoluție, dar s-a referit și la ceea ce a urmat după aceasta.

La UCB au fost invitați câțiva dintre principalii actori de atunci care mai sunt încă în viață. Despre perioada imediat următoare plecării lui Nicolae Ceaușescu, perioadă în care el răspundea de securitatea țării:„Generalul Gușe era șef al marelui Stat Major, deci comandantul executiv al Armatei, iar eu eram ministru secretar de stat, șef al Departamentului Securității Statului, cealaltă forță armată a statului, pe care o avea țara atunci. Puterea armată era în mâinile noastre.

Evident, cei care au fost mai apoi beneficiarii puterii la care pe noi nu puteau să ne asocieze, pentru că nu făceam parte din același grup. Noi ne-am îndeplinit misiunile și îndatoririle funcțiilor pe care le aveam. Pe cale informativă se întrevăzuse posibilitatea unor provocări care ar fi determinat o vărsare de sânge fără precedent și, apoi, știți ce s-a proferat la posturile de radio și la televiziune. Trebuia să ţinem în frâu această forță de apărare a statului”.

O ciocnire între armată și servicii

„În al doilea rând s-a intenționat, și ar fi fost o crimă fără precedent cu urmări nebănuit de mari, cu vărsare de sânge ca niciodată, dacă între armată și forțele de securitate s-ar fi iscat un conflict, dacă trăgeau unii împotriva altora.

Încercări s-au făcut, iar unele au fost chiar reușite , cum ar fi cazul de la Otopeni, în care au murit câteva zeci de copii, de tineri, abia încorporați în luna noiembrie în armată, care au fost pur și simplu măcelăriți.

A fost vorba și de nechibzuința unui comandant care răspundea de paza aeroportului, dar cel mai mare rol l-a jucat diversiunea.

Imaginați-vă ce s-ar fi putut întâmplat, dacă această diversiune s-ar fi generalizat. S-au mai încercat și prin alte locuri și toate au avut aceleași trăsături, dar spre cinstea și onoarea generalului Gușe, un militar și un patriot desăvârșit, a făcut cu cinste față responsabilităților uriașe.

Nu puteam să fiu cooptat în diferitele organisme care au vrut să statueze forma de putere care atunci a luat ființă, pentru că noi nu făceam față din aceeași grupare. Cei care au beneficiat de putere de la primul și până la ultimul au fost într-o formă sau alta puși de acord în prealabil. Și știți proverbul că cine se aseamănă, se adună, așa că nu a fost prea greu să se adune”, a spus Iulian Vlad, citat de Evenimentul Zilei.

Reabilitarea Securității

Filip Teodorescu, fost locțiitor al șefului Direcției Contraspionaj din Departamentul Securității Statului: Securitatea torționară, povești. „Evenimentele de la Timişoara nu au fost declanşate datorită lui Lazlo Tokes, că el avea o anumită misiune şi ţinea legătura cu reprezentanţi ai serviciilor de spionaj străin, chiar cunosc că nu a fost el în atenţia contraspionajului român.

Eu am cunoscut cazul  pentru că domnul Iulian Vlad m-a desemnat să conduc controlul de fond pe linie de informaţii desigur, al acitivitaţii din judeţul Timiş. Atunci am aflat ce e cu acest preot reformat. Sigur că într-un dosar se adună informaţii de multe feluri… Era evidentă activitatea lui de colaborare  cu  Serviciul de informatii vecin (…).

Direcţia de Constraspionaj nu se ocupa de ţările socialiste. Numai preşedintele ţării putea să decidă să se aplice legea, să fie judecat şi deferit justiţiei.Am înţeles că a spus „nu e cazul pentru un preot şi n-are niciun sens să ne încurcăm cu asemenea chestiune”. Au hotărât să-l mute într-o altă parohie.

Nu noi am hotărât acest lucru, că nu era treaba noastră, a Serviciului de Informaţii, decizia a fost pe ordine politică.

Din păcate, a coincis acea mutare a lui din Timişoara cu declanşarea evenimentelor care au dus la schimbarea regimului comunist.  (…) Munca asta de informaţii nu e aşa sigură şi nu se reduce la ce încearcă unii s-o reducă. Securitatea torţionară, teroristă… poveşti.

Poveşti, dar foarte periculoase şi urmările au fost drastice. Nu minimalizăm sub nicio formă durerea mare a românilor, vizavi de ce s-a întâmplat la Timişoara”, a spus Filip Teodorescu.

Voinea anunță…redeschiderea

 

Generalul Dan Voinea, procurorul militar care a instrumentat Dosarul Revoluției: Cazul se poate redeschide oricând. „Sinuciderea” generalului Milea a fost de fapt o crimă comisă de oamenii grupului de putere, nucleu politic ce s-a grupat cu repeziciune pentru a prelua puterea, în decembrie 1989, a spus Dan Voinea, citat de Evz.

Acesta a povestit cum a ajuns să fie acuzatorul lui Ceauşescu, având în dosar doar câteva interceptări.

Dan Voinea a făcut cunoscute detalii terifiante despre felul în care a murit fostul dictator şi soţia sa, Elena Ceauşescu. După execuţia soţilor Ceauşescu, s-a urmărit chiar uciderea sa: „S-a tras asupra mea. Din păcat, unul dintre însoţitorii mei a murit”.

De asemenea, acesta a comentat clasarea dosarului Revoluţiei, precizând că acesta se poate redeschide oricând, fiind vorba de un milion de pagini de informaţii şi date care nu trebuie pierdute sau să rămână neaflate de români.

Ion Călinoiu trage de timp în procesul cu ANI

 

Calinoiu 6”Baronul” de Gorj Ion Călinoiu amână confruntarea juridică cu ANI, pentru unii sunt semne clare că nu are cum să câștige.Curtea de Apel din Craiova a amânat miercuri, 28 octombrie a.c.,  procesul în care este judecată cererea preşedintelui Consiliului Judeţean Gorj, Ion Călinoiu, de anulare a deciziei Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI) prin care a fost declarat incompatibil, ca urmare a unui conflict de interese. „Amână cauza faţă de cererea formulată de apărătorul titular al reclamantului, avocat Cosmin Gherghe, care nu se poate prezenta la acest termen şi pentru a se depune înscrisurile în copie certificată. Document: Încheiere de şedinţă  28.10.2015”, potrivit Curţii de Apel din Craiova.

Conform ANI, preşedintele Consiliului Judeţean Gorj, Ion Călinoiu, s-ar fi aflat în stare de incompatibilitate în perioada exercitării mandatului de Preşedinte al Consiliului Judeţean Gorj, întrucât a deţinut, simultan cu funcţia de preşedinte, următoarele calităţi, contrar prevederilor legale: expert pe termen scurt în cadrul Centrului Naţional de Dezvoltare a Învăţamântului Profesional şi Tehnic, în perioada 01 septembrie – 15 decembrie 2012 şi expert pe termen scurt – expert comitetul local de dezvoltare a parteneriatului social – expert consorţiul regional Sud-Vest Oltenia în cadrul Inspectoratului Şcolar Judeţean Gorj, în perioada 01 iunie – 31 iulie 2013. Călinoiu nu şi-a trecut veniturile din activităţile respective în declaraţia de avere şi este vizat şi de o anchetă a Parchetului Local Târgu-Jiu pentru fals în declaraţii, ca urmare a unei sesizări depuse de ANI.

Percheziții în Gorj pe evaziune fiscală

 

 

MascatiAstăzi ,29 octombrie 2015, 162 de poliţişti, sub coordonarea Direcţiei de Investigare a Criminalităţii Economice a Inspectoratului General al Poliţiei Române, au efectuat  52 de percheziţii în 12 judeţe şi în municipiul Bucureşti, la persoane bănuite că au cauzat un prejudiciu de peste 6.000.000 de euro, prin evaziune fiscală şi spălare de bani.Au fost  puse în executare 46 de mandate de aducere.

Potrivit comunicatelor oficiale,  la data de 29 octombrie a.c., poliţiştii Inspectoratului de Poliţie Judeţean Mehedinţi au efectuat  52 de percheziţii în judeţele Mehedinţi, Timiş, Alba, Arad, Ilfov, Dâmbovița, Dolj, Caraş-Severin, Gorj, Olt, Hunedoara, Sălaj şi în municipiul Bucureşti.

Au fost  percheziţionate atât locuinţele unor persoane bănuite  de săvârşirea mai multor infracţiuni de evaziune fiscală şi spălare de bani, precum şi sediile societăţilor comerciale administrate de acestea.

De asemenea, poliţiştii urmează să pună în aplicare 46 de mandate de aducere, persoanele depistate urmând a fi conduse la audieri şi dispunerea măsurilor legale.

Acţiunea, la care au participat  162 de poliţişti, este coordonată de Direcţia de Investigare a Criminalităţii Economice din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române.

Activităţile se desfăşoară în cadrul unui dosar penal aflat în instrumentarea Serviciului de Investigare a Criminalităţii Economice din cadrul Inspectoratului de Poliţie Judeţean Mehedinţi, sub supravegherea Parchetului de pe lângă Tribunalul Mehedinţi.

Din cercetări a reieşit că, în perioada 2008 – 2014, 45 de persoane, în calitate de reprezentanţi legali (asociaţi, administratori, împuterniciţi) ai 46 de societăţi comerciale, s-ar fi sustras de la plata obligaţiilor fiscale pentru societăţile comerciale controlate de către ei în mod direct sau prin persoane interpuse.

Aceştia ar fi înregistrat în contabilitatea firmelor mai multe facturi fiscale emise în baza unor operaţiuni comerciale fictive (reprezentând cheltuieli cu achiziţia de  materiale reciclabile, piese auto şi accesorii, precum şi servicii transport-manipulare), în valoare totală de peste 15 milioane de euro, pentru care ar fi dedus ilegal T.V.A. şi ar fi diminuat artificial impozitul pe profit.

Prejudiciul cauzat astfel bugetului de stat este de peste 6 milioane de euro.

Ulterior, prin intermediul societăţilor controlate, cei în cauză ar fi efectuat mai multe operaţiuni sau tranzacţii financiare, urmărind spălarea sumelor de bani.

Aceştia ar fi făcut depuneri succesive de valori monetare, urmate de retrageri imediate sau ar fi rulat aceste valori prin conturile bancare ale societăţilor, metodă prin care ar fi  fost disimulată provenienţa banilor.

Acţiunea a beneficiat de suportul de specialitate al S.R.I..

Fostul lider al minerilor, Viorel Temelescu, pus sub acuzare pentru prima Mineriadă

temelescuViorel Temelescu, fostul vicepreședinte al Uniunii Sindicatelor Miniere Oltenia (USMO), a fost pus sub acuzare de procurorii militari în dosarul „Mineriada“, în care este urmărit penal și Ion Iliescu, pentru infracțiuni contra umanității. Temelescu era în iunie 1990 lider de sindicat la Exploatarea Minieră Motru. Acesta este acuzat, alături de alți lideri de sindicat, pentru că a organizat deplasarea în Capitală a minerilor din Valea Jiului. În acest dosar, oamenii legii au pus sub acuzare și un ofițer în rezervă din Gorj. Este vorba de Dumitru Bondoc, care la momentul respectiv era militar activ la Secţia de Informaţii Gorj-Biroul Motru.

Viorel Temelescu a fost scos de sub urmărire penală, în dosarul mineriadei din 1990, în urmă cu şase ani, fiind cercetat iniţial pentru subminarea puterii în stat, iar apoi pentru tratamente neomenoase, genocid şi distrugere. „E mult timp de atunci, eram un tânăr naiv. (…) A trecut mult timp de la aceste evenimente, noi am ajuns în Bucureşti la spartul târgului, pe 14 iunie seara, iar pe 15 ne-am şi întors. Sunt multe secrete ale acestei mineriade care nu cred că vor fi spuse vreodată”, a declarat, în 2009, în presă, Viorel Temelescu.

În acest an, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a infirmat rezoluţiile de neîncepere a urmăririi penale în cazul evenimentelor din iunie 1990.

În același dosar, procurorii militari au decis începerea urmăririi penale față o serie de demnitari, lideri de sindicat, directori și lideri de sindicat din minerit: Miron Cozma, fost preşedinte al Ligii Sindicatelor Miniere Libere „Valea Jiului”, Cornel Burlec Plăieş, fost ministru adjunct al Ministerului Minelor, Gheorghe Dobre, fost director Regionala CFR Craiova, cpt. (rez.) Nicolae Cămărăşescu, fost inginer la Exploatarea Minieră Aninoasa, Ştefan Bacs, fost lider de sindicat la Mina Lonea, Nicolae Ciocan, fost lider de sindicat la Exploatarea Minieră Deva, Nicolae Stanca, fost director Exploatarea Minieră Deva, Nicolae Miclăuş, fost lider de sindicat la Exploatarea Minieră Ţebea, Petre Doroftei, fost director E.M. Ţebea, Petru Braiţ, fost lider sindical la E.M. Petrila, Matei Drella, fost lider sindical la Mina Bărbăteni, Gheorghe Marchiş, fost director la E.M. Petroşani, Ioan Constantin Ilinescu, fost inginer E.M. Aninoasa, Gheorghe Soltănel, fost irector E.M. Comăneşti.

 

Elena Udrea ajunge din nou în ”beciul domnesc”

elena-udrea-ion-calinoiuA apărut un nou dosar si cerere de arestare pentru Elena Udrea referitor la infracţiunile de instigare la abuz în serviciu, luare de mită, trafic de influenţă şi fals în declaraţii de avere, fapte în legătură cu scoaterea activului „Vila Săbărel” din Eforie Sud (suprafaţă utilă de 700 mp) din patrimoniul SC Carmen Silva 2000 SA, vânzarea la un preţ sub valoarea de piaţă a terenului aferent imobilului (386 mp), lucrările de renovare la imobilul Vila Săbărel, cumpărarea şi intabularea activului Vila Săbărel şi a terenului aferent pe SC Romlit Spectrum SRL, pentru a ascunde beneficiarul real şi pentru a evita justificarea resurselor financiare.

Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a infracțiunilor conexe celor de corupție efectuează cercetare penală față de UDREA ELENA GABRIELA, în prezent deputat în Parlamentul României, care a îndeplinit, succesiv, în perioada decembrie 2008 –  februarie 2012, funcţiile de ministru al Turismului, ministru interimar al Mediului şi ministru al Dezvoltării Regionale şi Turismului,  cu privire la săvârșirea următoarelor infracţiuni:

  • luare de mită în formă continuată,
  • trafic de influenţă în formă continuată,
  • instigare la abuz în serviciu cu obţinere de foloase necuvenite pentru sine,
  • efectuare de operaţiuni financiare incompatibile cu funcţia, ori încheierea de tranzacţii  financiare, utilizând informaţiile în virtutea funcţiei,
  • spălare de bani în formă continuată,
  • fals în declaraţii de avere în formă continuată (cu referire la declaraţiile de avere din perioada 2009 – 2012) .

În ordonanța procurorilor se arată că, în cauză, există probe din care rezultă suspiciunea rezonabilă ce conturează următoarea stare de fapt:

  1. Cu privire la infracţiunile de instigare la abuz în serviciu, luare de mită, trafic de influenţă şi fals în declaraţii de avere, fapte în legătură cu scoaterea activului „Vila Săbărel” din Eforie Sud (suprafaţă utilă de 700 mp) din patrimoniul SC Carmen Silva 2000 SA, vânzarea la un preţ sub valoarea de piaţă a terenului aferent imobilului (386 mp), lucrările de renovare la imobilul Vila Săbărel, cumpărarea şi intabularea activului Vila Săbărel şi a terenului aferent pe SC Romlit Spectrum SRL, pentru a ascunde beneficiarul real şi pentru a evita justificarea resurselor financiare.

–  A solicitat vânzarea activului „Vila Săbărel” din Eforie Sud (achiziționată cu suma de 56.425  euro), prin metoda negocierii directe şi cu recunoaşterea unor investiţii în cuantum de aproximativ 7.284 euro ce nu fuseseră realizate, către SC Romlit Spectrum SRL – o societate controlată de o persoană din anturajul său, societate pe care a creditat-o prin intermediul unei rude, pentru achitarea sus menţionate, fără a declara împrumutul acordat societăţii sau cumpărarea activului prin interpuşi;

– L-a constrâns pe directorul general al SC Carmen Silva 2000 SA, prin intermediul reprezentantului SC Romlit Spectrum SRL, să încheie un act adiţional la contractul de vânzare – cumpărare a activului „Vila Săbărel”, în condiţii nelegale (respectiv cu încălcarea hotărârii AGA şi a condiţiilor stabilite pentru vânzare prin mandatul emis de minister în baza avizelor direcţiilor de specialitate), pentru a asigura SC Romlit Spectrum SRL trecerea în proprietate a imobilului; aceasta, deşi nu se efectuase plata banilor în termenul de 10 zile stabilit prin mandat de minister, fapt ce atrăgea desfiinţarea de drept a contractului, fără altă notificare şi fără intervenţia instanţei de judecată;

– Şi-a exercitat influenţa asupra primarului oraşului Eforie Sud pentru a obţine cumpărarea, de către SC Romlit Spectrum SRL, a terenului aferent Vilei Săbărel, prin negociere directă, la un preţ sub valoarea de piaţă (aproximativ 50% din valoarea pieţei);

– A pretins şi primit foloase necuvenite în cuantum de cca. 520.000 de lei, constând în contravaloarea lucrărilor de renovare a Vilei Săbărel şi a materialelor necesare, de la administratorul  unei societăţii comerciale (societate ce avea în derulare mai multe contracte cu C.N.I. – Compania Naţională de Investiţii). Foloasele au fost primite pentru a asigura finanţarea necesară derulării contractelor pe care societatea le încheiase cu CNI SA. Aceasta, în condiţiile în care CNI SA funcţiona sub autoritatea Dezvoltării Regionale și Turismului, iar ministrul era ordonator principal de credite.

– A achiziţionat imobilul Vila Săbărel prin intermediul firmei SC Romlit Spectrum SRL pe care o controla şi căreia îi asigura fondurile aferente efectuării tranzacţiilor, prin creditarea firmei în numele asociatului declarat; astfel, a ascuns faptul că este beneficiarul real al  imobilului „Vila Săbărel”, al terenului aferent şi al lucrărilor de renovare efectuate de o societate comercială favorizată; toate foloasele sus menţionate au fost primite în legătură cu exercitarea prerogativelor specifice funcţiei, în scopul disimulării proprietăţii bunurilor ori a drepturilor asupra acestora, cunoscând şi faptul că modalitatea de dobândire a imobilelor a fost nelegală.

– A încheiat  tranzacţiile imobiliare având ca obiect Vila Săbărelu  (cu o suprafaţă utilă de 700 mp) şi terenul aferent acesteia (386 mp) prin persoane interpuse, respectiv prin intermediul SC Romlit Spectrum SRL – societate pe care o controla şi căreia îi asigura finanţarea necesară, utilizând informaţii obţinute în exercitarea funcţiei.

B. Cu privire la pretinderea şi primirea unor foloase necuvenite pentru exercitarea influenţei în legătură cu derularea contractului de vânzare – cumpărare  de energie dintre SC Hidroelectrica SA şi o societate comercială

– În vara anului 2010, în calitate de ministru al Dezvoltării Regionale și Turismului și membru la Guvernului şi de persoană cu funcție de conducere în cadrul unui partid politic, având influență asupra factorilor de decizie din cadrul Ministerului Economiei și ai SC Hidroelectrica SA, a pretins de la un om de afaceri, prin intermediar, suma de 5 milioane USD, pentru a asigura firmei controlate de omul de afaceri derularea, în continuare, a contractului bilateral de vânzare – cumpărare de energie electrică cu SC Hidroelectrica SA.

– Pentru a-și exercita influența asupra factorilor de decizie din Ministerul Economiei și a celor din cadrul SC Hidroelectrica SA, la începutul anului 2012, a primit de la acelaşi om de afaceri, prin intermediar, suma de 3.800.000 USD şi o creanță de 900.000 de euro pe care una din firmele controlate de omul de afaceri  o deținea ca urmare a unui împrumut garantat cu pachetul de 90% din acțiunile la o societate comercială cu activitate în mass media.

– În anul 2011, pentru a ascunde beneficiarul real al creanţei de 900.000 de euro, primită cu titlu gratuit de la omul de afaceri, îi solicitase unei persoane să încheie un contract de novaţie cu schimbare de creditor pe o firmă a respectivei persoane. De asemenea, ulterior,  pentru a ascunde că este beneficiarul real al pachetului de acţiuni la societatea cu activitate în mass media, i-a solicitat unei alte persoane să încheie actele aferente tranzacţiei în numele său şi să efectueze plăţile aferente prin creditarea societăţii, disimulând astfel provenienţa sumei de circa 700.000 de euro, aferentă plăţilor efectuate pentru societatea mass media şi ascunzând astfel că este adevăratul proprietar la creanţei ce a făcut obiectul novaţiei cu firma omului de afaceri de la care a primit creanţa.

Prin urmare, raportat la toate aspectele descrise mai sus,  în conformitate cu prevederile legale și constituționale, procurorul șef al Direcției Naționale Anticorupție – doamna Laura Codruța Kövesi a transmis procurorului general al P.I.C.C.J referatul cauzei, în vederea sesizării:

1. Camerei Deputaților, pentru formularea cererii de efectuare a urmăririi penale față de UDREA ELENA GABRIELA, deputat în Parlamentul României, la data faptelor ministru în Guvernul României, pentru săvârșirea următoarelor infracțiuni săvârşite în exerciţiul funcţiei :

  • luare de mită în formă continuată,
  • trafic de influenţă în formă continuată,
  • instigare la abuz în serviciu cu obţinere de foloase necuvenite pentru sine,
  • efectuare de operaţiuni financiare incompatibile cu funcţia, ori încheierea de tranzacţii  financiare, utilizând informaţiile în virtutea funcţiei
  • spălare de bani în formă continuată
  • fals în declaraţii de avere în formă continuată (cu referire la declaraţiile de avere din perioada 2009 – 2012)

2. Ministrului Justiției, pentru a  solicita Camerei Deputaților încuviințarea reţinerii şi arestării preventive a deputatului  UDREA ELENA GABRIELA, ministru în Guvernul României, la data faptelor, pentru săvârșirea infracțiunilor de:

  • luare de mită în formă continuată,
  • trafic de influenţă în formă continuată,
  • instigare la abuz în serviciu cu obţinere de foloase necuvenite pentru sine,
  • efectuare de operaţiuni financiare incompatibile cu funcţia, ori încheierea de tranzacţii  financiare, utilizând informaţiile în virtutea funcţiei
  • spălare de bani în formă continuată

Prezentele cereri intră sub incidența prevederilor Codului de Procedură Penală și ale Constituției României, prin urmare, persoana față de care s-a solicitat sesizarea pentru formularea cererii de efectuare a urmăririi penale, respectiv încuviințarea reţinerii şi arestării preventive, beneficiază de prezumția de nevinovăție.

Dosarul ”Mafia cărbunelui” trimis în judecată la Tribunalul Gorj

descinderi-mascatiBiroul de informare și relații publice din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție este împuternicit să aducă la cunoștința opiniei publice următoarele:

Procurori ai Secției de urmărire penală și criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție au finalizat cercetările și au dispus trimiterea în judecată a inculpaților:

— în stare de arest preventiv:

* MILODIN GHEORGHE (agent de poliție), sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de luare de mită (5 acte materiale), abuz în serviciu (4 acte materiale) și fals intelectual (2 acte materiale);

* GĂMAN ȘTEFAN (agent de poliție), sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de luare de mită și complicitate la fals intelectual;

* MILODIN NICOLAE (agent de poliție), sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de luare de mită și abuz în serviciu;

* MANOLACHE CONSTANTIN (agent de poliție), sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de luare de mită (3 acte materiale), abuz în serviciu (2 acte materiale) și fals intelectual;

* BOBOC CONSTANTIN — Claudiu și BUTURĂ VASILE GEANI sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de furt calificat și tăinuire;

* CĂRĂGUI CONSTANTIN și POPESCU NICOLAE sub aspectul săvârșirii infracțiunii de furt calificat;

— sub control judiciar:

* IȘFAN NICOLAE sub aspectul săvârșirii infracțiunii de furt calificat;

* GLAJE FLORIN (agent de poliție), sub aspectul săvârșirii infracțiunii de luare de mită;

* STAICU NICOLAE-MARINEL (agent de poliție), sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de abuz în serviciu (11 acte materiale), fals intelectual (5 acte materiale) și de luare de mită;

* UNGUREANU DANIEL (agent de poliție), sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de abuz în serviciu (4 acte materiale) și fals intelectual (4 acte materiale);

* VÎLCEANU GHEORGHIȚĂ (agent de poliție), sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de abuz în serviciu (3 acte materiale) și fals intelectual (3 acte materiale);

* UDREA SEVASTIAN (agent de poliție), sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de luare de mită, abuz în serviciu (2 acte materiale) și fals intelectual;

* VLĂDUȚU FLORIN-GABRIEL (agent de poliție), sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de luare de mită și de abuz în serviciu;

* GHEARĂ MARIN-PAUL (agent de poliție), sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de luare de mită (2 acte materiale) și abuz în serviciu (3 acte materiale);

* CIUCIUC DAN (agent de poliție), sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de luare de mită, abuz în serviciu (2 acte materiale) și fals intelectual (2 acte materiale).

Din probatoriul administrat în cauză a rezultat că, în perioada 2014 — septembrie 2015, inculpații, agenți de poliție care patrulau pe ruta Motru-Rovinari-Turceni-Țânțăreni, județul Gorj, protejau persoane care transportau și comercializau cărbune sustras de pe benzile de transport aparținând Complexului Energetic Oltenia, fără a avea documente de proveniență și pe care îl valorificau ulterior către beneficiari din județul Gorj și din județele limitrofe.

Sustragerile de cărbune se derulau în special pe traseul benzilor transportoare către Termocentrala Rovinari, în zonele în care circuitul de benzi este amenajat de-a lungul gospodăriilor unor cetățeni ai localităților Roșia Jiu și Rogojelu, fiind descărcat în grădinile proprii, pentru că ulterior să fie încărcat în mijloacele de transport (autoutilitare/camioane) aparținând proprietarilor gospodăriilor sau altor persoane fizice ce dețineau astfel de mijloace de transport cu capacitatea cuprinsă între 3,5 și 16 tone.

Mai mult decât atât, în scopul ușurării activităților ilegale, aceștia și-au confecționat ori achiziționat diverse bunuri ori utilaje pe care le utilizau în furtul de cărbune (lopeți, târnăcoape, rampe încărcare/ descărcare, roabe, prelate etc.) concomitent cu modificarea/adaptarea capacităților de transport (camioane) în vederea asigurări unei capacități mai mari de livrare a cărbunelui (supraînălțarea benelor, consolidarea suspensiilor etc.).

În vederea tranzitării zonei Rovinari în bune condițiuni, inculpații care sustrăgeau cărbune se aflau în relaționare cu agenți de poliție care le permiteau să parcurgă zona lor de responsabilitate fără a verifica proveniența mărfii, contra unor sume de bani, deși cunoșteau faptul că aceasta este sustrasă. De altfel, unii agenți de poliție beneficiau și ei de cărbunele sustras și chiar le indicau transportatorilor rutele sigure pe care puteau merge. De asemenea, nu le verificau documentele de proveniență, în marea lor majoritate acestea fiind falsificate.

În acest context, inculpații, agenți de poliție au omis să ia măsuri în sensul întocmirii unor dosare penale privind furtul de cărbune.

Agenții de poliție în cauză evitau, de regulă, să pretindă în mod direct sume de bani cu titlu de mită. În cazul opririlor în trafic, conducătorilor auto li se prezentau în primul rând consecințele săvârșirii acelor abateri, în unele cazuri în mai multe rânduri, făcându-se aprecieri cu referire la cuantumul mare al amenzilor, pentru a crea în percepția lor ideea că măsurile legale ce trebuiesc aplicate sunt unele aspre și că, prin urmare, ar fi mai convenabilă remiterea unor sume de bani cu titlu de mită.

Cu privire la modul de operare folosit în primirea sumelor de bani cu titlu de mită, agenții de poliție în cauză au dezvoltat o serie întreagă de metode care să evite o eventuală înregistrare audio sau video a acestora, nu discutau și nici nu permiteau să se discute despre mită.

Au existat, însă, și situații în care agenții de poliție cereau în mod direct sume de bani de la contravenienți, precum și situații în care, după primirea banilor, aceștia erau ascunși (de exemplu în șosete), dar de cele mai multe ori sumele erau împărțite între agenții de poliție de pe echipaj.

De asemenea, pentru a evita surprinderea în flagrant de către organele abilitate, aceștia evitau să discute despre sumele de bani primite cu titlu de mită și reacționau imediat atunci când alte persoane începeau o conversație în acest sens; mai mult, aceștia nu discutau la telefon aspecte referitoare la activitatea infracțională și urmăreau în permanență ca aceasta să nu fie înregistrată audio sau video.

După ce le era remisă suma de bani cu titlu de mită, inculpații se arătau dispuși ca pe viitor să manifeste aceeași atitudine în sensul neluării măsurilor legale. În plus, îi informau pe conducătorii auto despre alte echipaje de poliție care i-ar putea surprinde săvârșind abateri rutiere.

Complexul Energetic Oltenia s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 3.747.000 lei, reprezentând prejudiciul cauzat societății prin sustragerea unei cantități de aproximativ 50.000 tone cărbune sortat.

În cauză, în vederea recuperării prejudiciului cauzat, s-a dispus luarea măsurilor asigurătorii a sechestrului asupra unor sume de bani, precum și asupra unor bunuri mobile aparținând inculpaților.

Dosarul a fost trimis, spre competentă soluționare, Tribunalului Gorj.

Precizăm că această etapă a procesului penal reprezintă, conform Codului de procedură penală, finalizarea anchetei penale și trimiterea rechizitoriului la instanță, spre judecare, situație care nu poate în niciun fel să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție.

 

CEO executat silit de ANAF

sediu-CEODeși managementul Complexului Energetic Oltenia tocmai comunicase presei că firma gorjeană nu înregistrează datorii la buget, ANAF-ul tocmai a trecut la executare silită.Obligaţiile restante la bugetul de stat însumează 5,692 milioane lei.

Complexul Energetic Oltenia mai are datorii de 3,993 milioane lei la bugetul asigurărilor sociale de sănătate, iar pentru asigurările de şomaj nu a plătit circa jumătate de milion de lei (572.035 lei).Astfel, pentru recuperarea prejudiciilor la bugetele statului, ANAF a dispus începerea procedurii de executare silită a complexului energetic.

CE Oltenia a fost înfiinţat în 2012 prin fuziunea complexurilor energetice Turceni, Craiova şi Rovinari cu Societatea Naţională a Lignitului Oltenia Târgu Jiu. Compania produce 95% din lignitul României şi poate genera până la 30% din consumul intern de energie electrică.

 

Producătorul de cărbune şi energie electrică şi termică a realizat în 2014 o cifră de afaceri de 2,6 miliarde de lei , iar pentru acest an a prevăzut în bugetul de venituri şi cheltuilei afaceri de 2,8 miliarde de lei, în creştere cu 7,6%.

CE Oltenia îşi bugetase pentru acest an investiţii de 870 milioane de lei, o parte din sumă pentru proiecte de reducere a influenţei costurilor cu certificatele de emisii poluante şi pentru construirea unei staţii de brichetare a cărbunelui pentru obţinerea de certificate verzi.

Fiu de judecătoare sub control judiciar după ce și-a înjunghiat o colegă

 

 

Carstenoiu

 

Semnalat și de noi în urmă cu o zi, cazul elevului de la Liceul cu Program Sportiv a luat o nouă turnură. Autoritățile s-au trezit și au luat mai multe măsuri: exmatriculare, reținere 24 de ore și control judiciar pentru Cristian Cârstenoiu.

 

Cristian Cârstenoiu, elevul de 17 ani de la Liceul cu Program Sportiv din Târgu Jiu, care miercuri și-a atacat colega cu un cuțit, a fost exmatriculat. Decizia a fost luată de Consiliul Profesoral. Băiatul era supărat că fata vrea să se despartă de el și a vrut să bage cuțitul în ea, dar fata s-a apărat, fiind rănită doar la mână. Cristian este fiul unei judecătoare din Tg Jiu. Acesta era cercetat în stare de libertate, nefiind considerat de anchetatori un pericol social. Acesta a fost reţinut joi noaptea. Fapta s-a petrecut miercuri, 14 octombrie, dar procurorii de la Parchetul Tg Jiu nu au formulat propuneri de reţinere sau de control judiciar, considerând că băiatul nu este pericol social. Cristian este fiul unei judecătoare din Târgu Jiu. Cazul a fost preluat joi de Parchetul Judeţean Gorj, care a dispus reţinerea tânărului.

Vineri seara s-a dispus control judiciar. Interesant că este vorba de unul dintre cei mai liniștiți și mai buni elevi din LPS.

Elevă înjunghiată la Liceul cu Program Sportiv, Poliţia şi ISJ Gorj nici o reacţie

LPSDe ceva vreme, de la înlocuirea fostului director Corneliu Tigveanu, LPS este un sat fără câini. Ultima întâmplare, o elevă a fost înjunghiată în incinta şcolii fără ca cineva să intervină. Interesant că directorii pesedişti ai şcolii nu ştiu nimic, nici usturoi nu au mâncat şi nici gura nu le miroase.

Miercuri dimineaţă la LPS  o elevă de 17 ani a fost înjunghiată de un coleg care i-a fost şi iubit în ultimii ani. Relaţia lor dura din clasa a IX-a, acum fata dorind să pună capăt iubirii lor, după ce individul devenise violent. Agresorul pe care oamenii legii îl cercetează în libertate, faptele sale nefiind considerate grave, nu va fi exmatriculat deoarece asemenea evenimente sunt frecvente în acest liceu.

Eleva implicată în acest scandal este sub supravegherea unei asistente maternale, după ce tatăl a decedat, iar mama a spus că nu are posibilitatea să o crească aşa cum ar trebui. Tânăra învaţă foarte bine şi e apreciată tocmai pentru că este cuminte şi silitoare la şcoală. În ultimii trei ani Adina a stat în bancă alături de Cristian, între cei doi înfiripându-se o poveste de iubire pe care tânărul o dorea acum materializată printr-o căsătorie. La sfârşitul săptămânii trecute el şi-a invitat iubita acasă, dar fata a discutat despre acest lucru nu doar cu asistenta maternală, ci şi cu oficialii Direcţiei pentru Protecţia Copilului, directorul adjunct Mircea Andrei spunând că toată lumea a sfătuit-o să îşi continue studiile.

„Elevul s-a prezentat la şcoală, a atacat-o pe elevă în clasă, la acel moment, în jurul orei 8 fără 5 minute, fiind destul de mulţi elevi veniţi la şcoală. Fata s-a apărat şi a fost tăiată undeva la nivelul palmei, din ceea ce ştim şi, din fericire, nu are viaţa pusă în pericol. El a aruncat cuţitul şi a rămas pe hol privind în gol, în timp ce un coleg de-al meu mi-a spus ce s-a întâmplat. Domnul director general a chemat o ambulanţă şi eleva a fost transportată la spital”, a spus directorul adjunct al liceului, Valentin Tâlvescu.Eleva a ajuns la spital, iar medicii i-au cusut tăietura, o perioadă ea neputând să mai joace handbal, secţie la care era înscrisă alături de cel care din iubit a devenit agresor. După producerea incidentului tânărul a fost dus la sediul Poliţiei Municipiului Târgu Jiu pentru audieri, împreună cu tatăl său, la finalul declaraţiei date în faţa anchetatorilor niciunul dintre ei neavând de făcut vreun comentariu faţă de cele întâmplate. Incidentul a avut loc în condiţiile în care, în zilele anterioare, din această săptămână, inclusiv conducerea şcolii a mediat discuţiile dintre fată şi asistenta maternală, pe de o parte, şi elev şi părinţii săi, de partea cealaltă.

 

Fabrica de cablaje auto de la Târgu-Jiu nu se mai face din cauza scandalului Volswagen

CabluriNemţii de la Nexans Autoelectric Group nu mai deschid fabrica de cablaje auto la Târgu Jiu.Iniţial, firma germană renunţase în luna august 2015 dar a revenit asupra deciziei în septembrie şi a renunţat definitiv după scandalul recent de pe piaţa auto.

Fabrica de cablaje auto anunţată cu surle şi trâmbiţe de municipalitate nu se mai ridică la Târgu Jiu. Firma germană a precizat pentru Gorjnews: ”Proiectul investiţional al companiei privind realizarea unei noi unităţi de producţie pentru asamblarea de cablaje electrice pentru montare de autovehicule în Municipiul Târgu Jiu a fost sistat prin decizia asociatului companiei din august 2015. În prezent nu există planuri privind reluarea proiectului investiţional”, se arată în documentul transmis de Nexans.

În ultima lună au tot apărut informaţii pe surse că această investiţie nu s-ar mai realiza la Târgu Jiu, însă atât primarul Cârciumaru, cât şi viceprimarul Aurel Popescu au negat, declarând în repetate rânduri că investitorii nu au renunţat la investiţie. „Deocamdată nu ştim nimic, decât că a primit ajutorul de stat de la Guvern şi aşteptăm. Mi-e frică, mi-e teamă că s-ar putea întâmpla ceva neplăcut, dacă ţinem cont de ceea ce se întâmplă pe piaţa mondială cu firma Volskwagen. Sperăm totuşi să nu se întâmple absolut nimic, iar lucrurile să se deruleze normal. Nu putem spune sigur că nu va mai veni, dar suntem martori la ce se întâmplă pe piaţă şi s-ar putea să apără şi probleme de genul acesta. Până acum trebuiau să vină”, declara primarul Florin Cârciumaru, luni, 5 octombrie. Printre motivele expuse de nemţi cu privire la decizia de a sista proiectul se numără şi acela că nu au găsit forţă de muncă pregătită în domeniu. ”Proiectul investiţional a fost sistat ca urmare a dificultăţilor întâmpinate de companie în procesul de recrutare a personalului salariat corespunzător nevoilor procesului tehnologic”, au spus nemţii de la Nexans.

 

Laurenţiu Ciurel rămâne cu sechestru pe avere

CiurelManagerul CEO a avut termen la Înalta Curte de Casaţţie şi Justiţie ca  inculpat în dosarul Turceni- Rovinari, a fost marţi la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie unde a fost termen în dosarul în care este judecat alături de Victor Ponta, senatorul Dan Şova şi directorii din energie Octavian Graure şi Dumitru Cristea. Ciurel a încercat să scape de sechestrul pe avere, dar judecătorii i-au respins cererea. Laurenţiu Ciurel deţine, potrivit ultimei declaraţii de avere postată pe site-ul CE Oltenia, trei conturi cu câte 100.000 de lei fiecare, o casă şi un teren în Târgu Jiu.

La ieşirea de la Înalta Curte, Ciurel a declarat:„Nu a fost decât o discuţie la camera preliminară. Încă nu s-a intrat pe fond. Nu am absolut niciun fel de declaraţie de făcut la un dosar aflat pe rol“, a declarat Ciurel. Niciun alt inculpat nu a mai fost prezent la proces.

Managerul CEO  a încercat la acest termen să scape de sechestrul asupra bunurilor sale, impus de DNA pe 15 septembrie 2014. Judecătorii au respins contestaţia lui Ciurel. „Respinge, ca nefondată, contestaţia formulată de inculpatul Ciurel Laurenţiu – Dan împotriva măsurii asigurătorii a sechestrului dispusă prin ordonanţa nr.122/P/2012 din 15 septembrie 2015 emisă de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie – Secţia de combatere a infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie. Obligă contestatorul inculpat la plata sumei de 200 lei, reprezentând cheltuieli judiciare către stat. Definitivă“, se arată în decizia Curţii.

Potrivit DNA, prejudiciul săvârşit de Ciurel asupra companiei energetice este de peste 80 de milioane de lei, iar prejudiciul total al inculpaţilor este estimat la 5,6 milioane de euro.

Potrivit DNA, Ciurel este acuzat de comiterea a trei infracţiuni de abuz în serviciu, cu obţinere de foloase necuvenite pentru altul, din care una în formă continuată, acuzaţii similare fiind formulate și la adresa foștilor directori de la CE Turceni, Dumitru Cristea şi Octavian Graure.

18 gorjeni au salarii de peste 10 000 lei pe lună

Brancusi 1Potrivit „Ziarului Financiar”, în Gorj erau la începutul anului 2015,  248 de gorjeni care aveau salarii de 10.000 de lei, iar 266 de persoane aveau salarii mai mari de 5.000 de lei pe lună. De asemenea, 18 persoane aveau lefuri de peste 10.000 lei. Cei mai mulţi dintre cei 18 provin din CEO.

Nivelul câștigului salarial mediu net poziționează județul Gorj pe locul 9 la nivel de ţară, potrivit datelor oferite de Institutul Național de Statistică. Pe primul loc se află municipiul București, cu 2.524 lei/salariat, iar pe locul secund se află județul Ilfov, cu un venit mediu net de 2.080 lei. Următoarele poziții sunt ocupate de Cluj, Argeș, Timiș, Sibiu, Brașov, Constanța și Iași. Salariul mediu în Gorj este 1.655 lei/salariat, după care urmează Mureș, cu 1.644 lei.

Anul trecut, în Gorj, potrivit „Ziarului Financiar”, erau 248 de gorjeni care aveau salarii de 10.000 de lei, iar 266 de persoane aveau salarii mai mari de 5.000 de lei pe lună. De asemenea, 18 persoane aveau lefuri de peste 10.000 lei.