Ciurel taie la CEO în carne vie

 

 

CiurelDirectorul general al Complexului Energetic Oltenia, Laurențiu Ciurel, vorbeşte despre posibilitatea redimensionării companiei, aşa încât să rămână în picioare 6 şi din cele 11 cariere şi 8 din cele 14 grupuri energetice. Această reducere de activitate este motivată de impunerea unor ţinte dure de decarbonizare în cazul centralelor pe cărbune. Asta ar însemna reducerea numărului de angajați sub 10 000, așa cum vorbea Călinoiu public în 2012. CE Oltenia mai are acum 15 mii de angajaţi. 

Parlamentul European a votat o rezoluţie ce cuprinde măsurile pe care le susţine la întâlnirea pe schimbări climatice din decembrie de la Paris, măsuri ce influenţează sistemul energiei pe cărbune. Se doreşte reducerea emisiilor cu 40% până în 2030, precum şi 30% energie din surse regenerabile. De asemenea, se discută despre  retragerea unor certificate carbon de pe piaţă, însă din anul 2019, când ar creşte preţul acestora. “Probabil că, dacă deciziile vor fi abrupte şi dure cu privire la lignit, ar trebui într-un termen relativ scurt reorientate fluxurile de capital spre maxim 6 cariere, acelea care au grad de rentabilitate mai mare. Şi grupuri energetice păstrate pe măsură. Undeva la opt-nouă din 14 cât avem acum”, a explicat directorul general al CE Oltenia, Laurenţiu Ciurel la TV Sud.

CE Oltenia are acum 11 cariere, cu peste 10.000 de angajaţi. Redimensionarea de care vorbeşte Laurenţiu Ciurel ar reduce numărul acestora la jumătate. „Cinci-şase cariere înseamnă în jur de 5.000 de oameni, cam o mie de oameni pe carieră, la unele sunt 6-700. Ar trebui să urmeze şi TESA aferentă, care ar mai fi şi acolo de ordinul sutelor şi ce-i mai grav este că va trebui să urmeze personalul de exploatare de la sucursalele energetice. Când ajungem acolo situaţia este ireversibilă. Într-o carieră te mai poţi întoarce, dar într-un grup pe care nu-l conservi şi l-ai închis nu te mai poţi întoarce peste un an sau doi dacă te răzgândeşti”, a precizat acesta.

 

Anunțuri

Transalpina se închide circulației cu 1 noiembrie 2015

transalpina_39183900Drumul National (DN) 67 C Transalpina va fi închis circulatiei publice începând cu data de 1 noiembrie 2015, ca urmare a venirii sezonului rece, a declarat în 29 octombrie 2015, în cadrul sedintei Colegiului Prefectural Gorj, directorul Sectiei Drumuri Nationale (SDN) Târgu-Jiu, Ion Tudor.

Potrivit sursei citate, termenul de redeschidere a drumului este 31 martie 2016, însa exista posibilitatea ca acesta sa fie prelungit din cauza vremii nefavorabile si a acumularilor mari de zapada.

‘Duminica vom merge împreuna cu Politia Rutiera sa verificam modul în care am efectuat semnalizarea si sa întocmim procesul verbal cu închiderea sectorului de drum. (…) Chiar astazi (joi n.r.) am avut o discutie cu inspectorul  sef al IPJ Gorj si am discutat ultimele concluzii si ultimele masuri stabilite cu programul de iarna si cu închiderea DN 67 C. (…) Sigur vom avea o iarna cu zapada, geroasa, deja azi nopate pe munte temperaturile au scazut mult sub zero pe Papusa si în zona Transalpina, din aceste motive noi am luat aceasta hotarâre de comun acord cu politia, e data de 1 noiembrie se închide Transalpina de la Rânca la Obârsia Lotrului. Data pâna la care se închide va fi de 31 martie 2016, dar sigur se va prelungi pentru ca iarna tine mult mai mult pe Transalpina’, a afirmat Ion Tudor.

Transalpina este soseaua situata la cea mai mare altitudine din România, având punctul cel mai înalt în Pasul Urdele, la 2 145 de metri. Drumul face legatura între orasele Novaci, din judetul Gorj, si Sebes, din judetul Alba, fiind anual închis pe perioada iernii.

Alina Gorghiu și Vasile Blaga au ajuns într-un final la Târgu-Jiu

PNL 5 PNL 1Așteptați încă din vară la Târgu-Jiu, liderii PNL Alina Gorghiu şi Vasile Blaga au ajuns, joi-29 octombrie 2015, la Târgu-Jiu, aceştia organizând două întâlniri cu liberalii gorjeni conduşi de Dan Vâlceanu şi Tudor Barbu.

Vizita de ieri a lui Blaga și Gorghiu a fost una strict politică, cei doi întâlnindu-se, la Muzeul Judeţean, cu liberalii din Biroul Permanent Judeţean, apoi, pe Insuliţă, cu activul de partid de la Gorj. Conducerea PNL Gorj le-a prezentat liderilor partidului situaţia şi structura organizaţiilor locale, dar şi efectul fuziunii celor două grupări politice. Cu excepţia organizaţiilor judeţene şi municipale, PNL are la Gorj preşedinţi unici în fiecare filială locală. Co-preşedintele PNL Târgu Jiu, Marcel Romanescu, a precizat că Alina Gorghiu şi Vasile Blaga le-au trasat liberalilor care sunt obiectivele partidului pentru alegerile locale, inclusiv pentru cele parlamentare din 2016. Pe de altă parte, liderii PNL, Alina Gorghiu şi Vasile Blaga, s-au declarat mulţumiţi de activitatea organizaţiei judeţene a PNL Gorj, aceasta îndeplinind până acum toate obiectivele trasate de liderii de la centru. Vasile Blaga a declarat la Târgu-Jiu că PNL Gorj a depăşit targetul impus de partid la alegerile prezidenţiale de anul trecut şi i-a apreciat pe primarii liberali care au rămas în partid şi nu au trecut prin Ordonanţa 55 la PSD. „Le mulţumesc colegilor noştri din Gorj pentru faptul că şi-au atins obiectivele pe care le-am trasat în timpul campaniei prezidenţiale şi au avut şi ei un aport deosebit la câştigarea alegerilor de către domnul Iohannis. Targetul pentru ei a fost de 40%, au scos aproape 42% şi de asemenea să le mulţumesc celor 14 primari care au mai rămas la noi după Ordonanţa 55 cu toate că nu le este foarte uşor, dar iată că nu au ascultat şi nu au acceptat propunerile domnului Ponta, propunerile domnului Dragnea de a trece contra cost la ei că despre asta este vorba”, a declarat co-preşedintele PNL, Vasile Blaga. La întâlnirea cu aceştia, liberalii gorjeni le-au prezentat situaţia organizaţiei PNL Gorj în ceea ce priveşte modul de organizare şi de conducere a filialelor din teritoriu, situaţia selecţiei privind candidaţii propuşi pentru alegerile locale, dar şi care ar fi şansele ca liberalii să câştige bătălia cu PSD.

 

Iulian Vlad,fostul șef al Securității, dezvăluiri senzaționale la UCB

 

Vlad

Uriașă lovitură de imagine a Universității ”Constantin Brâncuși”, generalul Iulian Vlad a fost convins să vorbească. Interesant pentru cunoscători că așa-zisele dezvăluiri nu sunt noi și s-au făcut în curtea lui Adrian Gorun, un exponent al regimului comunist până în 1989. Unii nu ar exclude faptul ca cei doi să fi fost colegi la un moment dat…..

Generalul Iulian Vlad, fost șef al Securității până în 1989 și condamnat la 25 de ani pentru reprimarea protestelor ddin decembrie 1989 de la Timioara , a făcut joi la Târgu-Jiu mai multe dezvăluiri referitoare la Revoluție, dar s-a referit și la ceea ce a urmat după aceasta.

La UCB au fost invitați câțiva dintre principalii actori de atunci care mai sunt încă în viață. Despre perioada imediat următoare plecării lui Nicolae Ceaușescu, perioadă în care el răspundea de securitatea țării:„Generalul Gușe era șef al marelui Stat Major, deci comandantul executiv al Armatei, iar eu eram ministru secretar de stat, șef al Departamentului Securității Statului, cealaltă forță armată a statului, pe care o avea țara atunci. Puterea armată era în mâinile noastre.

Evident, cei care au fost mai apoi beneficiarii puterii la care pe noi nu puteau să ne asocieze, pentru că nu făceam parte din același grup. Noi ne-am îndeplinit misiunile și îndatoririle funcțiilor pe care le aveam. Pe cale informativă se întrevăzuse posibilitatea unor provocări care ar fi determinat o vărsare de sânge fără precedent și, apoi, știți ce s-a proferat la posturile de radio și la televiziune. Trebuia să ţinem în frâu această forță de apărare a statului”.

O ciocnire între armată și servicii

„În al doilea rând s-a intenționat, și ar fi fost o crimă fără precedent cu urmări nebănuit de mari, cu vărsare de sânge ca niciodată, dacă între armată și forțele de securitate s-ar fi iscat un conflict, dacă trăgeau unii împotriva altora.

Încercări s-au făcut, iar unele au fost chiar reușite , cum ar fi cazul de la Otopeni, în care au murit câteva zeci de copii, de tineri, abia încorporați în luna noiembrie în armată, care au fost pur și simplu măcelăriți.

A fost vorba și de nechibzuința unui comandant care răspundea de paza aeroportului, dar cel mai mare rol l-a jucat diversiunea.

Imaginați-vă ce s-ar fi putut întâmplat, dacă această diversiune s-ar fi generalizat. S-au mai încercat și prin alte locuri și toate au avut aceleași trăsături, dar spre cinstea și onoarea generalului Gușe, un militar și un patriot desăvârșit, a făcut cu cinste față responsabilităților uriașe.

Nu puteam să fiu cooptat în diferitele organisme care au vrut să statueze forma de putere care atunci a luat ființă, pentru că noi nu făceam față din aceeași grupare. Cei care au beneficiat de putere de la primul și până la ultimul au fost într-o formă sau alta puși de acord în prealabil. Și știți proverbul că cine se aseamănă, se adună, așa că nu a fost prea greu să se adune”, a spus Iulian Vlad, citat de Evenimentul Zilei.

Reabilitarea Securității

Filip Teodorescu, fost locțiitor al șefului Direcției Contraspionaj din Departamentul Securității Statului: Securitatea torționară, povești. „Evenimentele de la Timişoara nu au fost declanşate datorită lui Lazlo Tokes, că el avea o anumită misiune şi ţinea legătura cu reprezentanţi ai serviciilor de spionaj străin, chiar cunosc că nu a fost el în atenţia contraspionajului român.

Eu am cunoscut cazul  pentru că domnul Iulian Vlad m-a desemnat să conduc controlul de fond pe linie de informaţii desigur, al acitivitaţii din judeţul Timiş. Atunci am aflat ce e cu acest preot reformat. Sigur că într-un dosar se adună informaţii de multe feluri… Era evidentă activitatea lui de colaborare  cu  Serviciul de informatii vecin (…).

Direcţia de Constraspionaj nu se ocupa de ţările socialiste. Numai preşedintele ţării putea să decidă să se aplice legea, să fie judecat şi deferit justiţiei.Am înţeles că a spus „nu e cazul pentru un preot şi n-are niciun sens să ne încurcăm cu asemenea chestiune”. Au hotărât să-l mute într-o altă parohie.

Nu noi am hotărât acest lucru, că nu era treaba noastră, a Serviciului de Informaţii, decizia a fost pe ordine politică.

Din păcate, a coincis acea mutare a lui din Timişoara cu declanşarea evenimentelor care au dus la schimbarea regimului comunist.  (…) Munca asta de informaţii nu e aşa sigură şi nu se reduce la ce încearcă unii s-o reducă. Securitatea torţionară, teroristă… poveşti.

Poveşti, dar foarte periculoase şi urmările au fost drastice. Nu minimalizăm sub nicio formă durerea mare a românilor, vizavi de ce s-a întâmplat la Timişoara”, a spus Filip Teodorescu.

Voinea anunță…redeschiderea

 

Generalul Dan Voinea, procurorul militar care a instrumentat Dosarul Revoluției: Cazul se poate redeschide oricând. „Sinuciderea” generalului Milea a fost de fapt o crimă comisă de oamenii grupului de putere, nucleu politic ce s-a grupat cu repeziciune pentru a prelua puterea, în decembrie 1989, a spus Dan Voinea, citat de Evz.

Acesta a povestit cum a ajuns să fie acuzatorul lui Ceauşescu, având în dosar doar câteva interceptări.

Dan Voinea a făcut cunoscute detalii terifiante despre felul în care a murit fostul dictator şi soţia sa, Elena Ceauşescu. După execuţia soţilor Ceauşescu, s-a urmărit chiar uciderea sa: „S-a tras asupra mea. Din păcat, unul dintre însoţitorii mei a murit”.

De asemenea, acesta a comentat clasarea dosarului Revoluţiei, precizând că acesta se poate redeschide oricând, fiind vorba de un milion de pagini de informaţii şi date care nu trebuie pierdute sau să rămână neaflate de români.

Ion Călinoiu trage de timp în procesul cu ANI

 

Calinoiu 6”Baronul” de Gorj Ion Călinoiu amână confruntarea juridică cu ANI, pentru unii sunt semne clare că nu are cum să câștige.Curtea de Apel din Craiova a amânat miercuri, 28 octombrie a.c.,  procesul în care este judecată cererea preşedintelui Consiliului Judeţean Gorj, Ion Călinoiu, de anulare a deciziei Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI) prin care a fost declarat incompatibil, ca urmare a unui conflict de interese. „Amână cauza faţă de cererea formulată de apărătorul titular al reclamantului, avocat Cosmin Gherghe, care nu se poate prezenta la acest termen şi pentru a se depune înscrisurile în copie certificată. Document: Încheiere de şedinţă  28.10.2015”, potrivit Curţii de Apel din Craiova.

Conform ANI, preşedintele Consiliului Judeţean Gorj, Ion Călinoiu, s-ar fi aflat în stare de incompatibilitate în perioada exercitării mandatului de Preşedinte al Consiliului Judeţean Gorj, întrucât a deţinut, simultan cu funcţia de preşedinte, următoarele calităţi, contrar prevederilor legale: expert pe termen scurt în cadrul Centrului Naţional de Dezvoltare a Învăţamântului Profesional şi Tehnic, în perioada 01 septembrie – 15 decembrie 2012 şi expert pe termen scurt – expert comitetul local de dezvoltare a parteneriatului social – expert consorţiul regional Sud-Vest Oltenia în cadrul Inspectoratului Şcolar Judeţean Gorj, în perioada 01 iunie – 31 iulie 2013. Călinoiu nu şi-a trecut veniturile din activităţile respective în declaraţia de avere şi este vizat şi de o anchetă a Parchetului Local Târgu-Jiu pentru fals în declaraţii, ca urmare a unei sesizări depuse de ANI.

Percheziții în Gorj pe evaziune fiscală

 

 

MascatiAstăzi ,29 octombrie 2015, 162 de poliţişti, sub coordonarea Direcţiei de Investigare a Criminalităţii Economice a Inspectoratului General al Poliţiei Române, au efectuat  52 de percheziţii în 12 judeţe şi în municipiul Bucureşti, la persoane bănuite că au cauzat un prejudiciu de peste 6.000.000 de euro, prin evaziune fiscală şi spălare de bani.Au fost  puse în executare 46 de mandate de aducere.

Potrivit comunicatelor oficiale,  la data de 29 octombrie a.c., poliţiştii Inspectoratului de Poliţie Judeţean Mehedinţi au efectuat  52 de percheziţii în judeţele Mehedinţi, Timiş, Alba, Arad, Ilfov, Dâmbovița, Dolj, Caraş-Severin, Gorj, Olt, Hunedoara, Sălaj şi în municipiul Bucureşti.

Au fost  percheziţionate atât locuinţele unor persoane bănuite  de săvârşirea mai multor infracţiuni de evaziune fiscală şi spălare de bani, precum şi sediile societăţilor comerciale administrate de acestea.

De asemenea, poliţiştii urmează să pună în aplicare 46 de mandate de aducere, persoanele depistate urmând a fi conduse la audieri şi dispunerea măsurilor legale.

Acţiunea, la care au participat  162 de poliţişti, este coordonată de Direcţia de Investigare a Criminalităţii Economice din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române.

Activităţile se desfăşoară în cadrul unui dosar penal aflat în instrumentarea Serviciului de Investigare a Criminalităţii Economice din cadrul Inspectoratului de Poliţie Judeţean Mehedinţi, sub supravegherea Parchetului de pe lângă Tribunalul Mehedinţi.

Din cercetări a reieşit că, în perioada 2008 – 2014, 45 de persoane, în calitate de reprezentanţi legali (asociaţi, administratori, împuterniciţi) ai 46 de societăţi comerciale, s-ar fi sustras de la plata obligaţiilor fiscale pentru societăţile comerciale controlate de către ei în mod direct sau prin persoane interpuse.

Aceştia ar fi înregistrat în contabilitatea firmelor mai multe facturi fiscale emise în baza unor operaţiuni comerciale fictive (reprezentând cheltuieli cu achiziţia de  materiale reciclabile, piese auto şi accesorii, precum şi servicii transport-manipulare), în valoare totală de peste 15 milioane de euro, pentru care ar fi dedus ilegal T.V.A. şi ar fi diminuat artificial impozitul pe profit.

Prejudiciul cauzat astfel bugetului de stat este de peste 6 milioane de euro.

Ulterior, prin intermediul societăţilor controlate, cei în cauză ar fi efectuat mai multe operaţiuni sau tranzacţii financiare, urmărind spălarea sumelor de bani.

Aceştia ar fi făcut depuneri succesive de valori monetare, urmate de retrageri imediate sau ar fi rulat aceste valori prin conturile bancare ale societăţilor, metodă prin care ar fi  fost disimulată provenienţa banilor.

Acţiunea a beneficiat de suportul de specialitate al S.R.I..

Fostul lider al minerilor, Viorel Temelescu, pus sub acuzare pentru prima Mineriadă

temelescuViorel Temelescu, fostul vicepreședinte al Uniunii Sindicatelor Miniere Oltenia (USMO), a fost pus sub acuzare de procurorii militari în dosarul „Mineriada“, în care este urmărit penal și Ion Iliescu, pentru infracțiuni contra umanității. Temelescu era în iunie 1990 lider de sindicat la Exploatarea Minieră Motru. Acesta este acuzat, alături de alți lideri de sindicat, pentru că a organizat deplasarea în Capitală a minerilor din Valea Jiului. În acest dosar, oamenii legii au pus sub acuzare și un ofițer în rezervă din Gorj. Este vorba de Dumitru Bondoc, care la momentul respectiv era militar activ la Secţia de Informaţii Gorj-Biroul Motru.

Viorel Temelescu a fost scos de sub urmărire penală, în dosarul mineriadei din 1990, în urmă cu şase ani, fiind cercetat iniţial pentru subminarea puterii în stat, iar apoi pentru tratamente neomenoase, genocid şi distrugere. „E mult timp de atunci, eram un tânăr naiv. (…) A trecut mult timp de la aceste evenimente, noi am ajuns în Bucureşti la spartul târgului, pe 14 iunie seara, iar pe 15 ne-am şi întors. Sunt multe secrete ale acestei mineriade care nu cred că vor fi spuse vreodată”, a declarat, în 2009, în presă, Viorel Temelescu.

În acest an, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a infirmat rezoluţiile de neîncepere a urmăririi penale în cazul evenimentelor din iunie 1990.

În același dosar, procurorii militari au decis începerea urmăririi penale față o serie de demnitari, lideri de sindicat, directori și lideri de sindicat din minerit: Miron Cozma, fost preşedinte al Ligii Sindicatelor Miniere Libere „Valea Jiului”, Cornel Burlec Plăieş, fost ministru adjunct al Ministerului Minelor, Gheorghe Dobre, fost director Regionala CFR Craiova, cpt. (rez.) Nicolae Cămărăşescu, fost inginer la Exploatarea Minieră Aninoasa, Ştefan Bacs, fost lider de sindicat la Mina Lonea, Nicolae Ciocan, fost lider de sindicat la Exploatarea Minieră Deva, Nicolae Stanca, fost director Exploatarea Minieră Deva, Nicolae Miclăuş, fost lider de sindicat la Exploatarea Minieră Ţebea, Petre Doroftei, fost director E.M. Ţebea, Petru Braiţ, fost lider sindical la E.M. Petrila, Matei Drella, fost lider sindical la Mina Bărbăteni, Gheorghe Marchiş, fost director la E.M. Petroşani, Ioan Constantin Ilinescu, fost inginer E.M. Aninoasa, Gheorghe Soltănel, fost irector E.M. Comăneşti.