Ăla micu al lui Tudor, campanie electorală pe seama târgujienilor

 

646x404

Tânăra „speranţă” politică a PSD-ului local, Adrian Tudor, s-a dat la greu la banii Municipalităţii pentru acţiuni care să aducă voturi. Unele voci spun că finul ar cam vrea locul naşului şi „Ăla micu al lui Tudor” se vede chiar primar. Deocamdată a trecut „Doina Gorjului”, prezenţă obişnuită la acţiunile PSD-ului, în rezervă.

Primăria Târgu Jiu a stabilit programul manifestărilor pentru 1 Decembrie. Acţiunile din Piaţa Prefecturii vor debuta, la orele 10.00, cu un ceremonial militar şi religios, vor urma discursurile autorităţile, un moment muzical şi defilarea Gărzii de Onoare. În jurul orelor prânzului, târgujienii sunt invitaţi la fasole cu cârnaţi şi vin fiert, masa tradiţională urmând să aibă loc la Restaurantul Brâncuşi. „Vom pregăti 2100 de porţii de fasole cu cârnaţi, murături şi vin fiert. De asemenea, vom suplimenta şi meniul asistaţilor Cantinei de Ajutor Social cu mâncare tradiţională. Pentru masa tradiţională, s-au alocat 28.000 de lei”, a declarat Elena Creţan, directorul Direcţiei de Asistenţă şi Protecţie Socială din cadrul Primăriei Târgu Jiu. La suma alocată pentru masa tradiţională, se mai adaugă încă 9.000 de lei, banii pe care autorităţile îi cheltuiesc cu deplasarea pensionarilor la Alba Iulia. Aproximativ 200 de pensionari, de la Cluburile Vârstei a Treia, vor participa la manifestările dedicate Zilei de 1 Decembrie, de la Alba Iulia.      După-amiaza Zilei de 1 Decembrie, trupele Vunk şi Korsar vor concerta în Piaţa Prefecturii. Spectacolul va începe la ora 17.00 cu trupa Korsar. În intervalul 17.50-18.00, tenorul Alin Stoica şi soprana Diana Gheorghe vor intona Imnul Naţional. La ora 18.00 se va porni iluminatul festiv, după care va urma concertul susţinut de trupa Vunk. În timpul concertelor, reprezentanţii municipalităţii vor împărţi baghete fosforescente, în culorile drapelului României, gorjenilor prezenţi în Piaţa Prefecturii. Pentru spectacolul din seara Zilei de 1 Decembrie, autorităţile au scos din bugetul local sum ade 38.000 de lei.

Prima ediţie a Galei Recunoştinţei va avea loc începând cu ora 19.00, la Teatrul Dramatic „Elvira Godeanu”. Potrivit viceprimarului Adrian Tudor, vor fi înmânate diplome de mulţumire unor târgujieni care au contribuit la promovarea municipiului Târgu Jiu. „Se vor acorda plachete de mulţumire unor persoane care nu sunt în prima linie, nu sunt politicieni şi nici nu lucrează în administraţia publică. Sunt 12-15 oameni care au promovat municipiul Târgu Jiu prin activităţile lor. Printre aceştia se numără: profesorul de muzică Dumitru Pasăre, cel care a coordonat copiii din Târgu Jiu pe scenă la Maastricht, unde s-a vorbit de municipiul Târgu Jiu pe posturile naţionale şi internaţionale; Ion Târlea, cel care deţine o pagină de Facebook- „Târgu Jiul, de odinioară”, cu o colecţie de fotografii de odinioară, care pot oferi material documentaristic pentru activităţile viitoare ale Primăriei Târgu Jiu”, a declarat Adrian Tudor, viceprimarul municipiului Târgu Jiu.

 

REPORTAJ Mii de gorjeni l-au comemorat pe părintele Arsenie Boca

 

ArsenieCredincioşii îl comemorează la 28 noiembrie pe părintele Arsenie Boca, dată la care, în 1989, a decedat. Deşi nu a fost canonizat, credincioșii l-au considerat sfânt încă din timpul vieţii, numindu-l Sfântul Ardealului. Mii de gorjeni s-au aflat sâmbătă la Mânăstirea Prislop din judeţul Hunedoara.Cel puţin 40 de autocare, zeci de microbuze din Gorj şi sute de autoturisme cu număr de Gorj au tranzitat sâmbătă Defileul Jiului.

Au trecut 26 de ani de la moartea Părintelui Arsenie, dar amintirea sa se păstrează extrem de vie în locurile prin care acesta a trecut. Zeci de mii de oameni au fost sâmbătă la Mănăstirea Prislop, în județul Hunedoara, la slujba oficiată de episcopul Devei și Hunedoarei. De altfel, în tot timpul anului, oamenii vin cu miile pentru a se reculege la mormântul Părintelui, în inima Retezatului.

Arsenie Boca este comemorat şi la Biserica Sfântul Nicolae din satul Drăgănescu, aflată la 25 de kilometri de Bucureşti, biserică pictată de Părinte. De asemenea, sute de credincioși sunt așteptați în comuna vâlceană Vaideeni, unde se oficiază o pomenire a părintelui la statuia acestuia, cea mai mare din țară, amplasată la intrarea în biserica-monument cu hramul Sfântul Nicolae.

Considerat un fenomen unic în istoria monahismului românesc, Părintele Arsenie Boca s-a născut pe 29 septembrie 1910, la Vaţa de Sus, Hunedoara.

Părintele Boca a fost stareţ al Mănăstirii Brâncoveanu (Sâmbăta de Sus, Braşov) şi al Mănăstirii Prislop (Hunedoara). A fost absolvent al Liceului ortodox Avram Iancu, pe care l-a terminat ca şef de promoţie, urmând apoi Academia de Teologie de la Sibiu şi ulterior Institutul de Arte Frumoase din Bucureşti. În paralel a audiat cursuri la Facultatea de Medicină. A pictat scena care îl reprezintă pe Mihai Viteazul de la Ateneul Român şi a călătorit la Muntele Athos, de unde a adus manuscrise româneşti şi greceşti ale Filocaliei.

Îl ajută pe fostul său Părintele profesor de la Sibiu, Dumitru Stăniloae, să traducă Filocalia, contribuţia fiindu-i extrem de apreciată şi recunoscută, de altfel, în prefaţa ediţiei din 1947.

 

Stareţ la Mănăstirii Brâncoveanu va fi numit în 1942, an în care este ridicat la treapta preoţească, după ce, cu doi ani înainte, fusese tuns în monahism. Martir al gulagului comunist, Părintele Arsenie a fost închis în închisorile comuniste de Securittatea din Braşov, la Jilava, Bucureşti, Timişoara, Oradea. A fost arestat pentru prima oară în 1945, la Râmnicu Vâlcea.

Trei ani mai târziu este arestat din nou, pentru ca după eliberare să fie strămutat de Mitropolitul Nicolae Bălan la Mănăstirea Prislop. Securitatea a continuat însă arestarea şi anchetarea sa în ‘50, ‘51, ‘53, ‘55, ’56 (16/15 ian. 1950-martie 1951 este deportat la Canal).

În 1959, comuniştii au risipit obştea de la Prislop, părintele a fost alungat şi i-a fost interzisă activitatea de preot, pentru nereguli financiare inventate (decizia a fost anulată post-mortem, în 1998).

Până în 1968, vârsta de pensionare, Părintele este pictor şi muncitor în Bucureşti, fiind supravegheat permanent de Securitate. Până în 1984 va picta Biserica de Drăgănescu, apoi se retrage la Sinaia. Cinci ani mai târziu se mută la Domnul, la vîrsta de 79 de ani, şi este înmormântat, după dorinţă, la Mănăstirea Prislop.

Părinte ieromonah, teolog, artist plastic, stareț la Mănăstirea Brâncoveanu și apoi la Mănăstirea Prislop, Părintele Arsenie a început cu putere, cu duh apostolesc și prorocesc mișcarea unică de la Sâmbăta, de redeșteptare religioasă și morală a credincioșilor.

Considerat cel mai mare duhovnic român al secolului XX, părintele şi-a luat crucea şi i-a urmat lui Hristos, învăţându-i pe cei care veneau să-l asculte să nu se uite la trup, care este trecător, ci la sufletul nemuritor.

 

Sistemul video al lui Călinoiu a fost pus în funcţiune

VideoAleşii Gorjului au de vineri un sistem video care să le imortalizeze prestaţiile, investiţie pe care s-a dat circa un miliard de lei vechi. Cu banii respectivi se putea face altceva dar mai contează…

Sistemul video care a fost achiziţionat de Consiliul Judeţean Gorj cu suma de aproape un miliard de lei vechi a funcţionat pentru prima dată la şedinţa de vineri.Consilierii judeţeni au fost suprinşi să vadă că sunt filmaţi, iar imaginile sunt difuzate pe două monitoare de mari dimensiuni. De asemenea, pe alte două monitoare au rulat proiectele de hotărâre . În total, patru monitoare şi două camere de luat vederi au fost montate în Sala Maură, unde se desfăşoară principalele şedinţe.  Consilierul judeţean Vicror Banţa (PNL) a spus că investiţia este benefică pentru că va creşte nivelul de transparenţă.

 

Barbu anunţă cum pierde PNL-ul încă odată alegerile la Târgu-Jiu

barbuConvinşi că nu au nici o şansă la alegerile de primar la Târgu-Jiu dacă Florin Cârciumaru candidează din nou de la PSD, liberalii au lăsat-o mai moale cu sondajele şi cu cheltuielile pe sondaje de opinie.

Astfel, liberalii gorjeni au amânat demararea sondajului pentru stabilirea candidatului la Primăria Municipiului Târgu-Jiu. Tudor Barbu, co-președintele PNL Gorj, afirmă că s-a ajuns în această situație în urma unor neînțelegeri dintre organizația județeană a PNL și cea de la nivel central, întrucât suma pe care liberalii gorjeni trebuiau să o achite era mai mică decât cea stabilită cu casa de sondaj. Barbu afirmă că problema va fi remediată în câteva zile, astfel încât sondajul să poată fi demarat, dar susține că, oricum, candidatul liberal pentru Primăria Municipiului Târgu-Jiu va fi anunțat în aceeaşi zi în care fi desemnat şi anunţat oficial cel al PSD. „Dintr-o eroare materială comisă, mă rog, umană de altfel, într-o hârtie oficială între Bucureşti şi Târgu-Jiu, a trebuit să amânăm câteva zile demararea oficială a sondajului la Târgu-Jiu, repet: o eroare care nu ne aparţine, minoră. Era vorba de o sumă, noi am achitat-o şi defapt nu era suma corectă, nu din punctul nostru de vedere, dar de la Bucureşti plecase greşit. S-a constatat greşeala la Bucureşti, ne-au cerut completarea sumei şi acesta motivul pentru care nu a demarat procesul de sondare a opiniei publice. Venim cu candidatul cu două condiţii la 1 decembrie. În primul rând să se termine acest proces de măsurare a intenţiei de vot şi a opiniei publice din Târgu-Jiu, una, şi a doua, dacă la 1 decembrie Partidul Social Democrat îşi desemnează şi el tot public şi tot oficial candidatul, pentru că am hotărât să anunţăm şi noi candidatul nostru în aceeaşi zi cu PSD-ul”, a declarat co-preşedintele PNL Gorj, Tudor Barbu.

Drum blocat Sâmbotin-Sadu

 

cale-ferata-bucurieniSucursala Regională CF Craiova anunţă că în zilele de 2 şi 3 Decembrie 2015 între orele 09:00 – 15:00 se închide circulaţia rutieră pe DC 149 între localităţile Bumbeşti Jiu şi Sîmbotin, judeţul Gorj, în vederea executării de lucrări la pasajul CF de la km 0+300.

Circulaţia rutieră în această perioadă va fi direcţionată pe DJ 664-E 79 pe ruta Sâmbotin – Turcineşti – Tîrgu Jiu- Iezureni- Bumbeşti Jiu.

Rugăm conducătorii auto să respecte indicaţiile agenţilor şi a indicatoarelor temporare de ocolire.

Brâncuşi are zi naţională la 19 februarie

Brancusi-si-ArethiaPreședintele Klaus Iohannis a promulgat  legea prin care data de 19 februarie este declarată Ziua Brâncuși ca sărbătoare națională. Potrivit legii, autoritățile administrației publice centrale și locale pot organiza sau sprijini logistic și material manifestări cultural-artistice dedicate acestei zile.

Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat legea pentru declararea Zilei Brâncuşi ca sărbătoare naţională, care va fi serbată anual pe 19 februarie, şi care a fost iniţiată ca o „reparaţie morală faţă de refuzul şi umilirea” lui Constantin Brâncuşi de către statul român.

Legea a fost iniţiată de 47 de deputaţi şi senatori PSD, PNL, ALDE şi ai minorităţilor, fiind respinsă de Senat, însă adoptată în unanimitate de Camera Deputaţilor, ca for decizional. Potrivit expunerii de motive, proiectul vine ca o „reparaţie morală faţă de refuzul şi umilirea lui Brâncuşi de către statul român atunci când a vrut să doneze toată opera sa poporului nostru”.Legea prevede că, pe 19 februarie, autorităţile administraţiei publice locale şi centrale pot organiza şi sprijini logistic şi material manifestări cultural-artistice dedicate acestei zile.Data de 19 februarie a fost aleasă întrucât este şi ziua naşterii sculptorului român. Constantin Brâncuşi s-a născut la 19 februarie 1876, la Hobiţa, în judeţul Gorj şi a absolvit, în 1902, Şcoala de bellearte din Bucureşti. La scurt timp, în 1906, îşi expune lucrările pentru prima oară la Société Nationale des Beaux-Arts şi la Salon d’Automne din Paris.
În 1907 este prezentată prima versiune a „Sărutului”, care a stat la baza celebrei lucrări „Poarta Sărutului”, din ansamblul de la Târgu-Jiu, din care fac parte şi „Coloana fără sfârşit” şi „Masa Tăcerii”. „Rugăciunea” şi „Domnişoara Pogany” se numără printre lucrările celebre ale sculptorului român.Brâncuşi se stabileşte la Paris, unde se stinge din viaţă în martie 1957, lăsând moştenire statului român atelierul său şi un număr important de lucrări. Statul român, condus de partidul comunist, a refuzat însă să accepte moştenirea lui Brâncuşi. Astfel, atelierul său a revenit statului francez, iar Muzeul Naţional de Artă Modernă din Paris păstrează lucrările lăsate moştenire statului român prin testament.

Doi ţigani făceau cămătărie în molul din Târgu-Jiu

camatarieDoi ţigani, tată şi fiu, făceau cămătărie de luni de zile în mall-ul din Târgu-Jiu fără ca poliţiştii să le dea de urmă. Până la urmă, lui Ion şi Gheorghe Marin li s-a înfundat şi au fost prinşi în urma unui flagrant.

„Poliţiştii Poliţiei Municipiului Târgu-Jiu – Biroul de Investigaţii Criminale, sub coordonarea procurorilor din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Târgu-Jiu, au identificat în flagrant delict, în incinta unui complex comercial din localitate, un bărbat, de 58 de ani, în timp ce primea 5.200 de lei de la un tânăr, de 23 de ani, bani despre care există suspiciunea rezonabilă că ar proveni din săvârşirea infracţiunilor de cămătărie şi şantaj“, se arată într-un comunicat al Poliţiei Gorj.

Poliţiştii au efectuat și o percheziţie la domiciliul suspectului, unde l-au găsit pe fiul acestuia, Gheorghe Marin, de 35 de ani, care deţinea fără drept o armă letală, două încărcătoare şi şase cartuşe. Acesta a fost reţinut pentru săvârşirea infracţiunii de nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor. Potrivit anchetatorilor, arma era folosită la ameninţarea victimelor. Oamenii legii au găsit sume mari de bani, euro, lei și alte valute.

Ioan Oltean, primul pedelist care va fi băgat la zdup

Ioan-Oltean-1Deşi în ultimul an DNA a făcut eforturi „supraomeneşti” să nu ajungă la foştii membri ai PDL preluaţi de PNL, se pare că acum vor urma şi numele mari: Oltean, Blaga, Videanu, Negoiţă ş.a. Deocamdată se cere la Parlament reţinerea sa şi băgarea la „beciul domnesc”.

Procurorii DNA au surprins adevărata relație dintre deputatul PNL Ioan Oltean și Crinuța Dumitrean, fosta șefă a ANRP. Deși ea conducea ANRP, procurorii spun că Dumitrean îl vedea ca pe un șef pe Oltean. Așa ar fi fost posibil, acuză procurorii, ca Oltean să intervină la Dumitrean pentru ca afaceristul Mihai Rotaru, de exemplu, să primească, cu prioritate, bani de la Agenție în urma unor rapoarte de supraevaluare a terenurilor.

”Activitatea infracţională şi intermedierea relaţiilor între inculpaţi, finalizată cu primirea titlului de despăgubire pentru suma de 87.291.596 lei de către Rotaru Mihai în data de 17.06.2010, s-a derulat din iarna anului 2014, pe parcursul a 7 luni. Această activitate infracţională a fost circumscrisă folosului bănesc necuvenit obţinut de către Rotaru Mihai şi s-a aflat în strânsă legătură cu urgentarea şi aprobarea dosarului de despăgubire nr. 46076/CC dar, în egală măsură, a corespuns şi interesului numitului Oltean Ioan, care a primit suma de 600.000 euro de la cesionar pentru traficul de influenţă realizat.

Astfel, în dosarul de despăgubire nr. 46076/CC/2009 a fost emis titlul de despăgubire nr. 8250 din data de 17.06.2010, de către preşedinta A.N.R.P, inculpata DUMITREAN CRINUŢA NICOLETA pentru cesionarul ROTARU MIHAI.

Decizia de despăgubire nr. 8250 din 17.06.2010 s-a bazat pe hotărârea din aceeaşi zi a celor 7 membrii C.C.S.D, pe raportul supraevaluat al expertului evaluator NEGURICI SERGIU privind terenul situat în Piteşti, în suprafaţă de 61.857 mp , pe actele materiale individuale de complicitate îndeplinite de OLTEAN IOAN şi pe documentele depuse de ROTARU MIHAI care au constituit acte de complicitate pentru decizia infracţională a autorilor.

De asemenea, din (…) a rezultat că, deputatul OLTEAN IOAN, care avea relaţii cointeresate cu cesionarul și cu preşedinta A.N.R.P. DUMITREAN CRINUŢA NICOLETA și–a exercitat influența la aceasta din urmă şi astfel a obţinut pentru ROTARU MIHAI urgentarea şi aprobarea despăgubirii. În schimb numitul ROTARU MIHAI i-a remis numitului OLTEAN IOAN anterior datei de 17.06.2010, suma de 600.000 euro, locul primirii banilor fiind în incinta parohiei din Chitila.

(…) , doar traficul de influenţă exercitat la nivelul preşedintei A.N.R.P. DUMITREAN CRINUŢA NICOLETA nu ar fi avut aptitudinea să determine obţinerea folosului necuvenit pentru cesionar, deoarece decizia nu aparţinea în exclusivitate acesteia, ci despăgubirea putea fi obţinută numai prin votul, decizia, aprobarea tuturor celor 7 membrii. Aşa fiind, concluzia care rezultă este aceea că actele de abuz şi complicitate, la care s-a adăugat traficul de influenţă, au asigurat cesionarului – cumpărător de influenţă folosul necuvenit.

Premisa desfăşurării activităţii infracţionale de abuz şi complicitate la abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave, o constituie iniţiativa complicelui, ROTARU MIHAI, care a fost cel activ în acest lanţ al corupţiei, în care interesul său şi al intermediarului, OLTEAN IOAN, coroborat cu acceptarea rezultatului păgubitor pentru bugetul public de către funcţionarii decidenţi, prin încălcarea dispoziţiilor legale obligatorii, realizează elementele materiale ale laturii obiective a acestor infracţiuni.”, spun procurorii în referatul de arestare preventivă al Crinuței Dumitrean.

În plus, procurorii au descoperit cum lucrau Oltean și Dumitrean. ”Rotaru Mihai a depus cererea de soluţionare cu prioritate pe numele (…), cunoscând traseul rezolvării, iar traficul de influenţă realizat de Oltean Ioan la preşedinta A.N.R.P. pentru el, i–au asigurat o certitudine în plus că această modalitate de rezolvare, deplin cunoscută şi familiară, îi aduce profitul aşteptat.

 

Aşa fiind, în momentul în care un dosar de despăgubire apărea pe numele cesionarului protejat, acordarea unei despăgubiri consistente şi soluţionarea foarte rapidă a dosarului, prin parcurgerea etapelor legale într-un mod formal, indiferent câte note de observaţii conţinea dosarul din partea personalului aparatului tehnic de specialitate, ţineau de rutină.

Astfel, (…) , Olteanu Ioan era ca un şef pentru Dumitrean Crinuţa, fiind notoriu în rândul funcţionarilor că, Rotaru Mihai care avea mai multe dosare de despăgubire în care era cesionar, beneficia de soluţionări rapide şi despăgubiri generoase, preşedinta acordând sprijin direct soluţionării dosarelor de despăgubire de interes pentru acesta.

Oltean Ioan nu avea atribuţii funcţionale ori de demnitate publică, nici măcar tangente cu activitatea ANRP, numirea membrilor CCSD, inclusiv a preşedintelui ANRP fiind în competenţa primului ministru.( (…)).”, notează oamenii legi.

Procurorii DNA au constatat că, ”analizând portalul Camerei Deputaţilor rezultă că, Oltean Ioan are activitate în comisii permanente din domeniul administrativ local iar iniţiativele sale legislative în domeniul proprietăţii preluate abuziv lipsesc, având activitate parlamentară intensă pe alte domenii. Cu toate acestea, Oltean Ioan era o prezenţă constantă în instituţie, în biroul preşedintei şi era considerat şef de către aceasta, (…).

Adăugând şi faptul că, unele dosare de despăgubire erau soluţionate rapid, peste ordinea reglementată, contrar dispoziţiilor legale – aşa cum s-a întâmplat şi cu dosarul nr. 46076/CC – doar în considerarea faptului că acel cesionar era protejatul său, sunt realizate condiţiile unui act material de complicitate la infracţiunea de abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave.

Obţinerea de despăgubiri în câteva luni, reprezintă o soluţionare foarte rapidă a cererii, justificată numai prin relaţia creată, anterior descrisă, căreia dacă îi adăugăm şi contextul remiterii de către Rotaru Mihai numitului OLTEAN IOAN a unui procent de aproximativ 30% din valoarea folosului necuvenit încasat (600.000 euro din suma de 87 milioane lei reprezintă aproximativ 30%), ne ajută la conturarea imaginii infracţionale.

Sub acelaşi aspect, (…) confirmă că numitul Rotaru Mihai în mod obişnuit îşi rezolva la A.N.R.P dosarele sale de cesionar de despăgubiri, deoarece în mod uzual şi rutinar erau tratate prioritar, dosarele sale de CCSD condusă de către Dumitrean Crinuţa Nicoleta, coroborate cu dovada că „singurii care puteau aproba rapoartele de evaluare erau membrii C.C.S.D a căror decizie era suverană”, reprezintă probe solide care confirmă dincolo de orice dubiu rezonabil existența infracțiunilor de abuz în serviciu și complicitate la abuz în serviciu, reținute în sarcina membrilor CCSD şi cumpărare de influenţă în sarcina cesionarului Rotaru Mihai.

Astfel, (…) relevă că dosarele înregistrate la A.N.R.P erau tratate cu prioritate şi erau soluţionate în regim de urgenţă numai în baza deciziei membrilor C.C.S.D fiind repartizate evaluatorului de către aceeaşi C.C.S.D şi tot această CCSD era singura competentă şi suverană să aprobe raportul de evaluare, să-l respingă, să dispună refacerea acestuia, iar decizia de acordare a despăgubirilor putea fi luată numai prin votul şi dispoziţia membrilor C.C.S.D.”, se mai arată în referatul DNA.

Liderii sindicali pot fi concediaţi

MineriCurtea Constituțională a României (CCR) a decis că un articol din Codul Muncii care nu permitea concedierea liderilor sindicali este neconstituțional. Potrivit CCR, protejarea activităţii sindicale nu poate veni în coliziune cu interesele angajatorului, căruia i se poate afecta dreptul de proprietate.

Se impune o protecţie a a liderilor sindicali, arată CCR, dar aceasta nu trebuie sa funcţioneze în privinţa activităţii profesionale de baza a acestora, unde sunt într-o situaţie juridica identica cu ceilalţi angajati. ”Plenul Curtii Constitutionale, investit in temeiul art.146 lit.d) din Constitutia Romaniei si al art.29 din Legea nr.47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, a luat in dezbatere exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art.60 alin.(1) lit.g) din Legea nr.53/2003-Codul muncii, conform carora: “(1) Concedierea salariatilor nu poate fi dispusa:[…] g) pe durata exercitarii unei functii eligibile intr-un organism sindical, cu exceptia situatiei in care concedierea este dispusa pentru o abatere disciplinara grava sau pentru abateri disciplinare repetate, savarsite de catre acel salariat.”

În urma deliberarilor, cu majoritate de voturi, Curtea a admis exceptia de neconstitutionalitate si a constatat ca dispozitiile art.60 alin.(1) lit.g) din Legea nr.53/2003 – Codul muncii sunt neconstitutionale.

Curtea a retinut ca scopul reglementarii, acela de a proteja activitatea sindicala prin instituirea unei masuri de protectie a mandatului exercitat de reprezentantii alesi in organele de conducere ale sindicatelor, nu poate veni in coliziune cu interesele angajatorului, care, respectand dispozitiile criticate, este pus in situatia de a suporta o sarcina excesiva, de natura a-i afecta dreptul de proprietate, consacrat de art.44 din Constitutie.

Evident ca o protectie a persoanelor alese in organele de conducere ale sindicatului se impune, dar o astfel de protectie trebuie sa functioneze exclusiv in raport cu activitatea sindicala efectiv desfasurata (asigurata, de altfel, de prevederile art.220 alin.2 din Codul muncii), iar nu in ceea ce priveste activitatea profesionala, de baza, a angajatului, care este intr-o situatie juridica identica cu ceilalti angajati sub aspectul incidentei dispozitiilor art.61 si art.65 din Codul muncii. Decizia este definitiva si general obligatorie si se comunica celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului si instantei care a sesizat Curtea Constitutionala, respectiv Tribunalul Bucuresti – Sectia a VIII-a conflicte de munca si asigurari sociale.”

Cârciumaru se pregăteşte de alegeri, contoare de apă gratuite pentru toţi târgujienii

Carciumaru

În timp ce liberalii ezită să îi pună un contracandidat pe măsură, Florin Cârciumaru ia măsuri pentru un nou mandat. Începând de la 1 ianuarie, toţi târgujienii vor avea contoare proprii pentru măsurarea apei consumată. Cârciumaru a precizat că această măsură este aşteptată de mult de asociaţiile de proprietari, însă până acum nu a fost găsită o înţelegere din partea operatorului.

Investiţia va fi suportată de Aparegio, urmând ca pe baza unor eşalonări operatorul să-şi recupereze banii, a declarat primarul. Cârciumaru consideră că această măsură va veni în sprijinul cetăţenilor care îşi achită facturile la timp şi care nu vor fi nevoiţi să suporte problemele provocate de cei care sunt debranşaţi. „La nivel de societate, în cadrul Consiliului de Administraţie Aparegio s-a luat o hotărâre ca începând de la 1 ianuarie 2016, printr-un protocol de colaborare între Aparegio, asociaţii şi consiliul local, să se treacă la contorizarea apei pe apartament, în ideea de a nu mai suporta cetăţenii care plătesc lipsa apei atunci când operatorul ia măsuri de debranşare pentru cei care nu plătesc. Eu consider că această măsură este una foarte bună, care vine în sprijinul celor care îşi achită datoriile la zi pentru apa potabilă. Măsura este aşteptată de foarte multă vreme de asociaţii. Am discutat-o de foarte multe ori la întâlnirea cu administratorii, dar până acum nu am găsit deschiderea necesară din partea operatorului. Aşa cum funcţionează sistemul de contorizare pentru curent şi pentru gaze, aşa va funcţiona şi sistemul pentru apă”, a declarat Florin Cârciumaru.

Pe ce mai dă banii Călinoiu?Patru plasme de un miliard

plasmaDeşi la acest moment nu ştie cât va mai rămâne la Consiliul Judeţean Gorj, DNA-ul, ANI şi colegii din PSD Gorj dorindu-i capul, Ion Călinoiu s-a dotat cu patru plasme de aproape un miliar de lei vechi. Cică este pentru cetăţeni!

Potrivit purtătorului de cuvânt al Consiliului Judeţean Gorj, Oana Paloş, banii pentru achiziţionarea noului sistem au fost prevăzuţi în bugetul instituţiei fiind aprobat în şedinţa Consiliului Judeţean. Sistemul video cuprinde: display, camere video, distribuitoare AV, conectică AV şi accesorii. Singurele care nu vor fi înlocuite vor fi microfoanele, însă va fi îmbunătăţit şi sistemul de sonorizare. „A fost achiziţionat un sistem media nou. Bugetarea acestuia a fost prevăzută încă de la începutul anului şi a fost aprobat în şedinţă de Consiliu Județean. Este vorba de patru monitoare full HD plus tot sistemul de accesorii pentru ca acestea să fie instalate şi foloseşte la îmbunătăţirea susţinerii şedinţelor publice. Achiziţia s-a încadrat în suma de 90.000 de lei cu TVA inclus. Sperăm ca în decurs de o săptămână să fie funcţionale, deja se lucrează la instalarea lor”, a declarat Oana Paloș, purtătorul de cuvânt al Consiliului Judeţean Gorj.

Octavian Lupulescu va fi prefect de Gorj

LupulescuPresa gorjeană a început să lanseze baloane de săpun privitoare la noul prefect care ar trebui să fie „tehnocrat”. Doar că cel numit va fi liberalul Octavian Lupulescu care tocmai va trece printr-o cură de depolitizare, eventual şi de abstinenţă la alcool pe la vânătorile care le organizează.

Pentru fraieri, presa lansează la mişto nume de genul Liviu Diaconescu, şeful Serviciului Juridic din Prefectura Gorj sau Cristinel Rujan, prodecan al Facultăţii de Relaţii Internaţionale din UCB.

Liberalul Pantelimon Manta a lansat aceste nume fără să se refere la alte două personaje cu experienţă şi cu mai multe şanse, Virgil Drăguşin şi Horaţiu Gorun:„Vă spun eu care va fi acţiunea practică. Vor acţiona la nivel de prefect şi de secretari de stat. Dacă tot vor să depolitizeze, trebuie să încerce o soluţie de mijloc. Să nu fie exagerări evidente. Să nu se treacă la penelizare de la pesedizare. Să nu se meargă la o politizare agresivă. Eu vă dau numele unui conferenţiar universitar, Cristi Rujan, care e membru al PNL de 20 de ani, dar nu e activ, nici nu ştiu dacă mai e membru, dar e simpatizant. Sau vă mai dau un nume. Liviu Diaconescu, director general la prefectură. Nu e angrenat politic”.

 

 

 

Dan Şova la dosarul cu numărul 3

Sova si PontaAşa cum într-o perioadă Elena Udrea era inamicul public numărul 1 şi DNA-ul îşi rezuma lupta anticorupţie doar la ea, acum ţinta preferată este Dan Şova. Fostul ministru a furat tot ce i-a căzut în cale, ca toţi politicienii în frunte cu preşedintele Johannis, dar are ceva de vândut, pe Victor Ponta. A apărut dosarul nr 3 şi vor mai fi şi altele…

 

Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție au dispus efectuarea urmăririi penale față de:

ȘOVA DAN-COMAN, senator, la data faptelor reprezentant al Societății Civile de Avocați „Șova și Asociații”, pentru săvârșirea a două infracțiuni de complicitate la infracțiunea de abuz în serviciu dacă funcționarul a obținut pentru sine pentru altul un folos necuvenit,
BĂLAN MIHAI, director general al CET Govora, pentru săvârșirea a două infracțiuni de abuz în serviciu dacă a fost cauzat un folos pentru sine sau pentru altul,
LĂPĂDAT CONSTANTIN, director economic în cadrul SC CET GOVORA, pentru săvârșirea a două infracțiuni de abuz în serviciu dacă a fost cauzat un folos pentru sine sau pentru altul.

În ordonanța de efectuarea urmăririi penale se arată că există date și probe ce conturează următoarea stare de fapt:

În perioada 2006 – 2008, suspectul Șova Dan-Coman i-a determinat pe Bălan Mihai – director general și Lepădat Constantin – director economic în cadrul SC CET Govora să încheie două contracte de asistență juridică în termenii impuși de el, cu încălcarea atribuțiilor de serviciu, respectiv a prevederilor legale în vigoare, la acea dată, cu privire la achizițiile publice. Concret, la data de 01.03.2006 și 19.03.2008, SC CET Govora a încheiat cu Societatea Civilă de Avocați „Șova și Asociații” două contracte distincte de asistență juridică având ca obiect asistență juridică/consultare/reprezentare și plata unor onorarii de succes în valoare de 667.409,20 euro și respectiv de 1.822.928,24 lei. Cele doua contracte distincte au fost încheiate în condițiile în care SC CET Govora avea contract cadru de asistență juridică valabil, având același obiect, încheiat cu aceeași Societate Civilă de Avocați „Șova și Asociații”.

Prin aceste activități a fost cauzat un prejudiciu SC CET Govora SA în valoare în valoare de 667.409,20 euro și 1.822.928,24 lei și creat în mod injust un folos în patrimoniul Societății Civile de Avocați „Șova și Asociații”.

Laurenţiu Ciurel nu se dă dus din fruntea CEO

 

Ciurel

Cei care credeau că Laurenţiu Ciurel va abandona fără luptă scaunul bănos din fruntea CEO s-au înşelat amarnic, acesta nu îşi dă demisia şi îl lasă pe post de papagal pe noul ministru al Energiei.Dacă va fi demis, Ciurel va pleca acasă cu câteva sute de mii de euro, doar e manager privat cu patalama străină.

Laurențiu Ciurel a declarat vineri seara, la o emisiune la TV Sud, că nu își dă demisia din funcția de director al Complexului Energetic Oltenia. “Ministrul nu mi-a reproșat că aș fi greșit ceva sau că aș fi dus compania într-o zonă de risc, ceva profesional. Reproșul a fost că nu am prieteni și că am supărat foarte tare anumite persoane. (…) Am fost numit în această funcție după o selecție făcută de o firmă germană, selectată de Ministerul Economiei în anul 2011. Singura instituție care mă poate demite este Consiliul de Supraveghere, nu poate nimeni altcineva. Ce am semnat am semnat cu Consiliul de Supraveghere”, a declarat Ciurel. Directorul a mai spus că s-ar da la o parte doar dacă ar vedea că altcineva are un plan mai bun pentru companie, dar nu-l vede.

Precizarea vine în contextul în care noul ministru al Energiei, Victor Vlad Grigorescu, a declarat, joi, că a discutat cu Laurențiu Ciurel și că acesta i-ar fi spus că ia în calcul demisia din fruntea CEO. „Am avut o discuţie cu domnul Laurenţiu Ciurel şi am apreciat deschiderea acestuia de a lua in considerare demisia din funcţia de director general al Complexului Energetic Oltenia, apreciind această decizie ca fiind benefică atât pentru domnia sa, cât şi pentru companie”, a declarat ministrul energiei.

Ciurel susține că demisia sa ar duce la plecarea a încă patru persoane importante din companie și că acest lucru nu ar fi bun nici pentru el, nici pentru companie. El a mai spus că luni, 23 noiembrie, va fi ședință de Consiliu de Supraveghere, dar demiterea sa nu va fi pe ordinea de zi. Și oricum, dacă s-ar lua decizia luni ar mai dura 3 luni până să părăsească societatea, conform contractului de mandat.

Laurențiu Ciurel este judecat într-un dosar de corupție alături de fostul premier, deputatul de Târgu Jiu Victor Ponta, senatorul PSD Dan Șova și directorii din energie Octavian Graure și Dumitru Cristea. Prejudiciul constatat de DNA în acest dosar este de 5,6 milioane de euro. Culmea este că Ciurel conduce o companie pe care este acuzat că a păgubit-o.

Laurenţiu Ciurel e istorie, va fi demisionat de ministrul Energiei

CiurelMinerii şi energiticienii gorjeni ar trebui să fie fericiţi, Laurenţiu Ciurel va demisiona de la CEO. Din nefericire, partidele politice nu au soluţii pentru salvarea colosului economic gorjean, fiind aşteptate alte mii de concedieri.

Prima mutare a noului ministru al Energiei, Victor Grigorescu. El a discutat cu Laurentiu Ciurel, iar acesta a luat in considerare sa-si prezinte demisia din functia de director general al Complexului Energetic Oltenia. „Am avut o discutie cu domnul Laurentiu Ciurel si am apreciat deschiderea acestuia de a lua in considerare demisia din functia de director general al Complexului Energetic Oltenia, apreciind aceasta decizie ca fiind benefica atat pentru domnia sa, cat si pentru companie”, a afirmat Victor Grigorescu.

Practic, inca din prima zi de mandat, Victor Grigorescu a inceput demersurile pentru rezolvarea situatiei controversate de la CE Oltenia. Ciurel este trimis în judecată în dosarul lui Victor Ponta.