REPORTAJ Mii de gorjeni l-au comemorat pe părintele Arsenie Boca

 

ArsenieCredincioşii îl comemorează la 28 noiembrie pe părintele Arsenie Boca, dată la care, în 1989, a decedat. Deşi nu a fost canonizat, credincioșii l-au considerat sfânt încă din timpul vieţii, numindu-l Sfântul Ardealului. Mii de gorjeni s-au aflat sâmbătă la Mânăstirea Prislop din judeţul Hunedoara.Cel puţin 40 de autocare, zeci de microbuze din Gorj şi sute de autoturisme cu număr de Gorj au tranzitat sâmbătă Defileul Jiului.

Au trecut 26 de ani de la moartea Părintelui Arsenie, dar amintirea sa se păstrează extrem de vie în locurile prin care acesta a trecut. Zeci de mii de oameni au fost sâmbătă la Mănăstirea Prislop, în județul Hunedoara, la slujba oficiată de episcopul Devei și Hunedoarei. De altfel, în tot timpul anului, oamenii vin cu miile pentru a se reculege la mormântul Părintelui, în inima Retezatului.

Arsenie Boca este comemorat şi la Biserica Sfântul Nicolae din satul Drăgănescu, aflată la 25 de kilometri de Bucureşti, biserică pictată de Părinte. De asemenea, sute de credincioși sunt așteptați în comuna vâlceană Vaideeni, unde se oficiază o pomenire a părintelui la statuia acestuia, cea mai mare din țară, amplasată la intrarea în biserica-monument cu hramul Sfântul Nicolae.

Considerat un fenomen unic în istoria monahismului românesc, Părintele Arsenie Boca s-a născut pe 29 septembrie 1910, la Vaţa de Sus, Hunedoara.

Părintele Boca a fost stareţ al Mănăstirii Brâncoveanu (Sâmbăta de Sus, Braşov) şi al Mănăstirii Prislop (Hunedoara). A fost absolvent al Liceului ortodox Avram Iancu, pe care l-a terminat ca şef de promoţie, urmând apoi Academia de Teologie de la Sibiu şi ulterior Institutul de Arte Frumoase din Bucureşti. În paralel a audiat cursuri la Facultatea de Medicină. A pictat scena care îl reprezintă pe Mihai Viteazul de la Ateneul Român şi a călătorit la Muntele Athos, de unde a adus manuscrise româneşti şi greceşti ale Filocaliei.

Îl ajută pe fostul său Părintele profesor de la Sibiu, Dumitru Stăniloae, să traducă Filocalia, contribuţia fiindu-i extrem de apreciată şi recunoscută, de altfel, în prefaţa ediţiei din 1947.

 

Stareţ la Mănăstirii Brâncoveanu va fi numit în 1942, an în care este ridicat la treapta preoţească, după ce, cu doi ani înainte, fusese tuns în monahism. Martir al gulagului comunist, Părintele Arsenie a fost închis în închisorile comuniste de Securittatea din Braşov, la Jilava, Bucureşti, Timişoara, Oradea. A fost arestat pentru prima oară în 1945, la Râmnicu Vâlcea.

Trei ani mai târziu este arestat din nou, pentru ca după eliberare să fie strămutat de Mitropolitul Nicolae Bălan la Mănăstirea Prislop. Securitatea a continuat însă arestarea şi anchetarea sa în ‘50, ‘51, ‘53, ‘55, ’56 (16/15 ian. 1950-martie 1951 este deportat la Canal).

În 1959, comuniştii au risipit obştea de la Prislop, părintele a fost alungat şi i-a fost interzisă activitatea de preot, pentru nereguli financiare inventate (decizia a fost anulată post-mortem, în 1998).

Până în 1968, vârsta de pensionare, Părintele este pictor şi muncitor în Bucureşti, fiind supravegheat permanent de Securitate. Până în 1984 va picta Biserica de Drăgănescu, apoi se retrage la Sinaia. Cinci ani mai târziu se mută la Domnul, la vîrsta de 79 de ani, şi este înmormântat, după dorinţă, la Mănăstirea Prislop.

Părinte ieromonah, teolog, artist plastic, stareț la Mănăstirea Brâncoveanu și apoi la Mănăstirea Prislop, Părintele Arsenie a început cu putere, cu duh apostolesc și prorocesc mișcarea unică de la Sâmbăta, de redeșteptare religioasă și morală a credincioșilor.

Considerat cel mai mare duhovnic român al secolului XX, părintele şi-a luat crucea şi i-a urmat lui Hristos, învăţându-i pe cei care veneau să-l asculte să nu se uite la trup, care este trecător, ci la sufletul nemuritor.

 

Reclame

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s