Ilie Lungu, comisarul OJPC, pus sub control judiciar

 

Lungu

Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție (DNA) – Serviciul Teritorial Craiova l-au reţinut marţi seara pentru luare de mită pe comisarul Ilie Lungu, angajat al Comisariatului Judeţean pentru Protecţia Consumatorilor Gorj. Ilie Lungu a fost ridicat din trafic marţi seară, la puţin timp după ce a revenit de la un control din zona montană Rânca.Miercuri acesta a fost pus sub control judiciar.

Procurorii DNA au realizat un flagrant pentru prinderea în fapt a comisarului Ilie Lungu. Potrivit DNA, acesta ar fi pretins de la administratorul unei firme din Rânca produse alimentare şi nealimentare, precum şi bani pentru aplicarea unei sancţiuni mai blânde sau ca să nu aplice deloc o sancţiune contravenţională.

Arestat la Prefectură

 Comisarul Ilie Lungu a fost ridicat de anchetatori imediat ce a coborât din maşină, în parcarea Prefecturii Gorj. Flagrantul a fost realizat în urma denunţului făcut de omul de afaceri respectiv. De altfel, Ilie Lungu este urmărit penal pentru două infracţiuni de luare de mită. „În perioada 7-15 decembrie 2015, ca urmare a unui control efectuat, inculpatul Lungu Ilie, în calitate de comisar în cadrul Comisariatului Județean pentru Protecția Consumatorilor Gorj, a pretins pentru el și pentru alt coleg, de la administratorul unei societăți comerciale (denunțător în cauză) produse alimentare și nealimentare, precum și o sumă de bani, în vederea nesancționării contravenționale a acestuia sau aplicării unei sancțiuni mai blânde. În același context, pe 15 decembrie 2015, denunțătorul i-a remis inculpatului Lungu Ilie suma de 500 de lei, ocazie cu care s-a procedat la constatarea infracțiunii flagrante. În împrejurări similare, în luna decembrie 2014, inculpatul a mai pretins și primit drept mită de la același denunțător suma de 400 de lei“, potrivit unui comunicat al DNA.
Ilie Lungu a fost reţinut şi plasat în arestul Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Dolj, iar ieri a fost prezentat magistraţilor cu propunere de arestare preventivă. În timpul flagrantului, comisarul de la Protecţia Consumatorilor le spunea anchetatorilor că insistă să fie amprentat, întrucât nu ar fi pus mâna pe bani.

Cine se scuză…

Mădălin Giurcău, şeful Comisariatului Judeţean pentru Protecţia Consumatorului Gorj, a declarat  că la Rânca au mers în control luni şi marţi patru comisari din Gorj: „Am aflat şi noi că a fost reţinut pentru 24 de ore şi este în arest. Nu ştim nimic. Eu eram plecat la Craiova când a avut loc flagrantul. Dacă va fi arestat preventiv, procedura este să fie suspendat din funcţie. Eu ştiu că luni şi marţi era programat la Rânca un control cu tematică specifică Sărbătorilor. Era mai mult pe prevenţie. Nu ştiu ce s-a întâmplat acolo. Ştiu doar că la revenirea la Târgu Jiu, cei trei comisari cu care a fost în misiune au lăsat maşina şi au plecat acasă, iar comisarul respectiv a rămas cu anchetatorii. În cele două zile de control la Rânca nu au fost aplicate sancţiuni, din câte ştiu eu. Nu cunosc să se fi cerut ceva sume sau bunuri ori dacă a cerut pentru un coleg. Ieri-dimineaţă au venit la serviciu doar şapte inspectori, iar al optulea, domnul Lungu, lipsea. De când sunt eu la Comisariat nu am avut sesizări pe astfel de teme şi nu s-a întâmplat aşa ceva cu vreun alt comisar“.

Şefa Curţii de Apel Craiova urmărită penal de DNA

 

elisabeta-cotoraDin când în când organele de anchetă reuşesc să mai facă ordine şi în ograda Justiţiei, acolo unde lucrurile nu sunt tocmai în ordine cum ar trebui să fie într-un sistem normal. DNA-ul acuză de tentativă de fraudare a unui examen în magistratură pe preşedintele Curţii de Apel Craiova, Mihaela Elisabeta Cotora. Aceasta ar fi încercat, prin intermediul unor subordonaţi, ca în 2013  să își instaleze doi apropiați în funcția de vicepreședinte la instanța pe care o conducea și pe care ar fi vrut să o controleze.

Cazul făcut public abia acum de DNA are în el atât lucruri obişnuite-influențarea membrilor comisiei de examen pentru promovare în funcții de conducere a magistraților deşi aceştia nu trebuia să fie cunoscuţi de cei implicaţi în acest dosar-cât şi o complexă operaţiune de monitorizare a protagoniştilor de către DNA după ce s-a dispus începerea urmăririi penale. Interesant că cei implicaţi îşi păstrează funcţiile deţinute, o aberaţie marcă românească înregistrată.

Tentativă de fraudă

 Cotidianul “România Liberă” a prezentat pe larg culisele acestui caz după ce, cu câteva zile în urmă, acelaşi cotidian arunca bomba de presă. Aflăm astfel că Direcţia Naţională Anticorupţie a demarat  cercetările chiar în timpul evenimentelor și, ulterior, a început urmărirea penală față de președintele Curții de Apel Craiova Mihaela Cotora și față de alte persoane. După începerea urmăririi penale, cei vizați au încercat să obțină informații chiar din interiorul DNA, încercări monitorizate de anchetatori. De asemenea, s-ar fi  întâlnit – întâlniri monitorizate -, cel mai probabil pentru a se pune de acord cu ce vor declara la DNA, se mai consemnează în documente.

În paralel, procurorii au sesizat și Inspecția Judiciară, care a demarat, de asemenea, verificări în vederea aplicării unor sancțiuni disciplinare care până la momentul apariţiei acestui material nu s-au dat. Evenimentele datează din 2013 şi au avut o succesiune extrem de interesantă. Astfel, în august 2013, CSM a decis să scoată la concurs mai multe funcții de conducere la judecătoriile, tribunalele și curțile de apel din țară. Concursul, planificat pentru luna noiembrie 2013, consta în depunerea proiectului de management, testarea psihologică, susținerea proiectului în fața comisiei de examen în cadrul unui interviu și ultima probă, test scris.Potrivit legii, comisia de examen este formață din patru judecători – doi de la Înalta Curte de Casație și Justiție, doi de la Curțile de Apel -, doi specialiști în management și un specialist în comunicare. Numirea lor este făcută de CSM, iar numele membrilor comisiei ar fi trebuit să fie  secret până la începerea examenului pentru a se evita tentativele de trafic de influență sau presiunile în favoarea unor anumiți candidați.

Pentru Curtea de Apel Craiova s-au scos la concurs două funcții de vicepreședinți, pentru care s-au înscris patru candidați.  Gabriel Comănescu și Robert Condurat erau favoriţii preşedintei Mihaela Cotora pentru respectivele funcţii, aceasta reuşind nu doar să afle numele judecătorilor din comisie dar şi să intervină pe lângă ei în favoarea celor amintiţi.

În dosar sunt descrise  peripețiile Mihaelei Cotora pentru a lua legătura cu membrii comisiei. Ea ar fi fost ajutată de alţi doi judecători, Constantin Ibiza, de la Curtea de Apel Craiova, și Corneliu Popescu, vicepreședintele Tribunalului Mehedinți.

 

Când socoteala de-acasă…

 

Preşedinta Curţii de Apel Craiova nu rezolvase însă nimic. După contactarea membrilor judecători din comisia de concurs, Mihaela Cotora și-ar fi continuat demersurile pentru ca preferații ei să câștige. Aceasta le-ar fi dat favoriților săi, judecătorii Condurat și Comănescu, două proiecte de management și ar fi simulat cu ei prezentările, exersând variante de întrebări și răspunsuri posibile.

În data de 20 noiembrie 2013, Condurat și Comănescu au susținut proba interviului în cadrul căruia și-au prezentat proiectele de management (cele repetate cu Mihaela Cotora). După probă, i-au transmis preşedintei Curţii de Apel Craiova că rezultatul nu este cel scontat, acuzând exigența membrilor comisiei. Cum examenul părea a fi fi ratat de cei doi judecători, Mihaela Cotora s-ar fi deplasat la București, la Consiliul Superior al Magistraturii pentru a bloca continuarea concursului.

O mână de ajutor a primit de la  judecătorul Dan Spânu de la Curtea de Apel Craiova, care era în același timp și vicepreședintele Asociației Magistraților din România, care a dat un interviu într-o publicație online, unde a acuzat nereguli și chiar vendete. A lansat acuzațiile cu toate că nu a participat la concurs pentru a cunoaște direct detaliile. Coincidență, dintre membrii  comisiei de examen, vicepreședintele AMR Dan Spânu  i-a acuzat tocmai pe magistrații care au rezistat rugăminților Mihaelei Cotora de a-i ajuta favoriții.

De asemenea, judecătorul Dan Spânu a depus o sesizare și la CSM pentru   blocarea/anularea concursului. Prin judecătorii Adrian Bordea și Alexandru Șerban, membri CSM,  s-a reușit chiar trecerea pe ordinea de zi a Consiliului a subiectului “discutarea nemulțumirilor” unor candidați, nemulțumiri legate de „comportamentul”, exigența exagerată la proba orală (a interviului și prezentării proiectului de management) a unor membri din comisia de examen  Demersurile Mihaelei Cotora la CSM ar fi fost susținute și de către vicepreședintele AMR, Dan Spânu, se susține în actele dosarului.

Doar că rezultatele examenului au fost catastrofale pentru favoriții preşedintei Curţii de Apel Craiova: judecătorii Robert Condurat și Gabriel Comănescu au obținut note între 5 și 6, iar rivalii lor – peste 8 și peste 9.

DNA-ul a fost pe fază

Toată această tentativă de fraudare a examenului a fost monitorizată de DNA care obținuse deja  mandate de monitorizare/interceptare de la judecător și că a urmărit/înregistrat absolut toate mișcările și dialogurile actorilor implicați. Rezultatele monitorizărilor au fost consemnate în documente oficiale.

Dosarul DNA pare “beton” aşa că magistraţii respectivi ar trebui puşi pe liber. De remarcat că presa a mai menţionat, fără urmări vizibile, lucrurile mai “ciudate” care se întâmplă la CSM. În cazul de faţă poate surprinde-doar la o primă privire-durata relativ lungă de la evenimente cercetate.

 

S-a făcut voia DNA, Dan Șova închis într-un dosar în care ceilalți acuzați sunt sub control judiciar

dan-sova-arestatSub presiunea DNA,  instanța a decis arestarea lui Dan Șova! Acesta fost încarcerat cu un scop precis, să denunțe pe cei din preajma sa, eventual Victor Ponta.

Instanta Suprema a decis, marti dimineata, sa admita cererea procurorilor DNA de arestarea preventiva a senatorului Dan Sova, in dosarul in care este acuzat ca ar fi luat mita 100.000 de euro pentru a asigura incheierea unui contract intre CET Govora si o firma de avocatura, transmite Digi 24.

Masura a fost deja pusa in aplicare si Sova este in spatele gratiilor. Senatorul PSD a fost plasat in data de 4 decembrie in arest la domiciliu de Inalta Curte de Casatie si Justitie.

MINUTA:

Admite contestaţia formulată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie împotriva încheierii nr. 936 din 04 decembrie 2015 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Secţia Penală, pronunţată în dosarul nr. 4359/1/2015.

Desfiinţează în totalitate încheierea atacată şi rejudecând:

În baza art. 226 alin. 1 şi 2 C.pr.pen. admite propunerea de arestare preventivă formulată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie –– Secţia de combatere a infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie, de luare a măsurii arestării preventive faţă de inculpatul Şova Dan Coman.

În baza art. 223 alin. 2 C.pr.pen rap. la art. 202 alin. 1, 3, 4 lit. e C.pr.pen., dispune arestarea preventivă a inculpatului Şova Dan-Coman (), pentru o perioadă de 20 de zile, începând cu data de 14 decembrie 2015 până la data de 02 ianuarie 2016, inclusiv.

În baza art. 230 C.pr.pen., dispune emiterea de îndată a mandatului de arestare preventivă pentru inculpatul Şova Dan-Coman.

Respinge, ca nefondată, contestaţia formulată de inculpatul Şova Dan Coman împotriva aceleiaşi încheieri.

Obligă contestatorul inculpat la plata sumei de 235 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 35 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, până la prezentarea apărătorului ales, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.

Definitivă.

Pronunţată în cameră de consiliu, azi 14 decembrie 2015.

Tatăl uneperist, fiul băsist iar rudele la Putere

BrailaFiul afaceristului Dumitru Brăilă din Târgu-Jiu, patronul restaurantului ”Brâncuși”, a fost ales vicepreședinte al Organizaţiei de Tineret Mișcarea Populară la nivel național. Deşi s-a înscris în Partidul Mişcarea Populară de doar două luni, Cătălin Brăilă ar vrea să ajungă parlamentar şi să candideze în acest sens la alegerile din toamna anului viitor. Nicolae Davițoiu i-a convenit cooptarea lui Brăilă pentru că așa vin banii.

Actualul președinte al Organizației de Tineret Mișcarea Populară Gorj, Cătălin Brăilă, fiul afaceristului târgujian Dumitru Brăilă, a fost ales vicepreședinte al organizației de tineret la nivel național. De asemenea, Cătălin Brăilă va ocupa și funcția de responsabil pe regiunea Oltenia, fiind un fel de coordonator al organizațiilor de tineret din Mișcarea Populară din Oltenia.

În urma numirii sale pe aceste funcţii, Cătălin Brăilă intenţionează să se implice la alegerile de anul viitor. Acesta se bazează pe promovarea şi susţinerea tinerilor în politică, după ce Traian Băsescu a precizat că atât la alegerile locale, cât și parlamentare din 2016, tinerii vor avea rezervat minim un loc eligibil pe liste. Vicepreşedintele tinerilor din Mişcarea Populară la nivel naţional, Cătălin Brăilă, a declarat la Radio Omega că, pentru alegerile de anul viitor, ar fi interesat mai degrabă să candideze la parlamentare, decât la locale. Până atunci însă, Brăilă are în plan consolidarea organizaţiilor locale de tineret din Mişcarea Populară Gorj. „Teoretic, partidul şi cele trei funcţii nu mă obligă să candidez, dar dorinţa expresă a domnului Traian Băsescu a fost ca tinerii din organizaţia de tineret să participe la aceste alegeri. Momentan, sincer, nu m-am gândit la treaba asta, sunt foarte proaspăt în politică, am două luni… Nu m-am aşteptat nici eu la această numire, sincer să fiu, de asta încerc şi eu acum de sărbători să îmi pun gândurile în ordine şi să mă gândesc dacă o să candidez la ceva. Sincer să fiu, nu m-ar tenta localele. Cred că am putea să fac mult mai multe din Parlament, decât din postura de candidat la locale. Momentan, sunt înscrişi în jur de 300 de membri numai la organizaţia pe care am creat-o eu, de când am venit. Sunt mult mai mulţi, care au fost înscrişi înaintea mea. Sunt organizaţii formate în aproape toate localităţile judeţului”, a mai declarat la Radio Omega Cătălin Brăilă, ales recent vice la nivel naţional al tineretului din Mişcarea Populară.

Dumitru Brăilă este membru UNPR și a fost la un moment dat în postura de a fi aproape în funcția de prefect. Este un apropiat al primarului Florin Cârciumaru așa că pleacă ai noștri, vin ai noștri, noi rămânem tot ca proștii!

Elevi gorjeni sub control judiciar în dosarul drogurilor

 

descinderi-mascatiMagistraţii Curţii de Apel Craiova au decis  să admită contestaţiile a doi dintre inculpaţii arestaţi preventiv la sfârşitul săptămânii trecute de Tribunalul Gorj într-un dosar de trafic de droguri instrumentat de procurorii DIICOT Târgu Jiu. Unul dintre ei este elev olimpic la Liceul Teologic, ale cărui probleme au început după divorţul părinţilor.

Nu mai puţin de 9 indivizi au ajuns atunci în spatele gratiilor, alţi 4 fiind plasaţi în arest la domiciliu, ei fiind acuzaţi că vindeau etnobotanice şi canabis în zona unităţilor de învăţământ din centrul oraşului. Acum doi dintre inculpaţi vor putea face sărbătorile de iarnă acasă, fiind plasaţi sub control judiciar, unul dintre ei fiind elevul olimpic de la Liceul Teologic despre care toţi cunoscuţii săi s-au mirat când au aflat că era implicat într-o astfel de reţea. „Dispune înlocuirea măsurii arestării preventive dispuse faţă de inculpaţii Şerban Ovidiu Andrei şi Udriştoiu Mihai Alexandru, cu măsura controlului judiciar, prev. de art. 211 C.pr.pen, rap la art 215/ 1 alin 1 Cpp pe o durată de 60 de zile, începând cu data de 10. 12. 2015 şi până la data de 07. 02. 2015”, a decis instanţa.

Judecătorii au respins contestaţiile celorlalţi inculpaţi care sperau şi ei să le fie anulată măsura arestului la domiciliu sau preventiv, cei mai mulţi dintre ei urmând să rămână în spatele gratiilor în următoarele săptămâni. „Respinge ca nefondate contestaţiile formulate de inculpaţii Sporea Constantin Cristian, Voicu Dragoş, Ciuclea Leonard Cosmin, Ilaşcu Camil Alexandru, Vlădulescu Leonard, Groza Tiberius, Turbatu Laurenţiu Florian şi Cazacu Gheorghe Marian şi obligă pe fiecare dintre aceşti inculpaţi la plata sumei de câte 70 lei cheltuieli judiciare statului. Definitivă. Pronunţată în şedinţa din camera de consiliu”, a mai hotărât instanţa craioveană.

Corupţia din România cu magistraţii începe!

JudecatoriUn număr de 36 de magistraţi au fost condamnaţi definitv pentru corupţie, în perioada 2014 – 2015, iar peste 110 procurori şi judecători au fost sancţionaţi disciplinar, în ultimii cinci ani, potrivit Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), informează Mediafax. Potrivit unui document publicat pe site-ul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), în perioada 2010 – 2015, au fost aplicate 114 sancţiuni disciplinare procurorilor şi judecătorilor, iar în perioada 2012-2015, cinci magistraţi au încălcat normele Codului deontologic.

Aceste cifre sunt doar în parte şocante. Dacă procurorii şi judecătorii nu ar fi corupţi, Kovesi recunoaşte că şi la DNA sunt procurori corupţi, lucrurile ar sta mult mai bine în România.

În anii 2014 – 2015, 36 de magistraţi au fost condamnaţi definitiv pentru infracţiuni de corupţie.

„Discuţia despre valorile etice în interiorul profesiei, modul în care acestea sunt reflectate în comportamentele judecătorilor/procurorilor, educaţia acestora în spiritul acestor valori etice, înţelegerea şi conştientizarea valorilor, raportarea fiecărui judecător/procuror şi a profesiei la valorile etice, cum trebuie ele analizate, toate acestea sunt o modalitate eficientă de prevenire a sancţiunilor. Dimpotrivă, lipsa celor de mai sus în mod cert reprezintă anticamera sancţiunilor, încălcarilor Codului deontologic, lipsei de bună reputaţie, pedepselor penale. De aceea, o scurtă trecere în revistă a sancţiunilor e utilă din perspectiva amintită anterior”, se menţionează în documentul citat.

Conform CSM, Secţiile pentru judecători şi procurori în materie disciplinară au fost confruntate cu o intensă activitate în ultimii cinci ani.

Astfel, dacă în anul 2010, pe rolul Secţiei de judecători în materie disciplinară au fost întregistrate 16 dosare, fiind pronunţate nouă hotărâri prin care au fost aplicate sancţiuni judecătorilor, în anul 2015, până în luna noiembrie, pe rolul secţiei au fost înregistrate 41 de dosare.

„Anul 2015 a adus cele mai multe sancţiuni disciplinare împotriva judecătorilor: acţiunile disciplinareau fost exercitate în principal de Inspecţia Judiciară împotriva judecătorilor şi au fost pronunţate 25 hotărâri prin care judecătorii au fost sancţionaţi pentru săvârşirea unor abateri disciplinare. Statistic, s-a constatat că majoritatea judecătorilor sancţionaţi desciplinar deţin funcţii de execuţie. Aceştia provin de la instanţe cu volum mare de activitate, în special judecătorii şi tribunale”, conform documentului publicat pe site-ul CSM.

Numărul dosarelor în materie disciplinară care i-au vizat pe procurori, a fost „relativ constant”, variind, în perioada 2010 – 2015, între şapte şi 13 dosare. În 2015, până în luna noiembrie, au fost aplicate şapte sancţiuni disciplinare unor procurori, faţă de patru sancţiuni în anul 2010.

„Sancţiunile aplicate judecătorilor şi procurorilor în perioada 2010 – 2015 au acoperit întreaga paletă de sancţiuni disciplinare prevăzute de art. 100 din Legea nr.303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, predominând sancţiunea avertisment. Sancţiunea excluderii din magistratură a fost aplicată anual în câte cel puţin două cazuri pentru judecători, situaţia culminând cu anul 2015, când şase judecători au fost excluşi din magistratură”, se mai arată în documentul CSM.

Încălcarea normelor Codului deontologic al judecătorilor şi procurorilor a fost constatată, în perioada 2012-2015, în două situaţii în cazul judecătorilor şi în trei cazuri pentru procurori.

Conform CSM, din punct de vedere al îndeplinirii condiţiei de bună reputaţie, în perioada 2012-2015, pe rolul Secţiei pentru judecători au fost înregistrate opt sesizări privind verificarea îndeplinirii condiţiei bunei reputaţii a judecătorilor.

„În unul dintre cazuri procedura a fost suspendată ca urmare a punerii în mişcare a acţiunii penale împotriva judecătorului, iar într-un alt caz s-a constatat neîndeplinirea acestei condiţii de către magistrat. Pe rolul Secţiei pentru procurori au fost înregistrate două sesizări privind verificarea îndeplinirii condiţiei bunei reputaţii a procurorilor (în una dintre cauze s-a constatat că nu sunt indicii, iar celaltă a rămas fără obiect)”, se precizează în document.

Potrivit sursei citatate, condamnările penale pentru infracţiuni de corupţie sunt cele mai grave situaţii în care au fost implicaţi judecători şi procurori. În anul 2014 au fost condamnaţi definitiv un număr de 20 de magistraţi, dintre care şapte judecători şi 13 procurori. În primele opt luni din 2015 instanţele de judecată au pronunţat hotărâri de condamnare definitive faţă de 16 magistraţi, dintre care cinci judecători şi 11 procurori.

Ca la Târgu-Jiu, 24 de ore de puşcărie şi apoi libertate

 

Bucurescu si RamescuDupă modelul brevetat la Târgu-Jiu în ultimii ani, cei 10 reţinuţi în dosarul Ydail au scăpat doar cu o noapte de reţinere. Aşa procurorii arată că lucrează şi doar judecătorii „mafioţi” sunt cei care pun infractorii în libertate. Pe surse se pare că procurorii sunt disperaţi să arate că nu dorm sau nu sunt corupţi.

Cei zece inculpați din dosarul Ydail, dintre care opt sunt primari, au fost puși în libertate de Tribunalul Gorj. Aceștia au primit măsura controlului judiciar. Astfel, judecătorii gorjeni au respins cererea de arestare preventivă a celor zece persoane din grupul Ydail, dintre care opt primari, un administrator public de oraș și un administrator de firmă. Potrivit procurorilor, aceștia ar fi primit 400.000 de lei mită pentru a atribui lucrări și a face plăți către Ydail. Dovada ar fi un carnețel în care erau notate șpăgile, dar în care nu apar nume de persoane, ci de localități, spun surse. Cei zece sunt primarii din Urdari – Mihai Calotă, Bărbătești – Adrian Mangu, Slivilești – Sorin Bucurescu, Aninoasa – Ilie Petroi, Cătunele – Florinel Țuilă, Plopșoru – Grigorie Petre, Negomir – Ion Gruescu și Melinești – Ana Ceană, Constantin Podaru – fost administrator public la Rovinari și Doru Șandru – administratorul firmei Ydail.

Gabriel Biriş, singurul gorjean din guvernul Cioloş

 

gabriel-biris

Gabriel Biriş, un gorjean consacrat în domeniul avocaturii şi consultanţei fiscale, va fi secretar de stat la Ministerul Finanţelor Publice. Din câte se ştie până la această oră, este singurul gorjean cu funcţie guvernamentală.

Un gorjean va fi secretar de stat la Ministerul Finanţelor. Este vorba despre Gabriel Biriş, avocat şi consultant fiscal recunoscut, cu o experienţă de 20 de ani în domeniu. El a confirmat faptul că a primit această propunere.

„Acum, cu credinta ca numai prin asumare putem să shimbăm lucrurile pe care le-am criticat, am decis sa accept propunerea onoranta de a face parte din echipa Guvernului Ciolos, ca secretar de stat la legislatie fiscala in ministerul condus de Anca Dragu, un specialist cu care ma stiu de ani buni si cu care am avut numai experiente foarte bune“, a scris acesta pe Facebook.

Gabriel Biriş este născut la Târgu Jiu, iar în 2012 numele său a fost vehiculat pentru o candidatură pe Colegiul Târgu Jiu, împotriva lui Victor Ponta. El ar fi fost susţinut de Forţa Civică.

Primarii gorjeni s-au vândut pe bani puţini

iordache-turceniAdministratorul unui important post de televiziune din judeţul Gorj, cumnatul omului de afaceri Ion Iordache din Turceni,  a dat mită circa 400 000 de lei unor primari pentru lucrări de circa 10 ori mai mari. Cum au dispărut vremuri de altădată, primarii respectivi s-au mulţumit cu sume în jur de 5000 de euro.

Parchetul de pe lângă Tribunalul Gorj a solicitat astăzi  judecătorului de drepturi şi libertăţi din cadrul Tribunalului Gorj să dispună arestarea preventivă cu privire la zece inculpaţi, cercetaţi pentru infracţiuni de corupţie, respectiv luare de mită şi dare de mită. Dintre aceştia, şapte au calitatea de primari ai unor comune din judeţul Gorj, unul de primar al unei comune din judeţul Dolj, unul de (fost) administrator public al oraşului Rovinari, judeţul Gorj şi unul de împuternicit şi administrator al unor societăţi comerciale.

Iată ce au transmis procurorii Parchetului Gorj:

„Bucurescu Sorin, Slivileşti, a pretins şi primit de la Şandru Ştefan Doru, împuternicit al SC YDAIL CONSTRUCT SRL, suma de 20.000 lei. Calotă Mihai, Urdari, a pretins şi primit de la Şandru 55.000 lei. Ceană Ana, primar al comunei Melineşti -Dolj, a pretins şi primit  2.500 lei şi 30.000 lei.  Grigorie Petre, primar al comunei Plopşoru, a pretins şi primit  30.000 lei. Gruescu Ion, primar al comunei Negomir, în calitate de ordonator principal de credite, a pretins şi primit de la Şandru Ştefan Doru, împuternicit al SC YDAIL CONSTRUCT SRL, în data de 21.01.2015 suma de 10.000 lei ca urmare atribuirii contractelor nr. 111 şi 112 din 13.01.2015. De asemenea în cadrul contractului „Modernizare drumuri săteşti” la efectuarea plăţilor de către primărie, primarul Gruescu Ion a primit  de la Şandru Ştefan Doru, în total suma de 22.000 lei. Petroi Ilie, primar al comunei Aninoasa, în calitate de ordonator principal de credite, acesta a pretins şi primit de la Şandru Ştefan Doru, împuternicit al SC YDAIL CONSTRUCT SRL, în datele de 09.01.2015 suma de 10.000 lei, 01.04.2015 suma de 2.500 lei, 10.08.2015 suma de 7.500 lei şi 31.08.2005 suma de 7.500 lei, în total suma de 27.500 lei. Mangu Adrian, Bărbăteşti,  a pretins şi primit  în total 40.000 lei. Ţuilă Florinel, primar al comunei Cătunele,  a pretins şi primit  în total 32.000 lei/. Podaru Constantin, administrator public al oraşului Rovinari, a pretins şi primit  în total 42.600 lei”.

Milioane de români îl regretă deja pe Victor Ponta

Ponta AntenaGuvernul Dacian Cioloş îşi arată adevărata faţă, austeritatea redevine politică de stat la Bucureşti. În 2016 salariile vor fi îngheţate şi vor urma concedieri masive, aşa-zisele „reajustări”. Se vorbeşte că din sistemul bugetar ar trebui să plece între 100 000-200 000 de salariaţi, decizia putând fi doar amânată până după alegeri.

În timp ce guvernul Ponta a mărit salariile şi promitea noi avantaje pentru 2016, o redistribuire pentru cei mulţi a creşterii economice, guvernul Cioloş a îngheţat veniturile tuturor bugetarilor  la nivelul sumelor din decembrie 2015.

Niciunul dintre cei 1,2 milioane de angajaţi ai statului nu va primi prime, sporuri, tichete de masă sau vouchere de vacanţă. Măsurile sunt prevăzute într-o ordonanţă de urgenţă care urmează să fie aprobată miercuri în şedinţa de Guvern.

31 decembrie 2015 era termenul până la care ar fi fost amânate toate aceste termene de îngheţare a acestor beneficii, iar după 1 ianuarie 2016 ar fi urmat să fie acordate tichete de masă, vouchere de vacanţă şi să fie fie plătite sporurile şi orele suplimentare.

Decizia Guvernului este însă ca nici în 2016 să nu se acorde aceste beneficii. Orele suplimentare vor fi compensate cu zile libere şi în anul următor.

Cuantumul sporurilor şi al indemnizaţiilor rămâne neschimbat.Totodată, se va modifica baza de calcul pentru pensiile militarilor, aceasta urmând să fie mai mică.Diurnele de deplasare şi de delegare, precum şi valoarea financiară a normelor de hrană rămân îngheţate şi în 2016.

Potrivit Guvernului, deficitul a ajuns la nivelul maxim care poate fi admis de Comisia Europeană (CE).Rămân valabile măsurile de creştere a pensiilor cu 5% şi a salariilor bugetarilor cu 10%.

9 primari din Gorj care au făcut afaceri cu Ion Iordache săltați de mascați

descinderi-mascatiPoliţiştii specializaţi în investigarea infracţiunilor economice, sub delegarea procurorilor din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Gorj, efectuează 9 percheziţii la domiciliile unor primari din Gorj şi  unul la Dolj, bănuiţi de comiterea unor infracţiuni de corupţie, respectiv dare şi luare de mită şi abuz în serviciu. Poliţiştii ridică documente de la 10 instituţii administrative locale.

Din cercetări a reieşit că, în perioada ianuarie – decembrie 2015, cei în cauză, folosindu-se de funcţiile pe care le ocupă, suspecţii ar fi pretins şi primit diferite sume de bani pentru atribuirea şi derularea unor contracte de prestări servicii, precum şi pentru efectuarea de plăţi pentru lucrările efectuate de administratorii unor societăţi comerciale. Sumele de bani folosite drept mită sunt de aproximativ 400.000 de lei. Poliţiştii vor pune în aplicare 12 de mandate de aducere, persoanele depistate fiind conduse la sediul Parchetului de pe lângă Tribunalul Gorj, pentru audieri.

Sunt vizate următoarele primării: Slivileşti, Cătunele, Stejari, Aninoasa, Borăscu, Negomir, Bărbăteşti, Plopşoru, Rovinari, din Gorj, şi Melineşti, din judeţul Dolj. La audieri va fost deja prezentat primarul comunei gorjene Urdari, Mihai Calotă, intrat în atenţia oamenilor legii acum cu două săptămâni, în acelaşi dosar care vizează activitatea firmelor conduse de omul de afaceri gorjean Ion Iordache, fost primar al oraşului Turceni.

Elevii de la CNTV „trag pe nas”

CNTVDeşi directorul Colegiului Naţional „Tudor Vladimirescu”(CNTV) s-a grăbit să anunţe în presă că elevii de la liceul pe care îl conduce sunt curaţi ca lacrima, lucrurile stau cu totul altfel. Copiii „de fiţe” dădeau bani la greu pe droguri după cum spun poliţiştii. Deocamdată au căzut cei fără pile.

9 dintre cei 13 tineri reţinuţi de procurori după cele 20 de percheziţii făcute pe raza judeţelor Gorj, Mehedinţi, Hunedoara şi a municipiului Bucureşti au fost arestaţi preventiv de judecători. Ceilalţi patru suspecţi au fost puşi sub control judiciar. Acţiunea procurorilor DIICOT a avut loc după ce medicii au sesizat că tot mai mulţi elevi ajung la spital, după ce consumă substanţe periculoase.

Majoritatea copiilor au provenit în ultimul an de la Colegiul Naţional „Tudor Vladimirescu“ din Târgu Jiu. Pornind de la numărul ridicat de elevi consumatori de substanţe cu efect psihotrop, a fost începută o anchetă care a vizat destructurarea reţelei care îi aproviziona cu droguri pe elevii din Târgu Jiu.

Reţeaua de traficanţi de droguri a fost destructurată în urma percheziţiilor care au avut loc săptămâna trecută. Potrivit Radio Omega, după descinderi s-a confiscat: tehnică de calcul, 14 dispozitive electronice de mărunţit şi cântărire, trei aparate pentru confecţionarea artizanală a ţigărilor, aproape 50 de telefoane mobile şi cartele, precum şi peste 300 de grame de canabis şi substanţe psihoactive au fost ridicate, în urma celor 20 de percheziţii domiciliare efectuate pentru destructurarea unei grupări infracţionale specializată în trafic de droguri de risc şi substanţe psihoactive. „Poliţiştii Serviciului de Combatere a Criminalităţii Organizate Gorj, sprijiniţi de cei din cadrul Inspectoratului de Poliţie Judeţean, sub supravegherea unui procuror DIICOT – BT Gorj, au efectuat 20 de percheziţii domiciliare, pe raza judeţelor Gorj, Mehedinţi, Hunedoara şi în municipiul Bucureşti, la persoane bănuite de trafic de droguri de risc şi substanţe psihoactive. La activităţi au participat poliţişti din cadrul structurilor de combatere a criminalităţii organizate ale judeţelor Mehedinţi, Hunedoara, Olt, Dolj şi a municipiului Bucureşti, precum şi jandarmi. Din cercetări a reieşit că, în perioada 2014 – 2015, frecvent, cei în cauză s-ar fi deplasat pe raza municipiilor Craiova, Timişoara şi Bucureşti, de unde ar fi procurat droguri pe care le-ar fi comercializat pe raza municipiului Târgu Jiu“, potrivit unui comunicat de presă al Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Gorj. Dorin Taşcău, directorul Colegiului Naţional „Tudor Vladimirescu“ din Târgu Jiu, a promis măsuri dure împotriva elevilor care au consumat droguri, urmând să se ajungă inclusiv până la exmatriculare. Elevii ştiau ce riscă, având în vedere că la nivelul unităţii de învăţământ este în vigoare un regulament şcolar dur. Elevilor le este adus la cunoştinţă regulamentul, la începutul anului şcolar, informează Radio Omega.

De la Ciurel la…Ciubotărică până la Davidoiu la CEO

 

sediu-CEOAşa cum a anunţat săptămânalul ASALT cu ore bune înainte de petrecerea evenimentului, Consiliul de Supraveghere l-a revocat  vineri, 4 decembrie, pe Laurenţiu Ciurel din funcţia de director general al CE Oltenia. În locul său a fost numit interimar Laurenţiu Ciobotărică, acesta fiind unul din membrii Directoratului, şef al Diviziei Financiare. Măsura a fost comunicată oficial pe site-ul companiei, de către preşedintele CS, Eugen Radu, la miezul nopţii.Este aşteptată numirea unui liberal, Eugen Davidoiu, în fruntea CEO.

Nu au fost luate măsuri împotriva celorlalţi membrii ai Directoratului, Ion Petroniu, Daniel Antonie şi Aurel Medinţu, asigurând în continuare conducerea CEO.

După revocarea directorului general al CEO, ministrul Victor Grigorescu a ţinut să arate că apreciază transparenţa decizională, energia pe cărbune şi „principiile sănătoase ale guvernanţei corporative”. Iată mesajul acestuia, postat pe facebook: „Vreau să ne întoarcem la principiile sănătoase ale guvernanței corporative în domeniul întreprinderilor publice. E nevoie de transparență și profesionalism în domeniul energiei în general și aș accentua această nevoie în sectorul cărbunelui. Am auzit și am citit multe opinii care fac referire la dispariția exploatărilor de cărbune și îmi dau seama că oricâte declarații am face pentru a susține contrariul, urmele de îndoială tot vor persista. E nevoie de implicare, de fapte și de răspundere directă. Uneori de masuri curajoase, in situaţii excepţionale.

Situația are firescul ei deoarece nu ne-am obișnuit încă să facem recrutări și promovări care să fie fundamentate, de fiecare data, exclusiv pe criterii profesionalism. Sunt conștient că nu se pot face schimbări peste noapte și că rezultatele nu apar imediat. Dar vom începe o campanie de recrutări pentru companiile de stat la care suntem acționari pentru a ne asigura că îi găsim pe cei potriviți pentru posturile de conducere, oameni care să întărească prin priceperea lor societăţile pe care le vor conduce, care să aibă grijă de locurile de muncă și prin actele lor să se asigure că tradiția sectorului energetic romanesc, inclusiv a cărbunelui, să se păstreze.
Cred în echilibru atunci când privim către strategia energetică națională și acest echilibru nu poate fi asigurat fără exploatările de cărbune. Dar ca ele să își găsească locul firesc în energia românească avem nevoie de companii sănătoase, funcționale și conduse transparent. Aș vrea să priviți aceste cuvinte ca un apel la profesioniștii din domeniu, cu experiență îndelungată sau aflați la începutul carierei, pe care îi invit să ni se alăture în demersul nostru de transparentizare a sectorului mineritului. Vă asigur că procesul de recrutare este primul pas important într-un plan de consolidare a respectabilității acestui domeniu vital pentru noi, care este mineritul din România”.

 

Laurenţiu Ciurel demis pe bani mulţi

 

CiurelLaurentiu Ciurel, directorul general al Complexului Energetic Oltenia, a fost revocat din functie de Consiliul de Supraveghere, aşa cum a anunţat chiar el la orele dimineţii.Întrucât demiterea are loc fără acordul managerului corporatist, CEO va plăti undeva între 70 000 şi 100 000 de euro, ultimul an de contract al lui Ciurel, şi eventuale daune de imagine etc.

Laurenţiu Ciurel  ameninţase, înainte de anunţarea deciziei, ca, în cazul in care va fi demis, va contesta decizia în instanta si va obtine bani multi. „Voi acţiona in judecata si voi sta acasa pe bani multi in cazul in care voi fi revocat”, a declarat Ciurel pentru o televiziune locală.

Actionarii Complexului Energetic Oltenia au decis in sedinta de joi numirea a trei noi membri in Consiliul de Supraveghere: Elena Popescu, Valeriu Ivan si Cornel Bobalca. Aceste schimbari sunt foarte importante mai ales in conditiile in care pe 23 noiembrie, Consiliul de Supraveghere nu a putut lua decizia de demitere a directorului general Laurentiu Ciurel din lipsa de cvorum.

Consiliul de Supraveghere al Complexului Energetic Oltenia ar fi trebuit sa discute in sedinta din 23 noiembrie demiterea lui Laurentiu Ciurel din functia de director general al companiei. Insa sedinta nu s-a putut desfasura din lipsa de cvorum. Doi din cei sapte membri ai Consiliului si-au dat demisia, iar un al treilea, reprezentantul Fondului Proprietatea, nu se afla in tara. Reamintim ca dupa doar o zi de mandat, noul ministru al energiei Victor Grigorescu a spus ca Laurentiu Ciurel este dispus sa-si dea demisia, fiind o decizie benefica pentru companie. Insa Ciurel a declarat ca nu vrea sa-si dea demisia.
Potrivit Hotnews, Laurentiu Ciurel ar fi intr-un conflict de interese in conditiile in care compania pe care o conduce s-a constituit parte civila in procesul Turceni-Rovinari.  Laurentiu Ciurel a fost trimis in judecata in dosarul Turceni-Rovinari, alaturi de Victor Ponta si Dan Sova. Acesta a ramas in functia de director general al CE Oltenia, chiar daca aceasta companie este parte civila in dosar. CE Oltenia ar trebui sa recupereze un prejudiciu estimat de procurorii DNA la 19,7 milioane de lei, din care 2,7 milioane de lei provocat de actualul director general, Laurentiu Ciurel, inculpat in acest dosar. Insa, in conditiile in care Laurentiu Ciurel nu isi da demisia din functia de director general, apare sub semnul intrebarii libertatea directiei juridice a companiei de a prezenta probe impotriva sa.

Agenţia Naţională de Integritate „castrată” de parlamentari şi preşedintele Iohannis

sigla-aniPrimarii şi preşedinţii de Consilii Judeţene acuzaţi de incompatibilitate scapă de problemele cu justiţia după ce şeful statului a promulgat legea care le dă voie aleşilor locali să facă parte din adunările generale ale companiilor de utilităţi publice. ANI critică dur schimbarea legislaţiei, subliniind că afectează regimul incompabilităţilor şi conflictelor de interese. Abuzurile ANI şi cazurile administrate la ordin politic ar trebui să înceteze.

Modificarea legii ANI a fost votată în Parlament, fără ca Agenţia Naţională de Integritate să fie consultată. Prezenţa primarilor şi preşedinţilor de Consilii Judeţene în adunările generale ale serviciilor regionale publice de utilităţi a generat numeroase procese de incompatibilitate.

„Agenția Națională de Integritate nu susține adoptarea modificării propuse (…) Considerăm că interesul public va fi puternic afectat (…) Soluția legislativă propusă ar avea un impact negativ, deoarece ar conduce la eludarea regimului incompatibilităților (…) Nu respectă cerințele legale de previzibilitate, stabilitate, dar și de credibilitate a normei juridice”, se precizează în comunicatul instituției.

„Agenţia Naţională de Integritate vă anunţă că dacă o promulgă preşedintele Iohannis se va întâmpla o nenorocire. Nu se va întâmpla nicio o nenorocire. Mi se pare anormal ca un şofer, şoferul meu sau o femeie de serviciu să meargă în locul meu la Asociaţia de dezvoltare. Să se rezolve problema retroactivităţii printr-o amnistie administrativă”, spune Nicuşor Constantinescu, preşedinte suspendat al Consiliului Judeţean Constanţa.

În 2014, Parlamentul a votat pentru prima dată modificarea legii privind serviciile de utilităţi publice. Fostul preşedinte Traian Băsescu a trimis la reexaminare legea, iar aceasta a ajuns din nou la vot în 2015. În primă instanţă, Klaus Iohannis a atacat legea la Curtea Constituţională, iar aceasta i-a dat dreptate. În urmă cu două săptămâni, însă, Senatul, în calitate de camera decizională, a aprobat din nou legea, fără a-i aduce schimbări de fond.

„Nu am primit, nu am avut, nu am văzut un astfel de punct de vedere. Nu ştiu dacă asta este o scăpare a staff-ului comisiei, nu a venit acest punct de vedere de la ANI, dar vă spun sigur că nici eu, nici colegii mei la dezbateri nu l-am avut”, afirmă Cătălin Boboc preşedintele Comisiei Juridice din Senat

Printre cei care s-au judecat cu ANI pe tema incompatibilităţii se numără şi preşedintele Klaus Iohannis, care a câştigat definitiv procesul în ianuarie 2015, după ce a devenit preşedintele României. Peste o sută de aleşi locali declaraţi incompatibili de ANI au contestat la Curtea Constituţională legea, în trecut. Pe lista celor găsiţi incompatibili de ANI se află peste 108 aleşi locali, printre care Radu Mazăre, Aristotel Căncescu, Mircea Moloţ.

Punctul de vedere al ANI: „Agenția Națională de Integritate nu susține adoptarea modificării propuse pentru legea nr. 51/2006 privind serviciile comunitare de utilităţi publice.

Către Agenția Națională de Integritate nu a fost înaintată, de către departamentul pentru relația cu Parlamentul, propunerea legislativă referitoare la modificarea și completarea legii nr. 51/2006, în vederea formulării unui punct de vedere în acest sens.

Cu privire la implicațiile juridice decurgând din adoptarea acestei forme legislative, opinăm în sensul în care prin această modificare a normei se dorește ca primarii și președinții de consilii județene să facă parte de drept din organele de conducere ale asociațiilor de dezvoltare intercomunitară cu obiect de activitate serviciile de utilități publice. Sens în care, raportat la prevederile legii nr. 161/2003, considerăm că interesul public va fi puternic afectat prin posibilitatea aleșilor locali de a exercita autoritatea publică cu încălcarea, practic, a principiilor stabilite de regimul instituit de legiuitor incompatibilităților și conflictelor de interese.

Incompatibilitățile au fost reglementate de legiuitor, printre altele, pentru a preveni conflictele de interese, motiv pentru care considerăm în sensul în care a reglementa exercitarea, de către aleșii locali, a anumitor atribuții care nu au fost avute în vedere de către legiuitor la momentul reglementării situațiilor de incompatibilitate, are ca efect generarea unor conflicte de interese și, evident, presupune eludarea principiilor ce guvernează prevenirea conflictului de interese în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, principii instituite imperativ de lege. Conform prevederilor legale aplicabile, atât constituționale, cât și cele cuprinse în legile organice, situațiilor juridice născute la un moment dat li se aplică normele juridice în vigoare la acea dată.

Motiv pentru care considerăm că, pentru situațiile juridice generate de încălcarea prevederilor art. 87 alin. 1 lit. f din legea nr. 161/2003, precum și pentru orice alte situații juridice ce se circumscriu acesteia, și care s-au născut înainte de modificarea exoneratorie a legii nr. 51/2006, sunt aplicabile formele legislative în vigoare la acea dată, aplicarea retroactivă a modificării legii reprezentând un caz evident de încălcare a principiului constituțional al neretroactivității legii.

Cu toate acestea, urmărind și practica Înaltei Curți de Casație și Justiție, care s-a pronunțat recent, într-o cauză similară, prin raportare la intenția legiuitorului (existentă anterior momentului modificării) concretizată printr-o modificare legislativă permisivă, de natura celei dezbătute, reiterăm faptul că asupra dosarelor juridice având ca obiect anularea rapoartelor de evaluare constituite ca urmare a reținerii unei stări de incompatibilitate în baza art. 87 alin. 1 lit. f din legea nr. 161/2003, se vor pronunța în mod definitiv doar instanțele competente.

În ceea ce privește interacțiunea dintre cele două acte normative, considerăm în sensul în care dispozițiile derogatoare cuprinse de modificările legii nr. 51/2006 sunt insuficient legiferate și, mai ales, afectează regimul incompatibilităților și al conflictelor de interese, reglementate prin legea nr. 161/2003. De asemenea, subliniem faptul că prin adoptarea acestei modificări, se încalcă și principiile și normele de tehnică legislativă ce impun o reglementare unitară, în scopul realizării unei sistematizări a materiei, în vederea creșterii accesibilității și predictibilității legii, având în vedere faptul că modificarea art. 10 al legii nr. 51/2006 instituie, într-un mod echivoc și susceptibil de multe interpretari, o situație legală deja reglementată (prin legea nr. 161/2003), dar la care această normă nouă nu face nicio referire.

Aspect ce aduce un evident caracter ambiguu unei situații normative ale cărei prevederi legale ar trebui să fie, în primul rând, precise, neechivoce, și instituite prin norme unitare, clare, previzibile, a căror aplicare să nu permită arbitrariul. Aceste elemente de necorelare și de nerespectare a cadrului legislativ aplicabil au fost sesizate și de președintele României, care, prin adresa înregistrată la Senat cu nr. i 1084/14.07.2014, a formulat o cerere de reexaminare asupra legii pentru modificarea legii serviciilor comunitare de utilități publice.

Cererea de reexaminare a fost motivată prin aceea că adoptarea acestei modificări, în primul rând, nu este oportună în ceea ce privește participarea primarilor și a președinților de consilii județene în organele de conducere ale ADI-urilor, iar, apoi, soluția legislativă propusă ar avea un impact negativ, deoarece ar conduce la eludarea regimului incompatibilităților, diminuând activitatea Agenției Naționale de Integritate și venind în contradicție cu recomandările cuprinse în raportul comisiei către Parlamentul European și Consiliu privind progresele înregistrate de România în cadrul mecanismului de cooperare și de verificare din anii 2013 și 2014, prin care se are în vedere consolidarea măsurilor anticorupție și de asigurare a integrității.

Cu majoritate de voturi, Comisia Juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări din cadrul Senatului României, a respins cererea de reexaminare formulată de președintele României și a avizat favorabil legea, în forma trimisă către promulgare”, conform Digi 24.