Parcul lui Paicu de la Băleşti găsit cu nereguli grave

Balesti nouEdilul din Băleşti, Aristică Paicu, tocmai se pregăteşte să îşi anunţe o nouă candidatură la primărie deşi se apropie de 75 de ani. Pe lângă faptul că nu se mai bucură de sprijin în rândul locuitorilor, Paicu nu este sigur nici de susţinerea PSD. Cum o nenorocire nu vine niciodată singură, Curtea de Conturi deşi s-a purtat „cu mănuşi”-era şi normal la cât „s-a investit”-tot a mai constat neregulile de sute de milioane de lei vechi.

 

Parcul din centrul comunei Băleşti, cel de care este foarte mândru Paicu şi care a costat peste zece miliarde de lei vechi, ridică în continuare probleme. Dacă de facturile plătite ilegal nu se mai face vorbire, Curtea de Conturi având totdeauna „orbul găinilor” la Băleşti, tot au apărut 17 cămine de vizitare lipsă. Constructorul, beneficiind de complicitatea primarului, a executat cămine comandă sistem de irigat din material PVC, fapt ce a creat un prejudiciu de câteva sute de milioane de lei vechi.

Fapta a fost constatată de Curtea de Conturi încă din 2013 dar nu s-a făcut nimic în această direcţie. O altă faptă flagrantă, care ar fi putut descoperi multe probleme, Primăria nu a făcut „extinderea verificării la toate lucrările de investiţii şi a comparării lucrărilor real executate cu cele înscrise în situaţiile de lucrări acceptate la plată şi în cazul constatării unor abateri să se procedeze la stabilirea întinderii prejudiciului şi să se dispună recuperarea acestuia, inclusiv a foloaselor nerealizate”.

Controlul Curţii de Conturi la Băleşti s-a terminat la 18 decembrie 2015 şi a fost efectuat de Georgiana Stăncioi. Vom reveni cu amănunte!

Anunțuri

Investiţie uriaşă OMV Petrom la Hurezani

 

hurezaniSocietatea OMV Petrom a scos la licitație un contract care ar putea ajunge la valoarea de circa 1 miliard de lei, pentru construirea unei centrale de condensare a gazelor la Hurezani, unde compania a finalizat în 2010 un proiect de optimizare a livrării în sistemul național de transport a gazelor naturale extrase din zăcămintele din sud-vestul României.

Potrivit anunțului de participare publicat de OMV Petrom, valoarea totală a investiției ar putea ajunge la 966 milioane lei, TVA inclus, iar durata contractului este estimată la circa 2 ani.

Termenul limită pentru primirea ofertelor sau a cererilor de participare este 9 martie 2016, ora 12,00, iar OMV Petrom estimează că va atribui contractul în septembrie anul acesta.

 Ofertanții trebuie să facă dovada faptului că media cifrei de afaceri globală în ultimii trei ani financiari (2012, 2013, 2014) este de minimum 254 milioane lei și să prezinte lista principalelor lucrări similare executate în ultimii cinci ani calendaristici, din care să rezulte că lucrările au fost executate în conformitate cu normele profesionale în domeniu în cadrul unui contract în valoare totală de minimum 127,12 milioane lei.

În plus, aceștia trebuie să demonstreze că, la momentul semnării contractului, vor avea acces la sau vor dispune de resurse financiare negrevate de datorii, linii de credit confirmate de bănci ori alte mijloace financiare suficiente pentru a realiza cash-flow de realizare a contractului în sumă de minim 18 milioane lei.

În 2010, OMV Petrom a finalizat la Hurezani un proiect de optimizare a livrării în sistemul național de transport a gazelor naturale extrase din zăcămintele din sud-vestul României.

Proiectul de livrare a gazelor Hurezani, investiție de circa 135 milioane euro, a fost inițiat în 2008 și este amplasat între Craiova și Târgu Jiu. Lucrările au  inclus o nouă stație de compresoare la Bulbuceni, 11,5 km de conductă nouă de racordare și modernizarea punctului de livrare de la Hurezani.

Scopul a fost optimizarea livrării de gaze în rețeaua națională de transport în perioadele când presiunea din sistem înregistrează niveluri foarte ridicate, ca urmare a consumului redus, mai ales în perioadele de vară. Proiectul a fost implementat în colaborare cu Transgaz, operatorul sistemului național de transport al gazelor.

Foarte important, proiectul construirii porțiunii de pe teritoriul României a conductei de transport gaze Bulgaria – România – Ungaria – Austria (BRUA), finanţat de Comisia Europeană cu 180 de milioane euro, include și construirea unei noi conducte, în lungime totală de aproximativ 550 km, pe culoarul Giurgiu – Podișor – Corbu – Hurezani – Hațeg – Recaș – Horia

OMV Petrom a consemnat pierderi în trimestrul III al anului trecut, cifrate la 46 milioane lei, față de un câștig de 691 milioane lei în T2 2015 și de peste 1 miliard de lei în trimestrul corespunzător din 2014, iar profitul net pe primele 9 luni din 2015 a scăzut la mai puțin de jumătate comparativ cu rezultatul din perioada similară a anului trecut, respectiv la 991 milioane lei, din cauza scăderii abrupte a prețurilor la țiței.

viewscnt

Drumul Rovinari-Petroşani se termină în 2017

tudor-ion-drumuriReabilitarea  Drumului Național 66 nu va fi finalizată în 2016, după cum relatează presa locală. Informația a fost prezentată de către Ion Tudor, șeful Secției Drumurilor Naționale (SDN) Târgu Jiu, care a precizat că în acest an se vor încheia lucrările de asfaltare pe cele două tronsoane, Rovinari-Bumbești Jiu și Bumbești Jiu – Petroșani, dar nu și „lucrările de artă“: „Se circulă pe asfalt nou de la Rovinari și până la Petroșani. Anul acesta se vor termina lucrările până la Bumbești Jiu și pe Defileul Jiului, rămânând unele lucrări de artă“.

Ion Tudor a anunțat că parcarea de la Mănăstirea Lainici se va face în acest an: „Este o lucrare de artă, mai complexă care va fi executată“.

Tronsonul dintre Rovinari și Bumbești Jiu este modernizat de Asocierea Comsa S.A.U. – Corporate Management Solution S.R.L., iar drumul de pe Defileul Jiului este reabilitat de Asocierea Copisa Constructora Pirenaica SA. – Chirulli Andrea Impresa Individuale.

RAAN Turnu Severin în faliment, banii CEO pierduţi definitiv

MHTribunalul Mehedinţi a dispus intrarea Regiei Autonome pentru Activităţi Nucleare (RAAN) în faliment, ca urmare a respingerii planului de reorganizare în Adunarea Creditorilor. RAAN făcea apă grea necesară producţiei de electricitate în reactoarele nucleare ale centralei de la Cernavodă, operată de com­pa­nia de stat Nuclearelectrica, dar şi energie termică pentru re­ţeaua centralizată de termoficare a munici­piului Drobeta-Turnu Severin. Era, de altfel, unicul producător de apă grea din România şi Europa.

Anul trecut, prin OUG, întregul stoc de apă grea al companiei a fost mutat în patrimoniul Administraţiei Naţionale a Rezervelor de Stat şi Probleme Speciale, care până atunci, era şi cel mai mare client al RAAN. Potrivit informaţiilor de la acel moment, stocurile de apă grea existente asigură necesarul Centralei Nucleare de la Cernavodă pentru următorii 50 de ani.

Acum, lichidator judiciar provizoriu a fost desemnată Euro Insol SPRL, casa de insolvenţă condusă de Remus Borza, actual administrator judiciar al Hidroelectrica. RAAN se afla în insolvenţă din septembrie 2013, administrator judiciar fiind casa de insolvenţă Tudor& Asociatii. Borza spune că este posibil să refuze această numire, pentru că nu a cerut şi nici nu ar fi fost întrebat dacă doreşte să se ocupe de falimentul RAAN. Avocatul are termen legal zece zile să refuze mandatul şi afirmă că va contacta acţionarii şi creditorii pentru a afla şi poziţia acestora.

„Eu nu am cerut şi nici nu mi s-a propus, eu am aflat din presă că lichidator judiciar a fost desemnată Euro Insol SPRL. Şi nici nu ştiu cine m-a propus. O să discut luni cu acţionarul majoritar, Ministerul Energiei. Primul impuls este să refuz, nu vreau să am pe conştiinţă falimentul RAAN şi destinele oamenilor de acolo. Am termen legal zece zile să accept sau să refuz mandatul. Recunosc, acum doi ani mi-am arătat interesul, dar pentru reorganizarea regiei, când ar mai fi avut o şansă de salvare. Însă la acel moment acţionarul a preferat pe altcineva. Este o întreprindere strategică cu risc, nu o poţi da pe mâna oricui să o taie la fier vechi, decuplarea instalaţiilor de acolo nu se poate face de orice nepriceput. Cert este că Euro Insol nu s-a asociat niciodată cu falimentul, noi salvăm companiile, nu le îngropăm”, a afirmat Borza.

Tribunalul a fixat totodată un termen maxim de zece zile de la pronunţare pentru predarea gestiunii către lichidatorul judiciar, împreună cu lista actelor şi operaţiunilor efectuate după deschiderea procedurii. Instanţa a mai dispus predarea către lichidator, în termen de cinci zile de la pronunţare a tabelului definitiv al creanţelor şi a listei creanţelor. De asemenea, a fixat termen limită pentru depunerea cererilor de creanţă născute în cursul procedurii la 10 martie 2016.

Verificarea creanţelor născute în cursul procedurii, întocmirea, afişarea şi comunicarea tabelului suplimentar trebuie realizată până la 7 aprilie 2016. Contestaţiile la creanţele născute în cursul procedurii pot fi depuse până la 17 aprilie 2016. Pentru soluţionarea contestaţiilor la creanţele născute în cursul procedurii, termenul limită este 28 aprilie 2016. Pentru întocmirea şi afişarea tabelului definitiv consolidat, termenul limită este 6 mai 2016. Instanţa a mai dispus sigilarea bunurilor din averea debitoarei şi îndeplinirea celorlalte operaţiuni.

RAAN a intrat în insolvenţă în septembrie 2013, pe lista creditorilor întocmită de administratorul judiciar al companiei la momentul declanşării procedurii de insolvenţă aflându-se peste 300 de societăţi comerciale, dar şi instituţii publice şi administraţii locale şi bănci care au avut relaţii contractuale cu Regia. La momentul intrării în insolvenţă RAAN avea datorii de 1,2 miliarde de lei.

În 1 noiembrie 2015, 1.525 de angajaţi ai RAAN au fost disponibilizaţi, ei primind ajutor de şomaj timp de doi ani şi un venit de completare până la cel mult 1.700 de lei lunar, în funcţie de vechime.

 

Tăriceanu, şah la Justiţia lui Macovei şi Băsescu

TariceanuPreședintele Senatului, copreședintele ALDE Călin Popescu-Tăriceanu, a anunțat, joi, că a inițiat o propunere de lege „pentru a scoate actul de Justiție de sub influența politicului”. Propunerea, una decentă şi legală, va stârni multe replici din partea presei aservite, a preşedintelui Iohannis şi a PNL, instituţiile politice încercând să preia controlul pe noile funcţii.

Singurul om politic vertical în faţa DNA, atât timp cât va mai fi lăsat să se manifeste liber, Călin Popescu Tăriceanu a venit cu o propunere legislativă care să reglementeze lucrurile în Justiţie.

„Vreau să schimbăm mecanismul prin care înainte interveneau președintele, ministrul Justiției — deci factori politici, scoatem de sub incidența factorului politic complet și lăsăm CSM, pentru procurori, și ÎCCJ, pentru judecătorii Înaltei Curți, să aleagă președintele, vicepreședintele și președinții de secții. Cred că este o propunere care să întărească încrederea în aceste instituții, să întărească sentimentul, percepția și realitatea de totală independență a Justiției. Scoaterea de sub orice incidență a decidenților politici în privința acestor numiri, în așa fel încât progresele de până acum să fie întărite și anumite slăbiciuni care se constată în prezent să fie îndepărtate”, a declarat Tăriceanu, la Parlament, într-o conferință de presă.

Concret, Tăriceanu propune modificarea articolului 53 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, în sensul că Înalta Curte de Casație și Justiție își numește, dintre judecătorii care au funcționat la această instanță cel puțin doi ani, președintele, vicepreședintele și președinții de secții.

În prezent, art. 53, alin. 1 stipulează că președintele, vicepreședintele și președinții de secții ai ÎCCJ sunt „numiți de către președintele României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, dintre judecătorii ÎCCJ care au funcționat la această instanță cel puțin doi ani”.

Arătând că „trebuie să existe o simetrie — cei care fac numirea fac și revocarea”, Călin Popescu-Tăriceanu propune ca și art. 53, alin. 6 să fie modificat prin inițiativa sa de lege, astfel încât revocarea din funcție a președintelui, a vicepreședintelui sau a președinților de secții ai Înaltei Curți să se facă „de ÎCCJ, care se poate sesiza din oficiu, la cererea unei treimi din numărul membrilor acestora sau la cererea adunării generale a instanței, pentru motivele prevăzute la art. 51, alin. 2, care se aplică în mod corespunzător”.

În prezent, revocarea acestora din funcție de face de către președintele României, la propunerea CSM.

În inițiativa sa legislativă, Tăriceanu propune ca alin. 2 al art. 53 să fie abrogat — „Președintele României nu poate refuza numirea în funcțiile de conducere prevăzute la alin. 1 decât motivat, aducând la cunoștința CSM motivele refuzului”.

De asemenea, președintele Senatului propune și modificarea art. 54, alin. 1 în sensul că procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, prim-adjunctul și adjunctul acestuia, procurorul general al Direcției Naționale Anticorupție, adjuncții acestuia, procurorii șefi de secție ai acestor parchete, precum și procurorul șef al DIICOT și adjuncții acestuia „sunt numiți de CSM dintre procurorii care au o vechime minimă de zece ani în funcția de judecător sau procuror, pe o perioadă de trei ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată”.

Articolul 54, alin. 1 din lege stipulează, în prezent, că aceste numiri sunt făcute de către președinte, la propunerea ministrului Justiției, cu avizul CSM.

Inițiativa legislativă a președintelui Senatului vizează și modificarea alin. 4 astfel că „revocarea procurorilor din funcțiile de conducere prevăzute la alin. 1 se face de către CSM, care se poate sesiza din oficiu la cererea adunării generale sau, după caz, a procurorului general al Parchetului de pe lângă ÎCCJ, pentru motivele prevăzute la art. 51, alin. 2 care se aplică corespunzător”.

De asemenea, Tăriceanu propune abrogarea alin. 3 al articolului în discuție, care stipulează că președintele poate refuza motivat numirea în respectivele funcții, „aducând la cunoștința publicului motivele refuzului”.

Călin Popescu-Tăriceanu a explicat că, în inițiativa sa legislativă, „nu sunt prevederi care să intre în contradicție cu prevederile constituționale”, adăugând că propunerea va fi supusă dezbaterii publice.

„Mă aștept ca propunerea să fie discutată, amendată în procesul de dezbatere din Parlament, îmbunătățită cu contribuțiile colegilor mei. Voi primi cu toată disponibilitatea inclusiv observațiile critice, dacă vor exista, nu numai din partea colegilor parlamentari. Mă aștept la o dezbatere publică. (…) Vom fi, într-un fel, la ora adevărului pentru că sunt foarte mulți politicieni și nu numai, am văzut și ONG-uri, care au pledat pe acest subiect și vreau să văd cum se raportează atunci când există o propunere concretă și reală de scoatere completă a influenței politicului — dacă vor susține sau nu. (…) Este în interesul meu să discut cu toate partidele pentru a agrega o majoritate”, a mai spus președintele Senatului.

Întrebat dacă prezența șefului statului la ședința CSM în care se decide numirea procurorului general și a șefului DNA poate fi interpretată ca o posibilă influență politică, Tăriceanu a replicat: „Nu intră în sfera constituțională (inițiativa legislativă — n.r.) și nici nu am propus să se anuleze acest drept al președintelui de a participa la ședințele CSM și de a le conduce când este prezent. (…) E și foarte greu să cuantificăm cât de mare poate să fie influența. Strict legal, simpla prezență nu este un factor care să influențeze, dar în fine…”.

Sursa Agerpres

Abuz incalificabil al DNA împotriva Procurorului General

NituInstituţia cea mai lăudată pe plan extern, apreciată pe plan intern pe principiul „să moară şi capra vecinului”, este în mijlocul unui scandal fără precedent. Într-un comunicat oficial, DNA a dezinformat toată ţara în sensul că procurorul general nu ar avea dreptul la coloană oficială. Această situaţie care nu va duce la demisia Codruţei Kovesi deoarece nu are cine să i-o ceară ne-a arătat raporturile de forţă în Justiţie, DNA-ul se consideră superior celorlalte instituţii.

În cursul zilei de joi, 28 ianuarie 2016,  Procurorul General al României Tiberiu Nitu a dat un comunicat în care spune printre rânduri că procurorii Laurei Codruta Kovesi  i-au inventat infractiunea de primire de foloase necuvenite de pe urma folosirii unui echipaj de politie rutiera care sa-i faciliteze deplasarea in trafic. Procurorul General tine sa precizeze ca „am beneficiat doar de masurile de protectie prevazute de lege, proportional cu riscurile si responsabilitatile acestei functii”.

Potrivit Lumeajustiţiei.ro, pozitia lui Tiberiu Nitu confirma practic dezvaluirile facute in premiera de Lumeajustitiei.ro referitoare la falsul din comunicatul DNA din data de 25 ianuarie 2016, in care s-a sustinut ca Procurorul General nu face parte dintre persoanele indreptatite sa beneficieze de insotirea echipajelor de politie rutiera. Articolul 223 din HG 1391/2006 explica foarte limpede ca orice ministru din Guvernul Romaniei poate beneficia de asemenea facilitati, in scopul protectiei personale, fiind evident ca procurorii DNA nu au vrut sa tina cont de faptul ca Tiberiu Nitu, ca sef al Ministerului Public, are rang de ministru.

Pentru orice om de bun simt, faptul ca un Procuror General este insotit in drumurile sale de o masina de politie rutiera este ceva absolut normal pentru securitatea acestuia, in conditiile in care Procurorul General este detinatorul unor secrete de stat de importanta deosebita, este membru CSAT si poate fi oricand tinta unui atentat sau atac daca ar fi lasat fara protectie. In niciun stat european, Procurorul General nu are voie sa umble singur de capul lui, intrucat el poate fi tinta unui atentat, nu doar cand merge la serviciu, ci si cand se afla in timpul liber.

Intr-o Romanie profund dezinformata si in care DNA a ajuns sa decida cum se face politica, manipularea parchetului anticoruptie a prins la o mare parte din populatie, care a crezut ca un Procuror General poate merge de unul singur, de parca ar fi un simplu deputat sau senator, fara sa se tina cont de complexitatea, riscurile si responsabilitatea acestei functii.

Gabriel Oprea desfiinţat pentru că nu votează cu „Buldogul” şi „Alinuţa”

TTT

Deşi a avut suficient timp să se răzgândească, adică să sprijine demersurile PNL cum vrea preşedintele Iohannis, Gabriel Oprea a rămas în paradigma fostei coaliţii. DNA-ul a inventat un dosar unde a fost băgat şi procurorul şef Tiberiu Niţu, ca să înţelegem unde este forţa, dar a ocolit patriarhul că nu te joci cu cele sfinte.

În conformitate cu prevederile legale și constituționale, procurorul șef al Direcției Naționale Anticorupție a transmis procurorului general al P.I.C.C.J referatul cauzei, în vederea sesizării Senatului, pentru formularea cererii de efectuare a urmăririi penale față de OPREA GABRIEL, senator în Parlamentul României, fost viceprim-ministru pentru Securitate Națională și ministru al Afacerilor Interne, în legătură cu săvârșirea a două infracțiuni de abuz în serviciu cu obținere de foloase necuvenite pentru sine sau pentru altul în perioada în care a deținut funcția ministerială.

Solicitarea Direcției Naționale Anticorupție referitoare la efectuarea urmăririi penale față de Oprea Gabriel, senator, la data faptelor deținând și o funcție ministerială, are în vedere împrejurarea că, în acest moment, există aspecte din care rezultă suspiciunea rezonabilă ce conturează următoarea stare de fapt:
1. Infracțiunea de abuz în serviciu constând în folosirea resurselor umane și materiale ale Ministerului Afacerilor Interne pentru a asigura, în mod nelegal, însoțirea deplasărilor efectuate de ministru cu echipaje ale poliției rutiere.
În perioada ianuarie 2014 – noiembrie 2015, Oprea Gabriel a deținut funcția de ministru al Afacerilor Interne (iar începând cu martie 2014 și pe cea de viceprim-ministru pentru securitate națională). În toată această perioadă, demnitarul a beneficiat de însoțire permanentă cu echipaje ale poliției rutiere, cu încălcarea condițiilor prevăzute de Regulamentul de aplicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, aprobat prin H.G. nr. 1.391/2006 (ce prevede că beneficiază de însoțire cu echipaje ale poliției rutiere președintele României, președinții celor două camere ale Parlamentului și prim-ministrul).
În cazul miniștrilor, același act normativ prevede că aceștia pot beneficia de însoțire cu echipaje ale poliției rutiere doar în situații deosebite, care impun deplasarea în regim de urgență (condiții care trebuie îndeplinite simultan).
Din probele administrate în cauză a rezultat că, în perioada menționată, ministrul Oprea Gabriel a fost însoțit în cvasitotalitatea deplasărilor, într-un regim rezervat de lege exclusiv președintelui României, președinților celor două camere ale Parlamentului și prim-ministrului.
Aceste misiuni includeau deplasările zilnice la sediul Ministerului și cele săptămânale la ședințele de Guvern, împrejurări care nu pot fi calificate ca situații deosebite în sensul avut în vedere de legiuitor. Totodată, poliția rutieră însoțea deplasările la destinații cu vădit caracter privat (vizite particulare, sediile unor partide politice, restaurante, revenirea zilnică la locuința personală), inclusiv în afara programului de lucru și în zilele nelucrătoare, situații în care nu poate fi justificată în mod obiectiv o urgență.
În cadrul compartimentului special (Serviciul Operativ Special din Brigada Rutieră a Direcției Generale de Poliție a Municipiului București care asigură însoțirea coloanelor oficiale) au fost desemnați lucrători care aveau ca atribuții exclusive însoțirea ministrului, într-o structură permanentă care presupunea asigurarea concomitentă a 3 polițiști pentru fiecare post (două schimburi și o rezervă). Lucrătorii erau permanent la dispoziția ministrului, așteptându-l după fiecare deplasare în imediata apropiere a destinației.
Din probele administrate rezultă că ministrul Oprea Gabriel realiza în medie aproximativ 5 deplasări zilnice pe parcursul cărora era însoțit de echipaje ale poliției rutiere. Spre exemplu, în perioada 2 ianuarie – 21 octombrie 2015, s-au realizat 1607 misiuni de însoțire a deplasărilor efectuate de ministrul de interne pe raza municipiului București. Numărul total al acestor misiuni este de aproximativ 3 ori mai mare decât cele realizate în aceeași perioadă pentru însoțirea președintelui României și de aproximativ două ori mai mare decât cel corespunzător prim-ministrului, demnitari îndreptățiți la însoțire permanentă conform prevederilor legale.
Prin aceste fapte a fost produsă o vătămare a intereselor legitime ale Direcției Generale de Poliție a Municipiului București.
Deturnarea resurselor poliției rutiere care ar fi trebuit să contribuie la fluidizarea circulației în municipiul București și folosirea acestora pentru a facilita deplasarea unui demnitar neîndreptățit legal la acest beneficiu, cu efectul îngreunării deplasării celorlalți participanți la trafic, a pus instituția în imposibilitatea de a-și îndeplini una din funcțiile esențiale (supravegherea și controlul circulației pe drumurile publice).
Aceasta,în condițiile în care, însoțirea unui demnitar de către poliția rutieră presupune atât asigurarea echipajului de însoțire și a vehiculului corespunzător, cât și instalarea în teren a unui dispozitiv de dirijare și siguranță a traficului format din posturi fixe, posturi mobile și patrule auto-moto, atât pe traseul care urmează a fi parcurs, cât și pe traseele alternative care ar putea fi folosite de coloana oficială.
Fiecare deplasare presupune, așadar, redirecționarea unui număr semnificativ de agenți de poliție de la posturile unde își desfășoară în mod obișnuit activitatea către traseele pe care se deplasează demnitarul (de spre exemplu, pentru deplasarea Ministrului Afacerilor Interne din seara de 20.10.2015, dispozitivul a fost format din 27 de polițiști aflați în intersecțiile de pe traseu).
Utilizarea nelegală a autovehiculelor a produs și un prejudiciu material Direcției generale de poliție a municipiului București, constând în contravaloarea combustibilului utilizat pe parcursul misiunilor de însoțire și a uzurii corespunzătoare.
De asemenea, ministrul Oprea Gabriel a obținut un folos necuvenit, constând în reducerea timpului alocat deplasărilor. Astfel, cercetările efectuate până în prezent au relevat că, prin folosirea antemergătorilor și a agenților de poliție care opreau circulația celorlalte vehicule în intersecții, același itinerar putea fi parcurs în mai puțin de jumătate de timp, având în vedere că viteza de deplasare a coloanei pe raza municipiului București putea atinge și 120 km/h.
Confortul suplimentar creat în acest mod demnitarului în raport cu toți ceilalți participanți la trafic, în scopul ușurării deplasărilor cu caracter privat sau care nu erau justificate de împrejurări excepționale și urgente, reprezintă un privilegiu la care nu este îndreptățit și care are astfel natura unui folos necuvenit.
Din probele administrate până în prezent a reieșit că activitatea de însoțire se realiza cu știința și acceptul ministrului, care a dispus cu privire la modalitatea în care să se realizeze însoțirea. Totodată, a mai rezultat și că au existat situații în care ministrului i s-a propus ca anumite deplasări private să se realizeze fără însoțirea poliției rutiere, însă acesta a solicitat în mod expres prezența echipajelor.
2. Infracțiunea de abuz în serviciu constând în încheierea unui protocol în baza căruia procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a beneficiat, în mod nelegal, de însoțirea deplasărilor efectuate cu echipaje ale poliției rutiere.
La data de 4 aprilie 2014, la Ministerul Afacerilor Interne s-a înregistrat Protocolul nr. 12 privind cooperarea în domeniul circulației rutiere, încheiat cu Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
Ministerul Afacerilor Interne a fost reprezentat la încheierea protocolului de către ministrul Oprea Gabriel, iar obiectul a fost cooperarea dintre cele două instituții, în scopul însoțirii autovehiculului utilizat de către procurorul general cu echipaje ale poliției rutiere.
Temeiurile legale invocate în fundamentarea protocolului au fost Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice și Regulamentul de aplicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, aprobat prin H.G. nr. 1.391/2006, deși niciunul din cele două acte normative nu include procurorul general printre persoanele îndreptățite a beneficia de însoțire cu echipaje ale poliției rutiere. Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție beneficiază, la rândul său, de protecție asigurată de Serviciul de Protecție și Pază, deplasările fiind realizate cu un autovehicul al acestei instituții care are un regim de circulație prioritară.
Protocolul a reprezentat temeiul în baza căruia, începând cu luna aprilie 2014, procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție i s-a asigurat, cu caracter permanent, însoțirea deplasărilor efectuate pe raza municipiului București.
În condițiile în care procurorul general nu era îndreptățit să beneficieze de însoțire cu echipaje ale poliției rutiere potrivit prevederilor H.G. nr. 1.391/2006, fapta ministrului a produs o vătămare a intereselor legitime și un prejudiciu material Direcției generale de poliție a municipiului București, precum și un folos necuvenit procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
La data de 03 iulie 2015, Direcția Generală de Poliție a Municipiului București a adoptat un plan-cadru care cuprinde o prezentare detaliată a modalității în care se desfășura activitatea de însoțirea a demnitarilor pe raza municipiului București.
Din documentul menționat rezultă că singurii demnitari care beneficiau de însoțire permanentă erau președintele României și prim-ministrul dintre categoriile de persoane îndreptățite legal (președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au solicitat), precum și ministrul de interne și procurorul general, care au avut acces la acest privilegiu exclusiv ca urmare a modului în care ministrul Oprea Gabriel și-a îndeplinit atribuțiile de serviciu.
Cererii transmise i-au fost atașate referatul întocmit de procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție, precum și un număr de 15 volume cuprinzând copii ale dosarului de urmărire penală.
Prezenta cerere de efectuare a urmăririi penale intră sub incidența art. 305 alin 4 din C.P.P., prin urmare, persoana față de care s-a solicitat sesizarea Senatului pentru formularea cererii de efectuare a urmăririi penale beneficiază de prezumția de nevinovăție.