Ultimul tren pentru Republica Moldova, un fond de investiţii românesc

 

DungaciuÎn aceste zile în Republica Moldova se întâmplă lucruri deosebit de grave, o ţară grav afectată de corupţie este pe cale să reîncapă pe mână rusească. În condiţiile în care finanţarea internaţională a dispărut iar perspectivele Republicii Moldova sunt din ce în ce mai sumbre, România poate salva Chişinăul printr-o investiţie fără precedent. Fondul Moldova ar urma să concentreze resurse financiare importante care să ajute la dezvoltarea Republicii Moldova în perspectiva integrării europene, tot mai îndepărtată la acest moment.

 

De câteva luni există în România o dezbatere intitulată „Fondul Moldova – Planul Marshall al României pentru Republica Moldova”, ultima etapă desfăşurându-se joi, 14 ianuarie a.c., la Institutul de Cercetări Europene din Cluj-Napoca. Evenimentul a fost  organizat de Facultatea de Studii Europene din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, Institutul de Științe Politice și Relații Internaționale „Ion I.C. Brătianu”,  Institutul de Cercetări Europene (ICE), Fundația Universitară a Mării Negre, Centrul pentru Negocieri și Medieri Internaţionale şi Europene (CNMIE) şi a avut ca invitaţi pe Dan Dungaciu, directorul Institutului de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale „Ion I.C. Brătianu” al Academiei Române şi pe  Petrișor Peiu, directorului Departamentului de Analize Economice din cadrul Fundației Universitare a Mării Negre. Obiectivul principal al reuniunii de la Cluj-Napoca a fost  conturarea redactării draftului de propunere care să oficializeze constituirea Fondului Moldova.Prima parte a acestei dezbateri a avut loc pe 17 decembrie 2015, când i-a reunit pe Alina Mungiu Pippidi, președinte SAR, Dan Dungaciu, Petrișor Peiu și Sergiu Celac (FUMN), Cristian Pârvan, secretar general Asociația Oamenilor de Afaceri din România și George Simion, lider al Platformei Unioniste Acțiunea 2012.

 

Fondul Moldova

 

În ultimele luni a apărut o nouă idee  pentru Republica Moldova – Fondul Moldova, o altfel de abordare față de Republica Moldova sau garanțiile europenizării.

Potrivit documentelor, prima menționare a unui Plan Marshall pentru Republica Moldova a fost  făcută în 2012, de Igor Corman, la vremea respectivă preşedinte al Comisiei parlamentare politică externă şi integrare europeană din Parlamentul de la Chișinău, care,  în cadrul Forumul Moldova – Uniunea Europeană 2012, desfăşurat la Berlin, lansa ideea reintegrării Rep. Moldova în Uniunea Europeană prin aplicarea, de către UE, a unui Plan Marshall, similar celui conceput de Statele Unite ale Americii și destinat aliaților europeni din al Doilea Război Mondial.

Apelul adresat principalilor decidenți ai statului român, lansat recent, a fost asumat de un număr de 40 de organizații nonguvernamentale de pe ambele maluri ale Prutului. Susținătorii acestei inițiative au solicitat înființarea și dezvoltarea unui fond de investiții specializat— Fondul Moldova —ale cărui linii esențiale au fost deja trasate și lansate în spațiul public de către Fundația Universitară a Mării Negre — ca instrument de exprimare a sprijinului României pentru schimbări fundamentale și ireversibile în Republica Moldova precum și ca instrument de reducere a decalajelor dintre cele două maluri ale Prutului.

Proiectul  lansat de Fundaţia Universitară a Mării Negre prevede ca Fondul pentru Moldova să fie un fond deschis de investiţii listat la Bursa de Valori Bucureşti. El va începe cu constituirea, prin aportul statului român, a unui fond de investiţii cu 100 milioane Euro, ajutor pe care România l-a oferit la un moment dat  Republicii Moldova.

În prima etapă, Ministerul de Finanţe va subscrie integral suma de 100 milioane euro. În etapa a doua, se vor emite acţiuni noi în valoare tot de 100 milioane Euro care se vor subscrie de către investitorii interesaţi, în două tranşe (una pentru investitorii instituţionali şi alta pentru investitorii de retail). În etape ulterioare, Fondul va emite acţiuni noi (prin majorare de capital social) în tranşe de câte 100 milioane Euro pe măsură ce vor exista proiecte de investiţii identificate. În trei ani se poate atinge o valoare a fondului de 1 miliard Euro.

Investiţiile se vor face în trei tipuri de active: obligaţiuni emise de către Republica Moldova şi/sau de către municipiul Chişinău; cumpărarea de active de pe teritoriul Republicii Moldova; investiţii greenfield (investiţii de la zero şi care generează proiecte funcţionale) realizate pe teritoriul Republicii Moldova. Dincolo de asta, se va investi în infrastructura de transport/mediu în proiecte care vor fi ulterior administrate tot de către Fondul Moldova.

Se vor oferi acţiuni investitorilor instituţionali precum BERD, IFC (vehiculele de investiţii ale UE şi Băncii Mondiale), precum şi fondurilor de investiţii active în regiune. De asemenea, se vor oferi pachete de acţiuni şi companiilor româneşti interesate precum Electrica, Transgaz, Transelectrica. În plus, orice persoane fizice sau juridice din România sau din UE vor putea să cumpere acţiuni.

Administrarea acestui fond va fi privată, fără ingerinţe politice. Fondul Moldova va investi numai în proiecte pe care le va administra.

Fostul ambasador Sergiu Celac a declarat recent  că proiectul Fondul Moldova va putea fi realizat doar dacă demersul nu se va limita la societatea civilă, ci va atage şi parteneri instituţionali precum Preşedinţia, Guvernul, Parlamentul, care ”până acum au avut o atitudine de prudenţă şi discreţie”. În opinia sa, după ce se conturează o atitudine politică în România, este nevoie de consultări cu instituţiile financiare internaţionale şi cu partenerii europeni. Mai mult, demersul trebuie susţinut şi de autorităţile de peste Prut.

Analistul economic Petrişor Peiu a pledat pentru o expansiune economică a României ca economie medie, a 45-a din lume, inclusiv prin investiţii şi achiziţii în Republica Moldova, şi în general pentru sprijinirea firmelor româneşti să intre pe pieţele din vecinătatea imediată.

 

Reclame

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s