Republica Moldova ajutată la nivel simbolic

Ciolos si Pavel

 Premierii României și Republicii Moldova, Dacian Cioloș și Pavel Filip, s-au întâlnit, marți, cei doi discutând în special despre situația de la Chișinău și împrumutul rambursabil pe care România îl va acorda.Dacă cineva se aştepta la minuni va fi crunt dezamăgit, doar nevoiaşii vor fi ajutaţi.

”Vizita a contribuit la o mai bună înțelegere a situației dificile prin care trece Republica Moldova, să înțelegem mai bine și ceea ce se întâmplă la Chișinău, și care este poziția guvernului”, a precizat premierul român. Acesta consideră că cetățenii Moldovei au așteptări foarte clare de la autorități, iar nemulțumirile pe care le au sunt justificate. Credibilitatea majorității parlamentare depinde de capacitatea de a lua decizii pentru implementarea reformelor așteptate de moldoveni și de România ca țară vecină parteneră și de partenerii europeni și euroatlantici. ”I-am spus domnului prim-ministru că încurajăm guvernul să țină legătura cu reprezentanții societății civile, să asculte doleanțele și așteptările legitime care merg în direcția reformei și menținerea parcursului european al Republicii Moldova. Pornind de la niște angajamente clare de reformă, Guvernul României e gata să sprijine Republica Moldova pe parcursul european și să sprijine programul de reformă. Ne dorim stabilitate și un guvern angajat la reforme”.

Cioloș a explicat că România va sprijini cetățenii nevoiași din Republica Moldova să iasă din perioada de iarnă prin acordarea de produse de primă necesitate.

”Suntem pregătiți să acordăm un sprijin financiar din creditul rambursabil pe care România l-a promis. I-am spus domnului prim-ministru că înainte de a livra prima tranșă ne așteptăm să vină cu câteva măsuri concrete care să demonstreze voință de reformă. Până la sfârșitul săptămânii venim cu o listă de măsuri pe care guvernul le-ar putea lua înainte de transmiterea primei tranșe de la București. România dorește coordonarea sprijinului financiar cu Comisia Europeană și FMI, să fie folosit ca un pod între momentul de față și momentul în care va putea semna un acord cu FMI”, a spus oficialul român.

La rândul său, premierul Filip a ținut să mulțumească omologului său pentru că a acceptat să aibă o primă întâlnire chiar din primele zile de la instalarea Guvernului de la Chișinău. ”Mulțumesc și pentru că România a decis să întindă o mână de ajutor țării mele într-un context extrem de dificil”. Acesta a mai precizat că a avut o discuție constructivă cu Dacian Cioloș și că, ”mai mult ca oricând, sprijinul e vital pentru cetățenii moldoveni”.

Președintele Klaus Iohannis i-a transmis marți premierului moldovean Pavel Filip că România este alături de Republica Moldova și sprijină parcursul european al acestei țări. ”România este clar alături de Republica Moldova. Noi dorim să vă sprijinim în parcursul european și am convingerea că împreună vom găsi cele mai bune abordări”, a afirmat Klaus Iohannis, la întrevederea cu Pavel Filip, de la Palatul Cotroceni. Șeful statului a arătat că noul Guvern de la Chișinău a preluat un mandat greu, însă a subliniat că acesta poate fi și frumos.

”Dumneavoastră, domnule prim-ministru și dumneavoastră viceprim-miniștri, miniștri ați preluat un mandat greu, într-o perioadă dificilă, dar eu cred că acest mandat greu poate să fie și foarte frumos. Aveți o mare șansă ca prin reforme ferme și duse până la capăt să redați Republicii Moldova stabilitate politică, economică, financiară și în definitiv să redați cetățenilor Moldovei sentimentul de siguranță și că există un guvern care se ocupă de problemele Moldovei și ale moldovenilor”, a spus Iohannis.

Președintele a indicat că vizita premierului moldovean la București, de marți, reprezintă un semn de continuare a relației de apropiere între Republica Moldova și România. ”Bine ați venit! După puțin timp de la învestire v-ați decis să faceți o vizită la București. Eu mă bucur că vă pot primi la Cotroceni. Este, după părerea mea, un semn că doriți să continuați relația de apropiere între Republica Moldova și România. Acest lucru mă bucură foarte mult”, a afirmat șeful statului.

 

Reclame

Alegerile locale se desfăşoară pe 5 iunie 2016

lupulescuPotrivit Hotararii de Guvern semnata de premierul Ciolos, data alegerilor locale este 5 iunie 2016. De asemenea, pe site-ul Secretariatului General al Guvernului au fost publicate modelele buletinelor de vot. Pe de alta parte, inca nu e clar daca votul va avea loc intr-un singur tur de scrutin, asa cum prevede legea in clipa de fata, sau daca vor fi doua tururi, asa cum cer liberalii.

Pana pe 6 aprilie, partidele, aliantele si organizatiile cetatenilor apartinand minoritatilor nationale vor trebuie sa comunice semnele electorale catre Biroul Electoral Central. De asemenea, cel tarziu pana la 12 aprilie trebuie comunicat de catre AEP numarul de alegatori rezultat din Registrul electoral si din listele electorale complementare.

Depunerea candidaturilor la alegerile locale va avea loc cel tarziu pana pe 26 aprilie. Candidaturile vor ramane definitive la 4 mai.

Campania electorala pentru acest scrutin va incepe pe 7 mai si se va incheia pe 4 iunie.

Votul va incepe pe 5 iunie, la ora 7,00, si se va incheia la ora 21,00

„Poarta Sărutului” şi „Masa Tăcerii”, degradare ireversibilă!

POARTA-SARUTULUIPotrivit cotidianului ADEVĂRUL, un geolog din Gorj susţine că Poarta Sărutului şi Masa Tăcerii, operele celebre ale lui Brâncuşi, sunt realizate dintr-un calcar care se corodează mai uşor, cu o rezistenţă inferioară, şi că ar trebui tratate special pentru a nu se distruge în timp.

Poarta Sărutului şi Masa Tăcerii, operele celebre realizate de  Constantin Brâncuşi la  Târgu Jiu, sunt realizate din calcar de Banpotoc, o carieră situată în judeţul Hunedoara. Felicia Bantea, fost geolog, în cadrul Muzeului Judeţean de Istorie Gorj, susţine că rezistenţa pietrei la factorii de mediu este inferioară şi, în mod normal, pentru a rezista mai mult calcarul trebuie tratat: „Calcarul din care sunt realizate operele din piatră realizate de Constantin Brâncuşi la Târgu Jiu are o duritate mult mai slabă decât travertinul. Ca orice orice rocă este normal că se va distruge. Calcarul trebuie impregnat cu tot felul de oxizi ca să reziste o perioadă mai mare de timp. Este un calcar mai bun decât alte calcare, iar Brâncuşi a ales special acveastă piatră. Însă, orice piatră este supusă degradării mai ales la fluctuaţii de temperatură şi umiditate. O piatră tratată bine trăieşte mai mult. Toate rocile sub suspuse eroziunii, coroziunii şi factorilor de tot felul“. Piatra din care sunt realizate valoroasele lucrări are o duritate inferioare altor roci, cum ar fi travertinul, astfel că se degradează mult mai repede. Potrivit Feliciei Bantea, pe o scară de 1 la 10 în privinţa durităţii, calcarul are o duritate între 3-5, cu mult mai mică faţă de marmură sau travertin. „Calcarul este poros, faţă de alte feluri de pietre. Este o rocă carstificabilă. Apa pătrunde prin calcar şi în acelaşi timp şi respiră. Este o rocă moale în prima jumătate a grilei de durităţi. Dacă nu era moale nu ar fi putut fi lucra“. Operele trebuie protejate Ion Mocioi, un cunoscător al operei lui Brâncuşi, susţine că pericolul degradării nu este iminent, dar că, în timp, trebuie luate măsuri de protecţie, cum ar fi acoperirea cu sticlă: „Materialul folosit de Brâncuşi este autohton. E vorba de o piatră marmoreană, specifică unei zone din Transilvania, pe care a preferat-o Brâncuşi, după ce a încercat întâi o piatră din zona Câmpulung. Piatra adusă din Ardeal este bună şi rezistenţă. Ea a format o pojghiţă la suprafaţă şi rezistă în timp, fără să se observe că mai ales ploile acide distruge această piatră. Prevăd că înntr-un viitor îndepărtat toate aceste opere trebuie ocrotite într-un fel de intemperii, cel mai probabil sub nişte cupole din sticle, în urma unei ingienioase gândiri a arhitecţilor şi a artiştilor plastici din România. Probleme pot să pună ploile acide. În timp trebuie protejate operele din piatră“.

 

Octavian Lupulescu, culoar pentru Florin Cârciumaru

lupulescuOctavian Lupulescu, omul cu trei neveste de la Gorj, a fost aruncat în luptă pentru Primăria Târgu-Jiu de către PNL. Surse autorizate spun că este un cadou făcut PSD-ului, la Gorj urmând ca şi Consiliul Judeţean şi Primăria să rămână la PSD dar să se câştige alte localităţi.Eduard Berca, Marcel Romanescu, Niculina Mocioi, Marian Rotaru şi Victor Banţa pot să plece acasă după umilinţa suferită.

 

Surpriză la PNL Gorj. Dintre cinci candidaţi – Eduard Berca, Marcel Romanescu, Niculina Mocioi, Marian Rotaru şi Victor Banţa – liberalii l-au ales pe Octavian Lupulescu, fost preşedinte al organizaţiei municipale PNL Târgu Jiu.

Acesta s-a mai aflat în cărţi în 2012 pentru funcţia de prefect al judeţului, însă mişcarea nu s-a mai concretizat. Fost şef al mascaţilor din Gorj, Octavian Lupulescu a fost timp de 11 ani ofiţer SPP la Bucureşti, dar a ocupat şi o funcţie de director în cadrul AJVPS Gorj.

„Anunţăm propunerea de candidatură pentru cursa electorală la Primăria Târgu-Jiu. (…) Duminică, târziu în noapte, am primit rezultatul sondajului de opinie şi a analizei socio-politice la nivelul municipiului Târgu-Jiu, un rezultat care a avut două componente: profesionalism şi orientare politică definitorie pentru PNL Gorj. Acest sondaj ne-a ajutat să găsim calea cea mai bună către o candidatură eficientă cu şanse reale în lupta grea pe care trebuie să o ducem pentru câştigarea primăriei. (…)  Această propunere a fost prezentată duminică celor doi copreşedinţi ai PNL, Vasile Blaga şi Alina Gorghiu”, a menţionat senatorul Tudor Barbu, copreşedinte PNL Gorj.

„Am făcut o analiză a sondajului, s-a convenit ca rezultatele să rămână doar la nivelul conducerii filialei, (…) am mers în Modogran, la sediul central al PNL, am avut o discuţie cu preşedintele casei de sondare, ni s-a explicat care este poziţia reală a tuturor celor cinci şi care este portretul robot optim în ceea ce priveşte candidatura. A urmat discuţia cu domnul Blaga şi cu doamna Gorghiu, (…) am mers cu o propunere pe portretul robot şi pe profilul pe care casa de sondare ni l-a indicat a fi optim. (…) Propunerea cu care noi am mers a fost Octavian Lupulescu”, a precizat Tudor Barbu.

Secretarul general al PNL Gorj, Octavian Lupulescu, a precizat că vrea să formeze o echipă cu ceilalţi candidaţi sondaţi şi împreună „să se zbată pentru câştigarea Primăriei Târgu-Jiu”.

„Vreau să le mulţumesc prietenilor mei prezenţi aici pentru faptul că după ce s-a întâmplat au hotărât să rămânem împreună şi să formăm o echipă. Mă simt obligat să spun că de-a lungul vremii am spus că nu-mi doresc să candidez pentru Primăria Târgu-Jiu. A fost o situaţie care s-a încheiat ieri, pentru că eu până ieri nu am avut depusă o candidatură pentru Primăria Târgu-Jiu. În urma discuţiilor purtate la nivelul partidului şi a rezultatelor sondajului, situaţia este cu totul alta. Pentru că toată viaţa am foat învăţat să rezolv situaţiile prezentate, impuse, îi rog pe colegii mei să constituim o echipă pentru a rezolva noua situaţia creată. De azi suntem o echipă care ne zbatem pentru câştigarea Primăriei Târgu-Jiu”, a spus Octavian Lupulescu.

 

Complexul Energetic Oltenia, situaţie disperată!

ciobotaricaConducerea Complexului Energetic Oltenia(CEO) a prezentat în această săptămână  situația economico-financiară a CEO la final de 2015. Managerul interimar Laurențiu Ciobotărică   a dat citire astfel rezultatelor CEO la finalul lui 2015, cu mențiunea că anul trecut a fost încheiat în mod negativ de către companie, cifrele în cauză fiind însă estimate. Directorul a vorbit aici și despre un plan de eficientizare a companiei din care disponibilizările nu sunt excluse și despre o atenție sporită anul acesta, la nivelul SDM.

“Venituri estimate ale CEO pentru anul 2015 sunt în sumă de aproximativ 4,45 miliarde de lei, din care din activitatea de exploatare 4,38 miliarde de lei şi din activitatea financiară circa 77 milioane de lei. De asemenea, avem cheltuieli estimate pentru anul 2015 în sumă totală de 5,35 miliarde de lei, din care 5,1 miliarde din activitatea de exploatare şi din activitatea financiară 248 de milioane de lei. Rezultatele pe care le estimăm la închiderea exerciţiului financiar 2015 sunt un rezultat negativ de 895 milioane de lei, din care din activitatea de exploatare aproximativ 725 de milioane de lei şi din activitatea financiară 170 de milioane de lei”, a precizat Ciobotărică cu mențiunea că sumele nu sunt finale, deși au fost integrate în situație toate elementele de bilanț.

Pierderi la Berbeşti?

Managerul a exemplificat  contextul pierderilor financiare ale CEO și “Afacerea Berbești” unde CEO a pierdut 107 milioane de lei.
“Avem și un transfer de afacere cu Cariera Berbeşti cu CET Govora. Tranzacţia respectivă a adus o pierdere companiei de 107 milioane de lei, ea va fi adusă în bilanţ de asemeni la sfârşitul anului”, a subliniat Ciobotărică. Vorbele actualului manager vin în contradicție cu ceea ce spunea Ciurel la finalul lui octombrie despre “Afacerea Berbești” pe care o vedea un profit pentru companie și deloc actuala pierdere.
“Ceea ce dumneavoastră numiţi afacere este, de fapt, un proces de reorganizare. Sigur că o gaură neagră de care scapi, în care se duc salariile a o mie de oameni, lucrări de investiţii, se duc lucrări de mentenanţă, care presupune milioane de euro pe an pentru exproprieri şi care nu returnează nimic sau nimic, sigur că este o afacere profitabilă. Eu nu aş numi-o afacere, deoarece s-a micşorat o pierdere care înseamnă profit”, spunea Ciurel, în conferința de presă pe 21 octombrie 2015, fiind contrazis acum  de fostul său subordonat.


Restanţe la  certificatele de dioxid de carbon

Ciobotărică a făcut public și faptul că CEO “are un deficit de certificate de dioxid de carbon de 241 milioane de lei, faptul că nu le-am achiziţionat sau nu le-am plătit, nu înseamnă că ele nu sunt cheltuieli de exploatare pentru 2015”. “Avem pierderi din creanţe, însemnând sume de bani pe care compania le avea sau le are de recuperat din vânzări de energie termică, de cărbune în sumă de 419 milioane de lei”, a mai spus Laurenţiu Ciobotărică.
În acest context, directorul interimar al CEO a mai adăugat că datoriile pe care le are de recuperat de la CET-urile din ţară sunt considerate pierdute, nemaiputând fi încasate în situaţia în care unele dintre respectivele unităţi au achitat, după ani de zile, doar mici procente din suma totală. “Am vândut la RAAN şi nu am încasat suma de 120 milioane de lei, am vândut la Termo Craiova şi nu am încasat creanţele, la Oradea, la UATAA, la CET Arad. În momentul de faţă este de fapt o pierdere din neîncasarea acelor creanţe. Pe de o parte este o chestiune de lichiditate pentru că nu am încasat sumele respective de bani în perioadele în care trebuia să încasăm şi faptul de a nu recunoaşte acele sume ca pierderi nu face altceva decât să perpetueze nişte pierderi pe care compania le aduce an de an în bilanţ şi discutăm de anii anteriori. Noi considerăm că sumele respective nu vor mai fi încasate, există la câteva dintre ele o proporţie de circa 5%, 10%, 15%. (…) avem investiţii pe care compania, din anumite motive, nu le-a putut finaliza. Parte din ele nu vor mai fi finalizate niciodată, drept pentru care sunt considerate costuri şi pierderi pentru companie”, a mai precizat Laurenţiu Ciobotărică.
Managerul a vorbit și despre pierderile din creanțe și din dosare aflate pe rolurile instanțelor de judecată.

Redresare sau vânzare în 2017?
Ciobotărică a mai menţionat că unitatea funcţionează în prezent la capacitate maximă şi, indiferent de evoluţia vremii din perioada următoare, compania este pregătită pentru producerea de energie. Totodată, el a subliniat că în acest an CEO nu va reuşi să iasă pe profit, exprimându-şi însă speranţa ca în 2017 rezultatul financiar al companiei să fie unul pozitiv.
Managerul a subliniat că acum în CEO se lucrează la un plan de eficientizare şi restructurare. “Lucrăm împreună, Directoratul, toţi colegii de aici, cu susţinerea Consiliului de Supraveghere, la un plan de eficientizare şi restructurare a companiei, astfel încât obiectivele pe care ni le asumăm să fie predictibile, să fie măsurabile şi să arătăm stabilitate”, a precizat managerul general.

Plan de eficientizare 
Ciobotărică a vorbit și despre metodele pe care le ia în calcul pentru a transforma pierderile CEO în profit. “Planul de eficientizare a fost demarat de la sfârşitul anului trecut, nu pentru că am anticipat pierdere în anul respectiv, ci pentru că această companie va trebui să facă faţă tuturor schimbărilor care vor apărea în perioada următoare. Avem un mare avantaj faţă de toţi ceilalţi din piaţă, suntem propriul nostru furnizor, avem Divizia Minieră, acolo va trebui să fim atenţi ca lucrurile să meargă în direcţia bună, ne dorim scăderea costurilor de producţie, pentru că acolo avem predictibilitate şi acolo ţine de noi să putem interveni. Cel puţin o perioadă avem predictibilitate şi pe vânzarea de energie, că până la urmă vânzarea de energie ne aduce venituri şi veniturile din vânzarea de energie trebuie să fie mai mari decât costurile de producere a energiei”, a precizat Laurenţiu Ciobătărică. El a menționat că vor fi luate măsuri în privinţa maximizării veniturilor şi vor fi stabilite scenarii care să creeze avantaje pentru companie.

Trei jucători de la Pandurii în lotul lui Anghel Iordănescu

nationalaSelecţionerul României, Anghel Iordănescu, a convocat 25 de fotbalişti pentru susţinerea unui cantonament în Antalya între 25 ianuarie şi 6 februarie, menit să îmbunătăţească relaţiile între tricolori în vederea participării la CE din Franţa.

Iată lotul convocat: portari: Silviu Lung jr. (Astra Giurgiu), Florin Niţă (Steaua Bucureşti), Alexandru Buzbuchi (FC Viitorul); fundaşi: Paul Papp (Steaua Bucureşti), Cristian Săpunaru (Pandurii Târgu Jiu), Valerică Găman (Astra Giurgiu), Robert Hodorogea (FC Viitorul), Steliano Filip (Dinamo Bucureşti), Bogdan Vătăjelu (CS Universitatea Craiova), Alin Toşca (Steaua Bucureşti), Ionuţ Nedelcearu (Dinamo Bucureşti); mijlocaşi: Mihai Pintilii (Steaua Bucureşti), Alexandru Mateiu (CS Universitatea Craiova), Adrian Ropotan (Petrolul Ploieşti), Romario Benzar (FC Viitorul), Mihai Răduţ (Pandurii Târgu Jiu), Nicolae Stanciu (Steaua Bucureşti), Florin Tănase (FC Viitorul), Adrian Popa (Steaua Bucureşti); atacanţi: Andrei Ivan (CS Universitatea Craiova), Constantin Budescu (Astra Giurgiu), Alexandru Păun (CFR Cluj), Dorin Rotariu (Dinamo Bucureşti), Ioan Hora (Pandurii Târgu Jiu), Denis Alibec (Astra Giurgiu).
Delegaţia României va pleca spre Turcia pe 25 ianuarie, la ora 10.30, de pe aeroportul „Henri Coandă”. Cantonamentul echipei a fost stabilit la Hotel Maxx Royal, Belek.

Privatizarea CEO dorită de Guvern până în toamnă

 

Sindicate mineriSindicatele din cadrul Complexului Energetic Oltenia (CEO) se opun oricărui demers de a privatiza una din ultimele companii rămase în proprietatea statului. Potrivit unui anunţ al guvernului, dat publicităţii la finalul săptămânii trecute, Ministerul Energiei pregăteşte privatizarea Complexului Energetic Oltenia şi a Hidroelectrica. La Complexul Energetic Oltenia, statul deţine prin Ministerul Energiei, peste 77% din acţiuni, următorul acţionar fiind Fondul Proprietatea cu 21%.

 

Privatizare până în luna octombrie

Ministerul Energiei vrea să finalizeze pregătirile pentru privatizarea Complexului Energetic Oltenia și companiei Hidroelectrica până în luna octombrie a acestui an, potrivit planului strategic pe 2016, publicat pe site-ul guvernului. Totodată, își va asuma un rol activ în companiile în care deține participații minoritare, în vederea valorificării optime a interesului său ca acționar. Va continua și procesul de eficientizare și restructurare a companiilor unde statul deține participații, odată cu promovarea unui set de reguli pentru prevenirea faptelor de corupție, odată cu depolitizarea managementului.
„Continuarea procesului de restructurare și eficientizare a activității companiilor în care statul deține participații și implementarea principiilor de guvernanță corporativă; Asumarea unui rol activ al statului în companiile în care deține participații minoritare, în vederea valorificării optime a interesului său ca acționar. Promovarea unui set de reguli pentru asigurarea integrității și transparenței, precum și pentru prevenirea faptelor de corupție. La capitolul Politici interne: Elaborarea Politicii Energetice și inițierea unui dialog consistent cu mediul de afaceri pentru susținerea adecvată a inițiativelor de politică publică în sector. Respectarea prevederilor legislației referitoare la transparența decizională. Plan de măsuri pentru aplicarea politicii guvernului în sectorul energiei electrice; Continuarea pregătirii pentru privatizarea Complexului Energetic Oltenia, respectiv a Hidroelectrica. Asumarea unui rol activ al statului în companiile în care deține participații minoritare, în vederea valorificării optime a interesului său ca acționar; Analizarea stadiului și perspectivelor de realizare a proiectului Tarnița Lăpuștești; Analizarea stadiului și perspectivelor de realizare a proiectului Unităților Cernavodă 3 și 4; Analizarea stadiului și perspectivelor de realizare a proiectului Cablului submarin România – Turcia; Analizarea stadiului și perspectivelor de realizare a proiectului Construcția unui nou grup energetic la Rovinari“, potrivit planului publicat pe site-ul Guvernului. Ministerul Energiei a mai anunţat că până la finalul acestui an şi-a propus să finalizeze strategia energetică a ţării.

Sindicatele din minerit, SMEO şi FNME se opun privatizării.