Un Mercedes a devastat centrul Târgu-Jiului

 

image-9Şoferul unui autoturism Mercedes a intrat cu viteză mare în sensul giratoriu de la Magazinul ParânguL și a pătruns în zona pietonală. Mașina a distrus un stâlp de iluminat, o bancă, un coș de gunoi și gazonul. Profitând de faptul că poliţiştii lipseau cu desăvârşire din zonă şi de pe principalele artere din oraş, tânărul şi-a luat numerele de pe maşină şi a dispărut.

Șoferul a abandonat mașina și a dispărut de la locul evenimentului, fiind căutat de Poliție. Din informaţiile de până la această oră, maşina nu este pe numele celui care o conducea iar şoferul se pare că era de origine rromă.

Şpagă la Penitenciarul Gorj

 

penitenciar-1-768x556Un agent şef principal de la Penitenciarul Târgu-Jiu a fost prins în flagrant după ce ar fi pretins 1.000 de euro de la un deţinut astfel încât să-i aprobe o învoire în perioada Sărbătorilor de Paşte. Un apropiat al deţinutului i-a dus 500 de euro şi mai multe bunuri:

„Din probele administrate a reieşit faptul că, în cursul lunii aprilie 2016, inculpatul D.I.D. a promis deţinutului M.D.D., dar şi inculpatului S.T.D., sprijin pentru acordarea unei învoiri lui M.D.D. în perioada Sărbătorilor Pascale. În acest scop a pretins suma de 1000 euro, stabilind ca aceasta să fie remisă prin intermediul inculpatului S.T.D. La data de 28.04.2016, inculpatul S.T.D. s-a întâlnit cu D.I.D. pentru a-i remite, în scopul menţionat anterior, o sumă de bani. Imediat, s-a procedat la constatarea în flagrant a infracţiunilor de corupţie”, se arată într-un comunicat de presă al DGA.

Agentul şef şi apropiatul deţinutului au fost reţinuţi pentru 24 de ore, de procurorii Parchetului Tribunalului Vâlcea, sub acuzaţiile de luare şi dare de mită. Deţinutul care era dispus să plătească pentru a merge acasă de Paşte a fost şi el pus sub urmărire penală. În cauză s-a beneficiat de sprijinul Direcției Operațiuni Speciale și al Inspectoratului Județean de Poliție Vâlcea.

DEVASTATOR 5269 de concedieri la CEO, doar 1000 protejaţi până la pensionare de la Vodă Ciubotărică

ciobotarica5.269 de angajați ai Complexului Energetic Oltenia (CEO) vor fi disponibilizați în perioada 2016-2020 conform unui plan anunțat de administrație, economiile obținute în urma reducerilor de personal urmând să aibă un impact semnificativ asupra rezultatelor economice ale unității în vederea redresării situației financiare și a salvării companiei.

Potrivit unui comunicat de presă postat vineri seara pe site-ul companiei energetice, în acest interval de cinci ani vor fi disponibilizați 5.269 de angajați, dintre care 2.000 până la 1 iulie 2016. Tot 2.000 de angajați vor fi disponibilizați în anul 2017, câte 407 de angajați în 2018 și în 2019, iar în 2020 urmând să plece 455 de angajați. Dintre aceștia, 1.448 sunt pensionabili ceea ce înseamnă că vor beneficia de veniturile de completare la care se adaugă plățile compensatorii și indemnizațiile de șomaj. Redimensionarea corectă a numărului și a structurii de personal reprezintă unul din obiectivele planului de eficientizare pentru reducerea cheltuielilor companiei

„De exemplu, în activitatea de minerit, ponderea cheltuielilor cu personalul este foarte mare în structura costului total. În contextul dezvolt[rii durabile, în condițiile în care există un trend crescător al costului cu certificatele de CO2, iar prețul de vânzare al energiei tinde să rămână constant sau să scadă pe toate piețele de energie, societatea trebuie să ia măsuri din timp cu privire la redimensionarea, remodelarea și optimizarea activităților, în scopul stabilirii unui nivel și a unei structuri corecte a costurilor care să asigure performanța, continuitatea și eficiența economică”, a explicat managerul interimar al CEO, Laurențiu Ciobotărică.

Totodată, acesta a adăugat că economiile totale făcute prin întreg planul de reorganizare reprezintă 2,4 miliarde de lei pe următorii cinci ani, în condițiile în care compania va trebui să se mențină în piață, iar reducerea costului cu personalul reprezintă doar o componentă a acestei economii. O atenție deosebită trebuie acordată realizării investițiilor din zona minieră, compania având deja o strategie în acest domeniu pentru următorii 15 ani; finanțarea investițiilor în capacitățile de producție din minerit trebuie realizată și din surse proprii, compania având deja angajamente importante pe termen mediu și lung pentru investițiile de mediu realizate în termocentrale.

„Mai simplu spus, va trebui să ne concentrăm în viitor mai mult asupra investițiilor din zona minieră, altfel vom ajunge în situația de a nu mai putea livra cărbune propriilor termocentrale, ca să nu mai vorbim de costurile mari cu exproprierile pentru extinderea perimetrelor miniere sau de cheltuielile de refacere a mediului și de conservare sau închidere”, a mai precizat Laurențiu Ciobotărică.

Dintre cei 2.000 de angajați care vor fi disponibilizați până la 1 iulie 2016, 1.067 îndeplinesc condițiile de pensionare, după cum urmează: 335 din zona de energie, 648 din zona de minerit, iar 84 din alte activități. Potrivit calculelor prezentate în planul de reorganizare a companiei, venitul net de completare pe care îl va primi fiecare angajat pensionabil disponibilizat va fi de 1.943 de lei lunar, în primul an, și de 1.224 de lei lunar pentru al doilea an. Suma netă totală, incluzând venitul de completare și plățile compensatorii, pe care o va încasa un salariat va fi, la finalul celor doi ani, în medie, în baza unui scenariu inițial propus de companie, de până la 54.570 de lei. Restul personalului care va fi disponibilizat până la 1 iulie 2016, respectiv 933 de angajați, face parte din zona de energie (86 de persoane), din zona de minerit (684 de persoane) și din alte activități precum: personal cantine, personal reprezentante, ELCFU, TESA, operativi, PSI, personal medical, etc (163 de persoane), potrivit Agerpres.

„Raportat la structura actuală a personalului, o pondere importantă în rândul personalului disponibilizat în cei cinci ani o va avea și personalul TESA, precum și personalul indirect productiv sau auxiliar, ca urmare a reducerii capacităților de producție existente, a externalizării unor activități, a remodelării proceselor și procedurilor interne, a optimizării fluxurilor de informații și al circuitului de documente, precum și a implementării unor soluții integrate operaționale, de management și de control”, a mai explicat Laurențiu Ciobotărică.

La sfârșitul anului 2016, Complexul Energetic Oltenia va avea 13.284 de angajați, iar economiile realizate pe durata acestui an își vor produce efectele în perioada următoare. Cheltuielile cu plățile compensatorii se vor ridica, la nivelul anului 2016, la aproximativ 50 milioane lei, iar până în 2020 vor scădea pâna la 11 milioane lei. Dintre cei 2.000 de angajați care vor fi disponibilizați în anul 2017, pensionabili sunt 381, iar restul de 1.619 vor fi din energie (386), minerit (1.063) și alte activități (170). Începând cu anul 2018 nu va mai fi disponibilizat personal pensionabil, ceea ce înseamnă că, din totalul de 5.269 de persoane disponibilizate de-a lungul celor cinci ani, 1.443 se încadrează în categoria celor pensionabili. În anii 2018 și 2019 vor fi disponibilizate câte 372 de persoane din minerit și câte 35 din alte activități (TESA, operativi, PSI, personal medical).

După ultima etapă a planului de disponibilizări, din 2020, când vor fi concediați 455 de persoane (420 din minerit și 35 din alte activități), Complexul Energetic Oltenia va rămâne cu aproximativ 10.000 de angajați. În următoarele două luni, în cadrul CEO va fi implementată o nouă organigramă prin care numărul posturilor de conducere din companie va fi redus cu 20% într-o primă etapă.

„Întreg planul de eficientizare, reorganizare și restructurare a fost avizat de Consiliul de Supraveghere al CEO, iar planul de disponibilizare, parte integrat[ a acestuia, trebuie agreat cu partenerii sociali semnatari ai contractului colectiv de muncă, în sensul stabilirii criteriilor de disponibilizare și a pachetelor compensatorii”, a mai afirmat Laurențiu Ciobotărică.

Ciubotărică salvat în schimbul locurilor de muncă ale minerilor

 

CiuboGrupul de lucru Lignit din cadrul Comitetului de coordonare pentru activitatea minieră s-a reunit astăzi, 28 aprilie, la Ministerul Energiei, sub coordonarea doamnei Secretar de Stat Corina Popescu. Membrii grupului au prezentat o analiză diagnostic serioasă a situației actuale a mineritului de lignit, dar și perspectivele de dezvoltare până în 2030.Ce vrea să spună Corina Popescu, Ciubotărică „e bun” după ce dă afară o treime din salariaţii CEO.

Dintr-un comunicat al Ministerului Energiei aflăm că:„Apreciez munca depusă de conducerea Complexului Energetic Oltenia în încercarea de a construi o strategie coerenta de redresare. Laurențiu Ciobotorică și întreaga echipă vor beneficia de încredere de fiecare dată când avem date corecte și muncite pe baza cărora să se construiască un viitor stabil și profitabil pentru CEO. Suntem conștienți de presiunile permanente la care e supusă echipa de conducere și așteptăm din partea factorilor de decizie echilibru și rezistență în fața acestor situații”, a declarat Secretarul de Stat Corina Popescu.

Materialul prezentat astăzi, 28 aprilie, de membrii grupului de lucru Lignit în Comitetul de Coordonare pentru activitatea minieră constituie o imagine aproape completă a sectorului lignit și prefigurează o perspectivă de dezvoltare până în 2030. Au fost prezentate evoluțiile prețului de vânzare a costurilor de producție, evoluțiile producției de cărbune, evoluțiile personalului și o analiză diagnostic a activiții miniere. Obiectivul general susținut de membrii grupului Lignit este asigurarea necesarului de combustibil în proporție de 100% pentru dezvoltarea durabilă a Complexului Energetic Oltenia. Potrivit planului prezentat în Comitetul de coordonare pentru activitatea minieră evoluția costului de producție a energiei până în 2030 înregistrează o tendință de scădere.

Măsurile de eficientizare propuse de membrii grupului de lucru Lignit se axează pe: concentrarea activității în perimetrele miniere cu potențial de eficiență maximă; închiderea activităților neviabile; scoaterea din funcțiune a utilajelor miniere cu performanțe scăzute; redistribuirea și redimensionarea personalului în cadrul activității miniere.

Săptămâna viitoare, membrii grupului de lucru Lignit va prezenta un material complet despre starea și perspectivele sectorului lignit.

La întâlnirea de joi, 28 aprilie, au participat: Corina Popescu, Secretar de Stat în Ministerul Energiei și coordonator al Comitetului; Dana Barbu, de la DGPE din Ministerul Energiei, Laurențiu Ciobotărică, director Divizia Financiară Complexul Energetic Oltenia (CEO); Daniel Antonie, director CEO; Oprea Vasile Scorțariu, expert CEO; Constantin Bălășoiu, director CEO; Viorel Popescu, director general SC ICSITPML Craiova.

 

5000 de plecări din CEO în următoarea perioadă

Miting mineriAngajaţii din CEO au plecat acasă cu 700 de lei primă de Paşte şi cu „promisiunea” că 5000 dintre ei nu vor mai avea loc de muncă în următoarele 36-48 de luni.

 

CE Oltenia va concedia 2000 de oameni anul acesta, încă 2000 la anul și câte 400 în următorii doi ani. Propunerea administrației a fost să închidă și patru cariere dar și să pună în așteptare un grup energetic. „Ne-a transmis niște cifre seci care au în spate o analiză, dar nu știm cât de profundă este. Cert este că, este pentru prima dată după 1997 când se încearcă a se face o restructurare fără protecția salariaților. Nu cred că această restructurare va fi dusă la bun sfârșit. E vorba de disponibilizări anul acesta și din acestea, după informațiile mele decât 500 se încadrează pe protecția Ordonanței 36 din 2012, restul sunt oameni care nu o să aibă protecție socială și nu cred că salariații vor sta cu mâinile în sân și vor privi insensibili la ce li se întâmplă”, a declarat Dumitru Pîrvulescu, președintele Federației Naționale Mine Energie (FNME).  Pentru a primi venit de completare trebuie prelungită OUG 36, care deocamdată prevede doar doi ani, nu trei cum ar fi necesar, conform planului CEO.

Liderul Sindicatului Mine Energie Oltenia (SMEO), Gabriel Căldărușe, chiar le-a garantat membrilor de sindicat că nu se va ajunge la disponibilizări masive, așa cum a propus conducerea CE Oltenia. „Sub nicio formă nu vom fi de acord cu pogramul pe care îl dorește administrația. Se dovedește încă o dată că acești domni, doamne, nu fac decât o muncă de mercenari și de aventurieri. Să nu confunde Complexul Energetic Oltenia și salariații din cadrul acestei unități cu altceva. Pentru că se apropie sărbătorile, transmit oamenilor să stea liniștiți pentru că îi vom reprezenta cu adevărat și promitem că ne vom opune acestui program de restructurare și facem tot posibilul ca să nu fie dus la îndeplinire. Garantăm că nu se va întâmpla acest lucru. Nu vom semna niciun adițional”, a spus Gabriel Căldărușe, liderul SMEO.

Federația Națională a Sindicatelor din Electricitate Univers a transmis printr-un comunicat de presă că se opune planului de concediere propus de administrația CE Oltenia și că “va uza de orice fel de formă de protest pentru a împiedica punerea în aplicare a acestui plan”, se arată în cmunicatul Federației Univers, semnat de prim-vicepreședintele Adrian Marciuc.

DISPERARE Liberalii gorjeni nu văd victoria decât după eliminarea lui Călinoiu, Cârciumaru şi Florescu din alegeri

foto-carciumaruDupă ce au primit ultimele sondaje unde rezultate sunt catastrofale, 20% la Consiliul Judeţean şi 11% la Primăria Târgu-Jiu, liberalii lui Vâlceanu au ajuns la disperare. Prin contestarea liderilor PSD încearcă să îşi dea o şansă dar în actualele condiţii tot înfrângere se numeşte.

 

Florin Cârciumaru, primarul care candidează pentru al cincilea mandat, la Primăria orașului Tg-Jiu, este suspectat de Agenția Națională de Integritate (ANI) de posibila săvârșire a unor infracțiuni asimilabile infracțiunilor de corupție și a unor infracțiuni de conflict de interese.

Potrivit PNL Gorj, acesta nu a contestat, în termenul legal, raportul ANI, ce îl suspectează de săvârșirea acestor posibile infracțiuni, ca atare nu ar mai fi eligibil pentru calitatea de candidat, la proximele alegeri locale din Gorj.

Liberalii gorjeni au contestat, în 27 aprilie 2016, candidatura edilului, pe motiv că, necontestând raportul ANI, Cârciumaru ar intra sub incidența art. 301 din Codul Penal, deci ar avea interdicție să exercite dreptul de a ocupa o funcție publică.Dacă contestația opoziției este acceptată, PSD Gorj rămâne fără candidat.

 

ANI a sesizat DNA central în legătură cu primarul din Tg-Jiu, Florin Cârciumaru

În 22 februarie 2016, ANI a dat un comunicat, în care a anunțat că a sesizat DNA central, în legătură cu suspiciunea posibilei săvârșirii, de către primarul Florin Cârciumaru, a unor infracțiuni asimilabile infracțiunilor de corupție și a unor infracțiuni de conflict de interese.

Conform ANI, Cârciumaru ar fi semnat, ca mandatar, pe documentele unei tranzacții imobiliare, din 2010, între fiica sa și o firmă (n.n. Pres Sanitas S.R.L.), căreia același Cârciumaru i-a acordat contracte din bani publici, în calitate de ordonator de credite, în perioada 2005-2010.

Conform acestei tranzacții imobiliare, fiica lui Cârciumaru, a devenit proprietara unui imobil, pentru care a plătit un preț subevaluat (n.n. fiica primarului a obținut imobilul, în 2010, la aproximativ un sfert din prețul cu care proprietarul îl achiziționase, în 2007). Proprietarul imobilului a fost tocmai patronul firmei Pres Sanitas. Această firmă a obținut lucrări, în valoare de aproximativ 8 milioane de euro, din partea ordonatorului de credite Florin Cârciumaru, în perioada 2005-2010.

Cele de mai sus sunt susținute, în comunicat, și de ANI:

” Agenția Națională de Integritate a sesizat Direcția Națională Anticorupție cu privire la posibila săvârșire de către CÂRCIUMARU FLORIN, Primar al Mun. Târgu Jiu, a infracțiunii asimilată infracțiunilor de corupție precum și a infracțiunii de conflict de interese, întrucât, în calitate de ordonator de credite, a semnat, mai multe documente în beneficiul S.C. PRES SANITAS S.R.L. Târgu Jiu, societate de la care fiica sa, CĂLINOIU EUGENIA FLORINELA (fostă CÂRCIUMARU), a achiziționat, în anul 2010, prin mandatar CÂRCIUMARU FLORIN, un imobil la prețul de 70.200 Lei. Imobilul fusese achiziționat anterior, în anul 2007, de către această societate comercială cu prețul de 270.000 Lei.

În aceeași speță, ce viza suspiciuni de corupție, procurori ai Direcției Naționale Anticorupție (DNA) au ridicat documente – inclusiv de la reședința primarului Cârciumaru – în luna mai 2015. În mod surprinzător, în respectivul dosar, instrumentat de serviciul teritorial din Craiova al Direcției Naționale Anticorupție, procurorii nu au putut identifica vreun suspect sau vreun inculpat.

Însuși Cârciumaru se declară nevinovat, pe baza faptului că DNA- serviciul teritorial Craiova nu-l consideră suspect, după ce a instrumentat aceeași speță. Desigur, o întrebare rămâne: de ce ANI a văzut mai mult decât DNA Craiova în această speță?

Conform comunicatului ANI, lui Cârciumaru i s-ar aplica art 301 din Codul Penal al României: „Fapta funcționarului public care, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, a îndeplinit un act ori a participat la luarea unei decizii prin care s-a obținut, direct sau indirect, un folos patrimonial, pentru sine, pentru soțul sãu, pentru o rudã ori pentru un afin pânã la gradul II inclusiv sau pentru o altã persoanã cu care s-a aflat în raporturi comerciale ori de muncã în ultimii 5 ani sau din partea cãreia a beneficiat ori beneficiazã de foloase de orice naturã, se pedepsește cu închisoarea de la unu la 5 ani și interzicerea exercitãrii dreptului de a ocupa o funcție publicã”.

Liberalii gorjeni susțin că finalul acestui articol de cod penal i s-ar aplica lui Cârciumaru, din punctul de vedere al candidaturii pentru Primăria din Tg-Jiu, în condițiile în care edilul nu ar fi atacat, în contencios administrativ, raportul Agenției Naționale de Integritate.

Luna mai, ultimul bal pentru Ion Călinoiu

 

vot 1În luna mai 2016 Ion Călinoiu trebuie să se prezinte la trei procese și are și o campanie electorală de coordonat! Curtea de Apel Alba Iulia a dat un nou termen în procesul dintre Ion Călinoiu, președintele Consiliului Județean Gorj, și Agenția Națională de Integritate. Noul termen este 24 mai. În luna mai, coordonatorul campaniei electorale PSD trebuie să se prezinte la trei procese, unul pe 10 mai, unul pe 16 mai și altul pe 24 mai. De deciziile din aceste procese depinde participarea acestuia la alegerile din 5 iunie dar şi supravieţuirea lui politică.

Ion Călinoiu are termen în procesul de incompatibilitate pe 24 mai, pe 10 mai în procesul penal pentru fals în declarații, iar pe 16 mai în dosarul privind suspendarea din funcție. Procesul dintre Călinoiu și ANI este controversat deoarece în baza unei prime sentințe dată de instanța din Gorj, acesta a fost suspendat din funcție. Cu toate că lui Ion Călinoiu i s-a respins cererea de contestare a raportului ANI, ca netimbrată, procesul continuă la Curtea de Apel Alba Iulia.

La termenul de marți, 26 aprilie, se pare că judecătorii au solicitat și informații de la Parchetul Local. Tot atunci se va admite sau nu că procesul a fost intentat de Călinoiu, împotriva ANI, prea târziu. “În vederea administrării probei cu înscrisuri, propusă de părţi, apreciată de către instanţă utilă pentru soluţionarea excepţiei tardivităţii contestării raportului de evaluare se acordă un nou termen de judecată la data de 24.05.2016. Întrucât cauza se află în stare de amânare se va solicita Centrului Naţional de Dezvoltare a Învăţământului Profesional şi Tehnic punct de vedere prin care să precizeze dacă prin întâmpinare a înţeles să formuleze şi o cerere de intervenţie accesorie în sprijinul reclamantului”, se arată în decizia instanței de la Curtea de Apel Alba Iulia.

Călinoiu a fost trimis în judecată, de Parchetul Local, pentru fals în declaraţii în formă continuată, primul termen fiind pe 10 mai, la Judecătoria Târgu Jiu.

De asemenea, pe 16 mai, Călinoiu are termen la Tribunalul Gorj și în procesul în care a cerut anularea deciziei Prefecturii cu privire la suspendarea din funcție.

Șeful Consiliului Județean Gorj, Ion Călinoiu, este acuzat că nu și-a declarat toate veniturile în declarația de avere, el câștigând câteva sute de lei și din proiecte europene. Călinoiu spunea că a omis să treacă banii în declarația de avere.

„Luluţa” Kovesi ridiculizată de SIE pe motiv de necunoaştere a legii

kovesiLaura Codruta Kovesi a avut în această săptămână o ieşire foarte dură la adresa SIE. Deloc impresionaţi, cei din SIE i-au spus „Luluţei” că dacă prin România se poate juca de-a legea, în alte ţări din U.E. legea trebuie respectată. Şefa DNA a arătat o lipsă de informare crasă sau e mai mult de atât? Faptul că nu a cerut cooperarea SIE dar critică activitatea acestui serviciu ridică o mare problemă pentru eterna şefă a procurorilor români.

 

Laura Kovesi a spus cu subiect şi predicat:„Nu pot să îmi explic de ce de la SIE în ultimii ani nu am primit vreo sesizare. Mi-e greu să cred că ofițerii SIE nu au informații. În 2015, din 5988 de dosare, 90 au avut la bază sesizari SRI, 22 au avut la bază sesizări DIPI (MAI) și 4 de la Direcția de Informații a Armatei, însă de la SIE nu am avut nici o informare”, a spus Laura Codruța Kovesi.

Șefa DNA a atras atenția că această lipsă de colaborare continuă în condițiile în care mulți dintre inculpații anchetați de procurorii anticorupție își deschid conturi în străinătate sau există firme străine anchetate în țările lor pentru mita dată în România.

Aflata la o conferinta organizata de Freedom House, Expert Forum si CRPE pe baza lansarii unui raport privind indicele sustenabilitatii DNA pe 2015, Kovesi a mai spus ca situatia continua chiar daca cei mai multi dintre inculpatii anchetati de DNA isi deschid conturi in strainatate sau exista firme straine anchetate in tara lor pentru mita data in Romania.

Kovesi a precizat că și acest serviciu are obligația de a trimite informări atunci când în activitățile pe care le desfășoară sesisează fapte penale.

Șefa DNA a mai spus că i se pare imposibil ca ofițerii SIE să nu cunoască faptul că mai mulți infractori au cheltuit sume mari de bani pentru a cumpăra proprietăți în străinătate.  A dat și un exemplu: un suspect a achiziționat o casă de șase milioane de euro în Franța și SIE nu a trimis nicio sesizare către DNA.

„Nu am primit niciodată informări de la SIE, am aflat din comisii rogatorii sau din investigații jurnalistice. Mi-e greu să cred că ofițerii de informații nu dau peste aceste elemente și nu înțeleg de ce nu sesizează DNA. Am vazut că foarte mulți dintre cercetați își mută averea și bunurile în străinătate. Este de siguranță națională, ca atunci când milioane de euro sunt transferate în off-shore, sau când sume considerabile de bani sunt date ca mită prin off-shore-uri pentru licitații publice”, a subliniat șefa DNA.

 

„Luluţa” nu ştie legea

Referitor la afirmațiile doamnei Laura Codruța Kovesi, procuror șef DNA, biroul de presă al SIE este abilitat să comunice următoarele:

Activitatea SIE se desfășoară în concordanță cu prevederile legale, în speță vizează amenințările la adresa securității naționale așa cum sunt acestea expres și limitativ prevăzute în Legea nr.51/1991, obiectivele informative ale Serviciului fiind stabilite prin Planul Național de Priorități Informative, aprobat anual de CSAT. Totodată, în acord cu specificul și misiunea sa, Serviciul de Informații Externe desfășoară o activitate care are ca prioritate prevenția, prin avertizarea timpurie a beneficiarilor în legătură cu intenții ale entităților ostile care pot aducere atingere securității naționale sau intereselor României.

Apreciem că punctul de vedere al doamnei procuror-șef este generat de o neînțelegere a specificului pe care îl incumbă activitatea de informații externe/ spionajul, în speță faptul că obținerea de informații secrete sau confidențiale ce vizează securitatea națională și apărarea intereselor României se realizează preponderent prin surse umane (HUMINT) și metode și mijloace specifice.

SIE nu monitorizează cetățenii români aflați în străinătate, această practică fiind una specifică fostei Securități, așa cum nu monitorizează conturile și transferurile bancare, achizițiile imobiliare sau de altă natură efectuate de cetățenii români în străinătate.

În acord cu tratatele internaționale la care România este parte, SIE nu desfășoară activitate specifică pe spațiile aliate (UE, NATO), ca urmare nu desfășoară activitate specifică nici în Franța, stat menționat ca exemplu de procurorul șef DNA.

Orice acțiune pe spațiile aliate se desfășoară doar în parteneriat cu structurile de informații locale și strict în limita competențelor serviciilor de informații, așa cum sunt acestea prevăzute și înțelese în Comunitatea Informativă Nord-Atlantică/ UE.

Activitatea de spionaj este ilegală raportat la statul țintă. Un serviciu de spionaj nu poate obține, în străinătate, în mod autonom și legal, documente clasificate, baze de date, evidențe, date despre conturi, transferuri bancare, etc. Accesul se poate realiza prin intermediul surselor umane, persoane recrutate și gestionate conspirat și legendat și care, prin acțiunile lor, încalcă legislația statului de origine, săvârșind infracțiunea de spionaj/ trădare. Activitatea de spionaj este o resursă foarte importantă a statului, focalizată pe obținerea de informații secrete, protejate de state/ entități, vizând amenințări la adresa securității naționale. Având în vedere riscurile inerente activității, riscuri pe care ofițerii SIE sunt pregătiți să și le asume și antrenați să le gestioneze, spionajul este angrenat în zone care nu pot fi accesate pe altă cale, în speță atunci când informațiile nu pot fi obținute pe canale legale cum sunt cele generate de cooperarea polițienească, schimbul de date între instituții cu atribuții de control financiar, mecanisme judiciare sau, în unele situații, chiar prin abonamente la baze de date publice.

În cursul cercetării informative, SIE obține, țintit sau colateral, și informații referitoare la intenții de încălcare a legii de către persoane fizice sau juridice române sau străine. Informațiile SIE nu se pot constitui în probe în instanță, întrucât sunt obținute prin surse umane cetățeni străini, cu mijloace și metode specifice, care ”nu pot fi dezvăluite nimănui și în nicio împrejurare”.Respectând cu strictețe atât propria lege de organizare și funcționare cât și protocoalele de cooperare și competențele celorlalte structuri din Sistemul Securității Naționale, acest tip de informații sunt transmise spre completare, validare și exploatare acelor instituții ale statului cu atribuții și posibilități legale, în speță SRI, MAI, ONPCSB, etc.

Astfel, în cursul anului 2015 și în primele luni ale anului 2016, SIE a transmis către SRI, MAI, ONPCSB, ANAF, MApN/DGIA sau alți beneficiari 35 note informative/ semnalări/ alerte vizând aspecte corelate fenomenului de corupție/ infracțiunilor economice.

Totodată, în același interval de timp, SIE a transmis beneficiarilor legali 10 materiale (analize strategice/ buletine tematice/ note de informare) pe subiecte vizând riscuri la adresa securității economice (inclusiv aspecte privind economia subterană, perpetuarea corupției).

Menționăm, de asemenea, că Serviciul primește în mod curent și răspunde cu promptitudine la solicitări punctuale de verificare vizând entități economice, persoane fizice sau juridice cu interese de afaceri în România (credibilitate acționari, implicare în acțiuni ilegale conexe traficului de droguri, finanțarea organizațiilor teroriste, etc. ). În perioada de referință, SIE a răspuns la 30 astfel de solicitări, beneficiarii principali fiind, de asemenea, SRI și MAI.

Pentru corecta informare a opiniei publice, precizăm faptul că, în contextul în care SIE nu are acces la activitatea sau dosarele aflate în lucru la DNA sau la identitatea suspecților din aceste dosare, în intervalul temporal la care face trimitere procurorul șef DNA, SIE nu a primit nicio solicitare de verificare sau obținere de informații vizând vreo persoană fizică sau juridică cercetată pentru fapte de corupție.

 

Aristică Paicu se dă reales primar de Băleşti

PaicuPrimarul comunei Băleşti, Aristică Paicu, vrea un nou mandat la conducerea comunei după ce numeroşii săi contracandidaţi nu au notorietate sau au grave probleme de imagine: Mădălin Ungureanu(PNL) acuzat că ar fi chefliu; Vasile Cârstea(PSD) cu afaceri incompatibile cu funcţia publică; Daniel Horcea(ALDE) pe motive de „ochi albaştrii”.

Artistică Paicu, a fost, din nou, recompensat pentru proiectele investiţionale pe care le-a dus la îndeplinire a nivelul localităţii. Edilul spune că la finele săptămânii trecute a primit o diplomă de la Revista Română de Administraţie Locală pentru o investiţie privind asfaltarea unor drumuri, proiect realizat pe fonduri europene, finalizat în 2015. „Am fost iar premiat din partea Revistei Române a Administraţiei Publice Locale, RAPL. Am primit diploma de cel mai bun primar de comună din regiunea Sud-Vest. Am fost premiat pentru proiectele realizate şi gândirea strategică. Este vorba de un proiectul pe care l-am dus la îndeplinire privind îmbunătăţirea structurii drumurilor de exploataţie agricolă şi ruta alternativă pentru traficul agricol în comuna Bălești. Înseamnă asfaltarea mai multor drumuri cu 3.3 milioane, fonduri obţine prin PNDL, Măsura 125. Este vorba de drumuri agricole din Bălești și Tămășești”, a declarat Aristică Paicu, primarul comunei Bălești.

Este cea de-a patra recunoaştere de acest gen pe care o primeşte primarul din Bălești în ultimii ani.

Mădălina Ciolocoi a părăsit pedeliştii din PNL Gorj

CiolocoiPreşedinta organizaţiei de femei a PNL Gorj, Mădălina Ciolocoi, s-a înscris în ALDE cu adeziune cu tot împreună cu tot grupul femeilor liberale. Situaţia este de-a dreptul jenantă pentru PNL care au rămas cu Maria Cochină, ţărănistă-liberală-pesedistă şi PEDELISTĂ notorie.

Mădălina Ciolocoi  susţine că vechii liberali sunt marginalizaţi, iar actualul PNL şi cei de pe liste la CJ şi pe cele ale organizaţiei municipale nu sunt decât vechii pedelişti, PNL-ul fiind practiv sufocat de vechiul PDL. Ciolocoi a declarat că a venit la ALDE cu adeziunile a circa 80% din organizaţia de femei PNL Gorj.
„Multe colege din judeţ şi-au exprimat poziţia de a deveni membre ALDE şi a reface echipa cu care am lucrat. (…)Organizaţia de femei a derulat cea mai intensă activitate atât în campaniile electorale, foarte multe colege au avut zone, localităţi de care s-au achitat în timpul campaniilor, după aceea, tot organizaţia de femei a realizat acţiuni care s-au desfăşurat la nivel naţional (…) organizaţia de femei a fost una foarte bună şi cred că meritau mult mai multă apreciere”, a declarat Mădălina Ciolocoi.

Reorganizarea CEO, mai multe funcţii şi cheltuieli

TurceniComplexul Energetic Oltenia (CEO) va funcţiona din această săptămână cu un număr mai mare de sucursale. Conducerea companiei, prin intermediul Directoratului, a decis să mărească numărul sucursalelor actuale de la cinci la şapte.

Complexul Energetic Oltenia funcţiona până recent cu Sucursala Divizia Minieră şi Sucursalele Electrocentrale Craiova II, Işalniţa (Dolj), Turceni şi Rovinari (Gorj). În şedinţa Adunării Generale Extraordinare a Acţionarilor CEO, care este programată pentru astăzi, va fi supusă aprobării solicitarea de mărire a numărului de sucursale pentru producătorul de energie electrică şi cărbune din Oltenia. Noile sucursale vor fi următoarele: Craiova II, Chişcani (Brăila), Işalniţa, Rovinari, Turceni (sucursale electrocentrale), respectiv Motru-Jilţ, cu sediul în Motru şi Roşia-Rovinari, cu sediul în Rovinari (sucursale miniere).

Termocentrala pe gaz de la Chişcani, judeţul Brăila, a devenit din punct de lucru sucursală electrocentrale, alături de celelalte patru sucursale electrocentrale producătoare de energie electrică din Gorj şi Dolj. Termocentrala de la Brăila a ajuns la Complexul Energetic Oltenia în urma unei compensări de datorii şi nu a funcţionat niciodată, ca urmare a creşterii preţului gazelor naturale. La un moment dat, la Chişcani erau 233 de salariaţi, însă cea mai mare parte a acestora au fost disponibilizaţi anul trecut. De asemenea, Sucursala Divizia Minieră a fost împărţită în două, după modelul vechilor Bazine Miniere de la Rovinari şi Motru. Totodată, în urma reorganizării, Complexul Energetic Oltenia va avea şi 36 de puncte de lucru, respectiv toate carierele miniere, livrările, sectoarele, baza de la Săcelu, un punct de lucru din Craiova, Hostelul Miami, Unitatea de Închidere şi Conservare şi Hotelul Mina. Modificările în organigrama CEO vor fi înregistrate la Oficiul pentru Registrul Comerţului. Compania are în continuare sediul la Târgu Jiu, deşi se vorbea la un moment dat de mutarea sediului social la Bucureşti.

În ceea ce priveşte angajaţii, începând de astăzi majoritatea celor 15.200 de mineri şi energeticieni se află în liberele de Paşte. Salariaţii au intrat încă de săptămâna trecută în posesia tichetelor cadou de Paşte, în valoare de 700 de lei. „CE Oltenia a achitat toate obligaţiile financiare aferente primului trimestru al anului curent către bugetul de stat şi bugetul asigurărilor sociale, în termenele stabilite de legislaţia în vigoare. Ratele şi comisioanele aferente creditelor accesate pentru programele de investiţii au fost achitate în termenele contractuale. Cu toate că efortul financiar al companiei a fost majorat, în această perioadă, de achiziţionarea certificatelor de CO2, conducerea companiei a dorit şi a reuşit ca salariaţii să nu fie afectaţi, astfel că toate drepturile băneşti ale acestora, inclusiv tichetele cadou pentru sărbătorirea Paştelui, au fost acordate înainte de data limită prevăzută în CCM pentru efectuarea acestor plăţi“, potrivit unui comunicat de presă al Complexului Energetic Oltenia.

DNA-ul nu este Dumnezeu pe pământ!

kovesiChiar dacă tot mai încolțit și președintele Iohannis laudă DNA, această instituție are tot mai multe probleme. DNA începe să aibă probleme în fața instanțelor de judecată, iar în lunile martie și aprilie s-a reușit contraperformanța să aibă 109 achitări, majoritatea solicitărilor DNA fiind respinse de instanțe ”din lipsă de probe”, potrivit site-ului STIRI PE SURSE.

 Spre comparație, în ultimul raport de activitate al DNA se arăta că în anul 2015, procurorii avuseseră doar 96 de achitări. Acum, în doar două luni, DNA a avut parte de 109 achitări.

Dintre cele 109 solutii dispuse de judecatori, 86 de achitari au ca temei juridic dispozitiile art. 16 alin. (1) lit. c) Cod procedura penala – „nu exista probe ca o persoana a savarsit infractiunea”, informează Luju.

3 martie 2016 – Toti cei 5 „constructori ai lui Oprisan”, achitati la fond de Tribunalul Prahova

Sarabanda achitarilor a debutat pe 3 martie 2016, cand Tribunalul Prahova a decis ca faptele de abuz in serviciu si fals in inscrisuri puse de procurori in carca celor cinci asa-zisi constructori ai presedintelui CJ Vrancea, Marian Oprisan, nu sunt prevazute de legea penala ori nu au fost savarsite cu vinovatia prevazuta de lege. Corneliu Prunache si Vasile Mihaiuc au fost declarati nevinovati de savarsirea infractiunilor de complicitate la abuz in serviciu si fals in inscrisuri sub semnatura privata, ambele in forma continuata; Vasile Graur si Iulian Cristian au fost de asemenea achitati, dupa ce au fost acuzati de complicitate la abuz in serviciu in forma continuata; la fel si Vasile Buta, trimis in judecata pentru complicitate la abuz in serviciu si spalare a banilor, ambele in forma continuata. (Tribunalul Prahova, sentinta nr. 96/03.03.2016 pronuntata in dosarul nr. 8027/105/2011).

7 martie 2016 – 4 achitari in dosarul procuroarei Carmen Sirboiu, sefa Parchetului Judecatoriei Orsova

La 7 martie 2016, Curtea de Apel Craiova a pronuntat sentinta in dosarul in care DNA a acuzat-o pe sefa Parchetului Judecatoriei Orsova, procuroarea Carmen Sirboiu, ca ar fi primit mita de la un om de afaceri „lucrari de curatenie si gradinarit” si „225 rasaduri de flori ornamentale de gradina”. Sirboiu a fost achitata pentru trafic de influenta, luare de mita si instigare la folosire de informatii ce nu sunt destinate publicitatii in scopul obtinerii de foloase necuvenite, fiind insa condamnata la 2 ani inchisoare cu suspendare, pentru tentativa la abuz in serviciu.

Exceptand aceasta solutie de condamnare (tentativa la abuz in serviciu, tinem sa subliniem), dosarul s-a dovedit extrem de subtire. Cel putin in opinia magistratului fondului. Judecatoarea Valerica Mirea de la Curtea de Apel Craiova a stabilit ca faptele pentru care au fost trimisi in judecata ceilalti patru inculpati fie nu sunt sustinute de probe, fie nu sunt prevazute de legea penala ori nu au fost savarsite cu vinovatie. Iar asta in conditiile in care DNA a beneficiat de „sprijin din partea SRI” si a facut uz de catuse, toti inculpatii din dosar fiind retinuti preventiv, la 5 octombrie 2014, in aplauzele jurnalistilor de casa.

Prin sentinta nr. 52/07.03.2016 (dosar nr. 2060/54/2014), au fost achitati, in baza art. 16 alin. (1) litera c) din Codul de procedura penala („nu exista probe ca o persoana a savarsit infractiunea”), comisarul sef Ion Ianosi, seful Serviciului de Investigatii Fraude din IPJ Mehedinti (acuzat de luare de mita), omul de afaceriConstantin Popescu, presedinte al PSD-Orsova (trimis in judecata pentru dare de mita), si Viorel Sorinel Duducea (cumparare de influenta si dare de mita). Cel de-al cincilea inculpat, subofiterul Liviu Ionut Fister, seful Formatiunii Rutiere din cadrul Politiei municipiului Orsova, a fost de asemenea gasit nevinovat dupa ce a fost acuzat de folosire de informatii ce nu sunt destinate publicitatii in scopul obtinerii de foloase necuvenite, fals intelectual si abuz in serviciu in scopul obtinerii pentru sine ori pentru altul de foloase necuvenite, solutia de achitare fiind dispusa in baza art. 16 alin. (1) litera b) din Codul de procedura penala („fapta nu este prevazuta de legea penala ori nu a fost savarsita cu vinovatia prevazuta de lege”).

8 martie 2016 – Dan Radu Rusanu, achitat de judecatorul Alexandru Mihai Mihalcea

A urmat fostul sef al Autoritatii de Supraveghere Financiara, Dan Radu Rusanu. Incatusat de procurorii DNA dupa ce Traian Basescu a decretat public ca ASF este o „cloaca ce trebuie curatata” si apoi tinut 4 luni in arest preventiv, Rusanu a fost achitat printr-o sentinta dispusa, la 8 martie 2016, chiar de judecatorul Alexandru Mihai Mihalcea, de la Sectia a II-a penala a Curtii de Apel Bucuresti, cunoscut opiniei publice pentru maniera in care a ales sa judece procese precum ICA si RAFO-CAROM.

22 martie 2016 – Fiasco total pentru DNA: 39 de achitari in dosarul Portul Constanta, in care 28 de inculpati au executat in total 3.208 zile de arest preventiv

Procurorii Lucian Papici si Gheorghe Bocsan (foto 3), autori ai unor rechizitorii soldate cu numeroase condamnari incasate de statul roman la CEDO, au recidivat in asa-numitul dosar „Portul Constanta”. Senatorul Mircea Banias, ex-secretarul general al MAI Laurentiu Mironescu si alti 37 de inculpati umiliti public, unii dintre uitati prin arest preventiv, au fost achitati la fond de Inalta Curte de Casatie si Justitie. Sentinta a fost pronuntata, la 22 martie 2016, de un complet cunoscut pentru intransigenta manifestata in dosarele DNA. Judecatoarele supreme Alina Ioana Ilie, Florentina Dragomir si Mariana Ghena au constatat ca 36 dintre cei 39 de inculpati au fost trimisi in judecata de cei doi vestiti procurori fara probe, alte solutii fiind dispuse fie pe litera a) – „fapta nu exista”, fie pe litera b) teza I – „fapta nu este prevazuta de legea penala”.

24 martie 2016 – 9 achitari definitive in dosarul Loteria II

Dupa achitarile pe linie incasate la Tribunalul Bucuresti in temeiul art. 16 alin. (1) lit. b) Cpp (sentinta nr. 1017/F/25.06.2015 pronuntata in dosarul nr. 46717/3/2009*), parchetul anticoruptie nu a reusit sa obtina nici macar o condamnare in dosarul Loteria II, solutionat definitiv la 24 martie 2016. Curtea de Apel Bucuresti a mentinut sentinta TMB prin care 9 inculpati au fost achitati. Fata de George Copos, Camelia Voiculescu si Roza Giulio Giuzepe, si ei achitati la fond, instanta de apel a dispus incetarea procesului penal pe motiv de prescriere a faptelor.

4 aprilie 2016 – Mihail Vlasov, achitat pentru dare de mita pe lipsa de probe

La inceputul lunii aprilie 2016, judecatoarea Adriana Elena Bajan de la Sectia a II-a penala a Curtii de Apel Bucuresti l-a achitat pe fostul sef al Camerei de Comert si Industrie a Romaniei, avocatul Mihail Vlasov, pe motiv ca „nu exista probe ca inculpatul a savarsit infractiunea” de dare de mita pentru care a fost trimis in judecata de DNA.

22 aprilie 2016 – 46 de achitari definitive pe lipsa de probe, in dosarul Referendumului

In fine, ultima si cea mai mediatizata decizie a fost pronuntata in urma cu doua zile in celebrul dosar in care DNA a trimis in judecata 75 de inculpati (73 au rezistat procesului), in frunte cu liderul PSD Liviu Dragnea, sub pretinsa acuzatie de fraudare a Referendumului din 2012 pentru demiterea presedintelui Traian Basescu. 44 de persoane fusesera achitate la fond, pentru lipsa probe, solutii mentinute de completul de 5 judecatori condus de presedinta ICCJ Livia Stanciu, care, in plus, a admis apelul a doua inculpate condamante initial ridicand astfel la 46 numarul inculpatilor trimisi degeaba in judecata de procurorul Lucian Papici (foto 5) (printr-un rechizitoriu din 27.09.2013 verificat sub aspectul legalitatii si temeiniciei chiar de sefa DNA Laura Codruta Kovesi). DNA a obtinut la ICCJ doar 27 de condamnari – cu o exceptie, toate cu suspendarea executarii pedepsei. Parca pentru a da si mai mult apa la moara vocilor care au afirmat despre acest dosar ca este unul eminamente politic, singurul inculpat caruia instanta suprema i-a marit pedeapsa in apel a fost chiar Liviu Dragnea.

Precizări privind actele de identitate în ziua alegerilor

AlegeriEliberarea cărților de identitate și reînnoirea celor expirate este un demers important, inclusiv în vederea exercitării dreptului la vot, sens în care structura specializată a MAI a luat măsuri de a facilita cetățenilor eliberarea actelor de identitate. În ziua alegerilor locale, cărțile de identitate vor fi eliberate în regim de urgență, în interval de câteva ore de la momentul la care a fost depusă cererea.

 

În contextul măsurilor dispuse de conducerea Ministerului Afacerilor Interne pentru buna desfășurare a alegerilor locale, serviciile publice comunitare de evidență a persoanelor de la nivelul întregii țări (SPCEP) au emis, în primele trei luni ale acestui an, 565.654 documente de identitate. În total, în primul trimestru al anului 2016 au fost eliberate cu 2.899 mai multe cărți de identitate decât în aceeași perioadă a anului trecut.

De asemenea, în prima jumătate a luni aprilie a.c. au fost emise, la nivel național, 99.178 de cărți de identitate, cu 7.212 mai multe față de prima jumătate a lunii aprilie a anului 2015, scăzând astfel numărul persoanelor care nu dețin acte de identitate valabile.

Eliberarea cărților de identitate și reînnoirea celor expirate este un demers important, inclusiv în vederea exercitării dreptului la vot, sens în care structura specializată a MAI a luat măsuri de a facilita cetățenilor eliberarea actelor de identitate.

În acest sens, persoanele care din motive medicale sunt în imposibilitatea de a se deplasa pot solicita lucrătorilor serviciilor publice comunitare de evidență a persoanelor să vină la domiciliul lor pentru derularea procedurii necesare obținerii cărții de identitate. Sunt disponibile astfel stații mobile care permit echipelor SPCEP colectarea datelor personale ale solicitantului și fotografierea acestuia la domiciliu. Pentru a beneficia de această facilitate, persoana care este în imposibilitatea de a se deplasa sau aparținătorii acesteia trebuie să trimită o cerere motivată către structurile de Evidența Populației.

Totodată, în ziua alegerilor locale, cărțile de identitate vor fi eliberate în regim de urgență, în interval de câteva ore de la momentul la care a fost depusă cererea.

PSD Târgu-Jiu vrea majoritate în Consiliul Local Târgu-Jiu

CarciumaruChiar dacă Florin Cârciumaru a anunțat că PSD-ul este dispus să cedeze un post de viceprimar, acest partid merge pe 11 posturi eligibile din 21 care aduc majoritatea.

Florin Cârciumaru va deschide lista de Consiliul Local Târgu Jiu, urmat de actualii viceprimari Aurel Popescu și Adrian Tudor. Pe locul patru este omul de afaceri Viorel Petcu, iar pe cinci Cristian Toader Pasti, șeful Parcului Industrial de la Sadu. Pe listă, pe locuri eligibile mai sunt actualii consilieri Mihai Gherghe, Liliana Luca și Iulia Vână, Constantin Ștefan, Petrișor Roibu, reprezentantul pensionarilor PSD sau Alexandru Picui de la Artego.