Consiliul Local Târgu-Jiu la final de mandat

CL Targu JiuMandatele consilierilor municipali din Târgu-Jiu au ajuns la final. Ultima ședință a Consiliului Local Târgu-Jiu în actuala formulă s-a desfășurat luni. Unii dintre consilierii locali și-au luat rămas bun de la funcții, alții vor reveni pentru un nou mandat. Printre cei care pleacă se numără Nicolae Mergea,  Iulian Dascăl, Alin Rădulescu ș.a.

Medicul Iulian Dascăl a renunțat la o nouă candidatură: „Nu am emoții, pentru că îmi cântăresc întotdeauna din timp ce trebuie să fac și evit, astfel, emoțiile. Nu o să mă regăsesc în noul Consiliu Local care va fi format, după data de 5 iunie. Nu am mai candidat ca urmare a unor probleme personale. Nu regret nimic. Viața este frumoasă așa cum este“.

Nicolae Predescu speră să se regăsească în structura noului Consiliu Local: „Sunt emoții inerente după patru ani de activitate pentru că s-a format un colectiv de lucru. Unii dintre noi sperăm să ne regăsim în noua structură a Consiliului Local și să continuăm proiectele“

 

Primarul Florin Cârciumaru le-a mulțumit consilierilor locali pentru activitate și modul în care au colaborat: „Este ultima ședință a Consiliului Local din mandatul 2012-2016 și vă rog să-mi permiteți ca în numele Primăriei municipiului Târgu-Jiu să vă mulțumesc pentru modul în care am colaborat de-a lungul anilor. Într-un asemenea moment sunt emoții atât pentru mine, cât și pentru dumneavoastră, pentru că timp de patru ani de zile am constituit o echipă care a lucrat pentru binele orașului, drept pentru care vă mulțumesc și sper că și de aici încolo să colaborăm ca cetățenii ai municipiului Târgu-Jiu, ca reprezentanți ai diferitelor instituții, pentru că nu știm ce ne oferă viața. Dincolo de acestea, trebuie să rămânem oameni, pentru familiile noaste și orașul nostru“.

În final, consilierii locali, alături de primarul Cârciumaru și cei doi viceprimari, au făcut o fotografie de grup.

Anunțuri

Redescoperirea grafitului

GrafitAustralianul Mark Thompson a lăsat de ceva vreme afacerile pe care le avea în mineritul aurifer și s-a îndreptat spre grafit. Dar el nu este interesat să dea materie primă pentru creioane ci, prin compania sa Thompson Talga Resources Ltd., intenționează să transforme grafitul dintr-o mină din Suedia într-un material numit grafen, mai tare decât oțelul și care conduce electricitatea mai bine decât cuprul, scrie Bloomberg. Compus din atomi de carbon dispuşi într-o reţea asemănătoare unui fagure, de grosimea unui atom, grafenul a fost descoperit în 2004 de doi cercetători, Andre Geim şi Konstantin Novoselov, care au fost recompensaţi cu premiul Nobel pentru fizică în 2010.

Materialul inovator funcţionează ca o barieră foarte eficace, în cazul în care nu este perforat, ceea ce oferă numeroase aplicaţii interesante în domeniul tratamentelor anticorozive şi al ambalajelor impermeabile. În timp ce piața pentru grafen este încă în curs de dezvoltare, efortul Talga de a produce în mod profitabil acest material ar putea deschide ușa pentru utilizări comerciale, de la baterii, la îmbrăcăminte sau materiale de construcții. “Producem câteva grame pe zi în laborator. În cazul în care am putea scoate câteva tone pe an ar fi un mare pas înainte. În cazul în care Telga poate genera volumele pe care spun că le pot, ar însemna că este o bună oportunitate pentru producția de grafen pe scară largă”, a declarat Laurence Hardwick, de la Institutul pentru Energii Regenerabile de la Universitatea din Liverpool.

Thompson, în vârstă de 49 de ani, directorul general Talga si cel mai mare acționar, a vorbit pentru prima oară despre grafit la o conferință minieră din Hong Kong, în 2011. Participanții de acolo erau însă uimiți de senzația de atunci: bateriile Litiu-ion ce urmau să fie utilizate de producători precum Tesla Motors Inc. sau Apple Inc. Până atunci, Thompson se ocupa de extracția aurului din minereuri. Tot ce se știa despre grafit până la acea oră era că acest material a fost utilizat pentru scriere încă din 1500. Dar perspectiva extinderii cererii pentru mașinile electrice a trezit interesul său. Așa că în mai puțin de un an de la fondarea Talga, Thompson a început să croeioneze perspectivele companiei sale.

„După ce a văzut lanțul de aprovizionare pentru baterii și creșterea vânzărilor de vehicule electrice, am știut că voi ocupa de grafit”, a spus Thompson, originar din Australia, care a lucrat timp de două decenii în industria minieră auriferă. El a studiat înregistrările forajelor vechi din Suedia pentru a găsi grafitul cel mai pur. A dobândit drepturile de exploatare de la Teck Resources Ltd, o companie din Canada, care căuta însă cupru și aur, nicidecum grafit. Ceea ce Thompson a găsit la nord de Cercul Arctic, în apropiere de orașul suedez de Vittangi, a fost un „depozit natural ciudat.” Grafitul este atât de concentrată încât să poată fi tăiat cu ușurință în blocuri, care sunt mai ușor și mai ieftine pentru procesare. În timp ce cererea de grafit este în creștere, poate exista mai mult potențial pentru grafen, cel mai puternic și mai ușor material cunoscut de om.

O „folie” de grafen reprezintă un singur strat de atomi de carbon, legaţi între ei în forma unui fagure. Asta îl face cel mai subţire material produs vreodată. Ar trebui puse trei milioane de „folii” de grafen una peste alta, pentru a obţine un strat cu grosimea de un milimetru. Este, de asemenea, cea mai puternică substanţă cunoscută: este de 200 de ori mai dură decât oţelul şi de câteva ori mai dură decât diamantul. O „folie” de grafen subţire cât una de plastic ar putea susţine greutatea unui elefant. În plus, pentru a sparge grafenul, un elefant ar trebui să se balanseze în vârful unui creion care să străpungă materialul. Grafenul este extrem de flexibil şi poate fi întins la 120% din suprafaţă, fără a-l deteriora. Este, de asemenea, un foarte bun conductor de electricitate, mult peste cuprul folosit în mod obişnuit, şi este cel mai bun conductor de căldură cunoscut. Folosindu-l în baterii de litiu, ar putea crește în mod semnificativ capacitatea de încărcare și de durată de viață, susțin cercetătorii de la Universitatea din Manchester. De asemenea, în industria electronic ar putea fi utilizat la dispozitivele iPhone. Succesul nu este încă sigur pentru Talga, care încă nu a ajuns pe profit. Planul lui Thompson este acela de a-și extinde mina și de construi o instalație de prelucrare în apropiere. Apoi, el va trebui să se bată pe o piață dominată de furnizori mari, ceea ce practic va fi foarte greu să se impună.

“Ceea ce a împiedicat până acum dezvoltarea industriei grafenului a fost costul de producție și volumele ca și inexistente de producție. Industria nu poate obține un volum consistent pe piață, iar aceasta este o problemă majoră pentru competitor”, a declarat Simon Moores, managing director la Benchmark Mineral Intelligence din Londra. În prezent, valoarea grafenului produs anual este estimate undeva între 30 și 50 de milioane de dolari, conform Grafena-Info din Tel Aviv. Piața este încă foarte mică iar la public ajung puține informații. Thompson crede că el poate produce material pentru 484 de dolari pe tonă. “Dacă vorbești de ceva care poate merge într-o baterie, aș fi foarte sceptic la orice pretenție care sugerează că costul de producție ar putea fi mai mi de 500 de dolari pe tonă”, a declarat Jamie Deith, CEO la Eeagle Grafit Inc din Canada, concurentul lui Thompson. Talga investește 30 milioane de dolari în fabrica sa din nordul Suediei. Compania speră să poată începe livrarea a 46.000 de tone pe an de grafit și 1.000 de tone de grafen din 2018. Prin comparație, oferta globală totală de grafen anul trecut a fost de aproximativ 1.000 de tone, potrivit la Grafen-Info. US Geological Survey estimează de aprovizionarea cu grafit la nivel mondial este de 1,19 milioane de tone. Aproximativ două treimi din grafitul din lume vine de la companii din China.

“Chiar dacă totul merge bine, introducerea grafenului în bateriile comerciale va lua timp pentru că furnizorii mondiali și-au construit o reputație pentru fiabilitate. Există o anumită reticență la marii producători de baterii să se bazeze pe companii mici în calitate de furnizori”, crede Logan Goldie-Scot, analist la Bloomberg Energy Finance. Dar cererea este în creștere. Bateriile de azi consumă aproximativ 80.000 de tone de grafit pe an, iar cererea ar putea ajunge la 250.000 de tone în 2020, conform Benchmark Intelligence Mineral. Mai mult de 12 fabrici de baterii vor apărea în următori cinci ani, inclusiv Tesla Gigafactory din Nevada, facilitatea de 500 de milioane de euro a Daimler în Germania și șapte unități în China. “Bateriile pe grafit trec printr-o fază de creștere foarte puternică. Suntem într-o situație în care marile companii producătoare se bat să obțină contract pe termen lung”, a declarat Moores.

 

Sursa COTIDIANUL

Termocentralele gorjene monitorizate prin satelit la poluare

TermoNASA a efectuat un studiu cu privire la nivelul unor poluanţi, în intervalul 2005 – 2015, pentru mai multe ţări industrializate din lume, printre care şi România. Cercetarea a fost efectuată cu ajutorul satelitului AURA aflat pe orbită în jurul Pământului din 2004.

Potrivit  Greenpeace, satelitul furnizează observaţii globale asupra stratului de ozon şi a gazelor cheie ce poluează atmosfera, cum ar fi dioxidul de azot (NO2) şi dioxid de sulf (SO2). Satelitul a identificat surse crescute de dioxid de sulf în mai multe zone cercetate, printre care şi în judeţul Gorj. „Sursele notabile de SO2 includ, de exemplu, industria minieră şi districtele industriale din regiunea Donbass în estul Ucrainei, marile termocentrale pe cărbune din jurul Mării Marmara şi din sudul Turciei, precum şi cele din judeţul Gorj în sud-vestul României, din Galabovo în Bulgaria, din Belgrad în Serbia, şi Megalopolis în sudul Greciei. Cele mai multe zone cu nivel ridicat de dioxid de sulf se datorează utilizării cărbunelui (lignit – cărbune de calitate inferioară cu un conţinut mare de sulf) pentru generarea de energie electrică şi îndepărtării incomplete a SO2 din gazele de ardere evacuate pe coş“, se arată într-un comunicat al Greenpeace.

Cu toate acestea, studiul indică scăderi considerabile ale nivelului de dioxid de sulf în Gorj ca urmare a retehnologizărilor efectuate. „Studiul indică scăderi considerabile de dioxid de sulf în judeţul Gorj din România, în Grecia şi în Bulgaria, probabil ca urmare a unor măsuri mai stricte de control privind emisiile de SO2 de la termocentrale, ca răspuns la mandatele Uniunii Europene“,

 

Florin Mergea, ”Gorjeanul Anului” 2015 în Gorj

MergeaTenismanul târgujian Florin Mergea a primit din partea Consiliului Judeţean Gorj, titlul „Gorjeanul Anului“ pentru anul 2015.

Consilierii judeţeni au supus aprobării proiectul de hotărâre prin care i s-a decernat titlul de „Gorjeanul anului“ tenismenului Florin Mergea. Sportivul va veni la Târgu Jiu, pentru a primi distincţia primită de la Consiliul Judeţean Gorj. Preşedintele Consiliului Judeţean Gorj, Ion Călinoiu, a declarat că Florin Mergea a fost nominalizat pentru acordarea în anul 2015 a titlului „GORJEANUL ANULUI“  pentru că este un jucător profesionist de tenis de câmp, care de-a lungul anilor a obţinut rezultate de excepţie datorită pregătirii şi efortului deosebit de intense.

Florin Mergea are vârsta de 31 de ani şi este component al lotului României pentru Cupa Davis. În acest an a câştigat, la proba de dublu, Turneul de tenis de la Bucureşti. Acesta a câştigat şase turnee şi ocupă a 13 poziţie în lume, la proba de dublu.

 

Lia Olguța Vasilescu, lovită de DNA în campanie electorală

OlgutaÎntâmplător sau nu, deoarece agenda DNA nu o știe nimeni dar favorizează candidații care nu au făcut parte din vechiul USL, Lia Olguța Vasilescu a fost chemată la DNA pentru o nouă confruntare. Procurorii DNA țin morțiș să arate alegătorilor ceva deși dosarul a fost, potrivit judecătorilor, neconvingător.

Procurorii Secției de combatere a corup­ției din cadrul DNA au dispus luni punerea în mișcare a acțiunii penale față de primarul municipiului Craiova, Lia Olguța Vasilescu, pentru săvârșirea unei noi infracțiuni, cea  de spălare de bani.

Potrivit unui comunicat al DNA transmis Agerpres, în același dosar s-a mai început urmărirea penală față de Radu Cosmin Preda, administrator public al Craiovei, sub aspectul săvârșirii unei noi infracțiuni de instigare la spălare de bani, precum și față de Elena Daniela Popescu, reprezentant al unei asociații nonprofit, pentru o nouă infracțiune de spălare de bani.
„În dosarul respectiv, cei trei inculpați mai sunt acuzați pentru săvârșirea infracțiunilor de luare de mită (4 infracțiuni), folosirea autorității sau influenței în scopul obținerii de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite (3 infracțiuni) și spălare de bani (Vasilescu Lia Olguța), două infracțiuni de complicitate la luare de mită (Preda Radu Cosmin) și patru infracțiuni de complicitate la luare de mită (Popescu Elena Daniela)“, se precizează în comunicat.
Potrivit procurorilor anticorupție, faptele pentru care s-a dispus începerea urmăririi penale au fost comise în timpul campaniei electorale pentru alegerile locale din anul 2012.
„Cu prilejul campaniei electorale pentru alegerea primarului municipiului Craiova, desfășurată în anul 2012, mai mulți oameni de afaceri au fost determinați de candidatul Vasilescu Lia Olguța, personal sau prin intermediul unor persoane din echipa de campanie, să facă diverse sponsorizări. În scopul obținerii acestor foloase, inculpata s-a folosit de influența pe care o avea asupra oamenilor de afaceri, în calitatea sa de vicepreședinte al organizației județene a unui partid politic“, se menționează în comunicatul DNA.
Procurorii mai susțin că, în cadrul „donațiilor“, estimate la 135.907 de euro, care au constat în realizarea de materiale electorale și susținerea de spectacole, Lia Olguța Vasilescu ar fi primit de la un om de afaceri, în urma exercitării influenței sale politice, suma de 25.000 de euro pentru plata concertului susținut de un artist străin. Banii, la care s-au adăugat încă 25.000 euro a căror proveniență nu a fost stabilită, ar fi fost dați în preziua concertului din 14 mai 2012 unei persoane care se ocupa cu organizarea de evenimente.
„Aceasta din urmă a achitat suma totală de 50.000 de euro staff-ului artistului respectiv, conform contractului depus la dosarul cauzei. Prin această activitate, inculpata Vasilescu Lia Olguța a folosit suma respectivă cunoscând că provine din săvârșirea unei infracțiuni“, se arată în comunicat.
Într-un context diferit, în cursul anului 2014, Lia Olguța Vasilescu ar fi pretins și primit de la mai mulți oameni de afaceri care aveau în derulare contracte cu Primăria Craiova, precum și printr-o asociație nonprofit, mai multe sume de bani cu titlu de mită, în legătură cu îndeplinirea unor acte ce intrau în îndatoririle sale de serviciu.
„Referitor la sumele de bani pretinse și primite de inculpata Vasilescu Lia Olguța cu ajutorul inculpaților Preda Radu și Popescu Elena Daniela, din probele administrate a rezultat că inculpata Popescu Elena Daniela, președinte al asociației, în cunoștință de cauză, la instigarea inculpatului Preda Radu, care, de asemenea, cunoștea proveniența și modul real de obținere a sumelor de bani intrate în contul asociației cu titlu de sponsorizări, a acceptat încheierea a trei contracte de sponsorizare, iar ulterior a dispus transferul sumei de 316.471 lei, în luna iunie 2014, din contul asociației în contul unei societăți comerciale, în scopul disimulării adevăratei naturi a provenienței acesteia, cunoscând că provine din săvârșirea infracțiunii de luare de mită“, mai susțin procurorii DNA

Luare de mită la Primăria Tismana

primarie-tismanaUn funcționar din cadrul Primăriei Tismana este acuzat că ar fi cerut o șpagă de 700 de lei unei femei din localitate, pentru a-i elibera o autorizație de construire a unei locuințe. Eugen Cristian Moldoveanu a fost trimis în judecată, vineri, pentru luare de mită. Acesta lucrează de peste 10 ani la compartimentul ”Urbanism și Amenajarea teritoriului”.

”Parchetul de pe lângă Tribunalul Gorj a dispus trimiterea în judecată, sub control judiciar, a inculpatului Moldoveanu Cristian Eugen, inspector cu probleme de urbanism și amenajarea teritoriului, în cadrul Primăriei Tismana, pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită, reținându-se că, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, acesta a pretins suma de 700 de lei și a primit de la martora denunțătoare suma de 415 lei pentru a-i elibera autorizație de construire a unui imobil, asigurând-o că nu va fi sancționată contravențional de acesta, dacă va construi fără autorizație”, se precizează într-un comunicat al Parchetului de pe lângă Tribunalul Gorj. Tânărul de 39 de ani își va desfășura în continuare activitatea, în cadrul primăriei, până când judecătorii de la Tribunalul Gorj se vor pronunța în cazul său. Anchetatorii au solicitat să rămână sub control judiciar în timpul procesului. Bărbatul se declară nevinovat, anunțând că va contesta în instanță rechizitoriul. ”Nu e nicio legătură cu ce au comunicat. Nu este adevărat. Nu am pretins nimic”, a declarat Eugen Cristian Moldoveanu. Acesta susține că banii ar fi fost, de fapt, pentru proiectantul care urma să întocmească documentația. ”Eu nu pot să comentez, pentru că nu știu stadiul cercetărilor, dar știu că este anchetat. A fost pus sub supraveghere, însă a venit la serviciu. Nu a eliberat nimic de la primărie. Mi-a luat și mie Poliția o declarație pe care nu pot să o comentez. Lucrează de mult la primărie. Eu l-am găsit aici pe domnul Moldoveanu”, a precizat Marian Slivilescu, primarul orașului Tismana.

Dian Popescu a rămas condamnat dar salvat de închisoare

dian-popescuJudecătorii de la Înalta Curte de Casație și Justiție s-au pronunţat astăzi în dosarul „Lotul Peștișani”, sentința fiind definitivă. Magistraţii au respins apelurile formulate de inculpaţi, menţinând pedepsele iniţiale.

„Respinge, ca nefondate, apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justiţie şi de inculpaţii Pavel Ion Florin, Popescu Dumitru Dian, Popescu Titus Gabriel, Isar Nicolae şi Floarea Radu Dan împotriva sentinţei penale nr.1024 din data de 27 noiembrie 2014, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia Penală în dosarul nr.18870/95/2012, privind şi pe intimatul inculpat Pârvulescu Dumitru. Obligă apelanţii inculpaţi Pavel Ion Florin, Popescu Dumitru Dian, Popescu Titus Gabriel, Isar Nicolae şi Floarea Radu Dan la plata sumei de câte 300 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat. Onorariile parţiale cuvenite apărătorilor desemnaţi din oficiu pentru apelanţii inculpaţi Pavel Ion Florin, Popescu Dumitru Dian, Popescu.

Titus Gabriel, Isar Nicolae și Floarea Radu Dan şi pentru intimatul inculpat Pârvulescu Dumitru, până la prezentarea apărătorilor aleşi, în sumă de câte 130 lei, se vor plăti din fondurile Ministerului Justiţiei. Definitivă. Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi, 30 mai 2016”, a stabilit ieri Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Dian Popescu a fost judecat și condamnat în dosarul supranumit „Lotul Peștișani”. Senatorul fost condamnat la cinci luni de închisoare cu suspendare, la prima instanță, pentru complicitate la abuz în serviciu contra intereselor publice, iar pentru Florin Pavel, magistrații au dictat trei ani de închisoare cu suspendare, pentru abuz în serviciu în formă calificată.