OMV PETROM și afacerea ”ecologizarea” pe banii statului român

 

 

Petrom  2Pentru prima dată după 2004, OMV Petrom  a înregistrat anul trecut o pierdere de 690 de milioane de lei, comparativ cu profit de 2,1 miliarde de lei în anul 2014. Doar că pierderea este nesemnificativă față de sumele uriașe primite de la statul român pentru acțiuni de ecologizare, peste 500 de milioane de euro în ultimul deceniu, pe lucrări care au fost făcute de mântuială. Petroliștii româno-austrieci au speculat faptul că statul român s-a angajat în 2004 să suporte toate lucrările de ecologizare apărute în ultimii ani și pun totul în cârca statului român profitând de schimbarea unor denumiri de proiecte de acest gen.

Potrivit informațiilor  existente pe acest subiect,  România are 210 situri contaminate și 1.183 potențial contaminate (pentru care nu au fost realizate încă rapoarte de evaluare) rezultate de pe urma activităților industriale și miniere desfășurate în ultimele decenii. Costurile de refacere a acestora sunt uriașe. Mai exact, 1,264 miliarde de euro ar costa evaluarea de risc și remedierea celor 210 situri contaminate, la care se pot adăuga 7,192 miliarde de euro evaluările de risc și refacerea pentru siturile potențial contaminate. Datele sunt prezentate în documentul Strategia Națională și Planul Național de Acțiune pentru Gestionarea Siturilor Contaminate din România, care va fi dezbătut joi în cadrul Comisiei de Dialog Social din Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice.

Printre sectoarele economice  ”vinovate” de agresiunile asupra  solului, subsolului și apelor subterane și de suprafață sunt industria minieră și metalurgică, industria chimică, industria petrolieră și depozitele vechi de pesticide. Pentru unii, ne referim aici la industria petrolieră, activitățile de ecologizare nu costă nimic, au fost trecute în sarcina statului român, uneori abuziv, și așa au devenit o afacere extrem de profitabilă. România este un stat păgubit ca în atâtea mari afaceri.

Ecologizări de peste un miliard de euro

În anul 2004 privatizarea PETROM a fost prezentată ca un mare succes politic și economic al statului român. Și poate că ar fi fost dacă cei care au semnat contractul de privatizare sesizau că bagă ”mortul” în casă, în sensul că statul român s-a înhămat la acțiuni de ecologizare care ar putea să depășească cu mult sumele plătite de firma austriacă OMV, specialiștii vorbind de un total de peste un miliard de euro.

Astfel, prin semnarea Contractului de privatizare SNP PETROM SA Bucureşti (aprobată prin HG nr. 1090/2004) OMV AKTIENGESELLSCHAFT s-a angajat să plătească statului român 668,815 milioane de euro. În același timp, prin același document, statul român şi-a asumat ca, în măsura în care ulterior privatizării vor apărea responsabilități sau eventuale pretenții de despăgubire din partea terţilor sau autorităţilor de mediu din cauza poluării istorice, statul român să le achite, potrivit Angajamentului de Despăgubire privind Mediul. Statul român este obligat prin acest contract ca, pentru o perioadă de 15 ani, să despăgubească în totalitate OMV Petrom pentru orice pretenţii în legătură cu poluarea anterioară a mediului, iar pe o perioadă de 30 de ani să se despăgubească OMV Petrom în totalitate pentru orice pretenţii în legătură cu abandonarea şi scoaterea din funcţiune a sondelor abandonate, oprite, închise sau care aşteaptă să fie abandonate.

Nu știm la acest moment dacă cei care au semnat contractul cuno;teau  ce ”cutie a Pandorei” deschid dar, în consonanță cu cele întâmplate în alte sectoare, ar fi trebuit să cunoască faptul că  la momentul privatizării PETROM statul român nu avea niciun inventar al siturilor contaminate sau cu potențial de contaminate, cu atât mai puțin o estimare a eventualelor despăguriri la care se angaja…Și așa am ajuns la peste 500 milioane de euro decontate și pretenții din ce în ce mai mari de la austrieci deși, de foarte multe ori, e vorba de lucrări vechi care erau cunoscute și la momentul privatizării.

Doar că trebuie să știi cum să speculezi prevederile contractului, să schimbi niște denumiri etc, etc. Cei din conducerea OMV Petrom au hotărât ca reprezentanţii structurilor regionale ale companiei petroliere (ASSET – uri  şi Zone de producţie) să ceară Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului emiterea de programe de conformare pentru lucrări de remediere (ecologizare) aferente unor proiecte (aplicaţii). Denumirea acestora nu coincide cu cea consemnată în cuprinsul contractului de privatizare a SNP PETROM SA şi anexele lui. Concret, orice ecologizare are ca fundament Anexa P, iar cheltuielile sunt decontate de statul român. Deși costurile pentru unele lucrări trebuiau suportate de OMV Petrom, întrucât erau poluări cunoscute şi cuantificate înainte de privatizare, urmând ca statul român să deconteze eventuale depăşiri ale costurilor urmare a unor operaţiuni suplimentare de decontaminare (generate de depăşirea cantităţilor estimate), România este bună de plată de fiecare dată iar totalul sumelor a ajuns deja la 510 milioane de euro.

Cum se poate întâmpla asta? Simplu,  OMV Petrom menționează  că toate proiectele pentru care Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului a emis programe de conformare reprezintă evenimente declanşatoare, exploatând faptul că denumirile acestora sunt diferite de cele din cuprinsul contractului de privatizare, și cere statului român decontarea integrală a tuturor lucrărilor de ecologizare. Iată o rețetă de succes pentru orice afacere din România, să scoți vânzătorul și dator după ce i-ai luat toți banii din privatizare.

Mai bine mai târziu…

Într-un final, adică după ce a plătit sumele amintite, statul român a pus piciorul în prag și a început să refuze unele deconturi pe motive întemeiate. Bunăoară,  în 2011, când s-a refuzat plata a 22 milioane de euro pentru lucrări de ecologizare despre care se ştia că au fost făcute superficial şi fără respectarea contractului de privatizare, OMV Petrom a dat în judecată statul român la Curtea Internaţională de Arbitraj de la Paris. Cu o apărare de mântuială, specifică și altor sectoare, România a pierdut procesul și a fost bună de plată.

La acest moment,  statul refuză din nou decontarea a 20 milioane de euro pentru lucrările de ecologizare realizate înainte de 2014, iar OMV Petrom ameninţă cu un nou proces la Curtea Internaţională de Arbitraj de la Paris. Singura noastră speranță ar fi ca de data asta statul să fie mai hotărât în apărarea propriilor interese.

Ecologizări de mântuială

Așa cum săptămânalul ASALT a mai relatat, ecologizările s-au făcut de foarte multe ori doar pentru bani și fără simț de răspundere.

În 2014, de exemplu,  OMV Petrom a încheiat cu asocierea Citadin Prest şi CECONI Bixad (Satu-Mare) un contract pentru ecologizarea sau demolarea unor sonde din 18 judeţe.Pentru capacităţile aparţinând ASSET II OLTENIA, ASSET III MUNTENIA VEST (judeţele Dolj, Olt, Gorj, Argeş, Teleorman), dar şi a altor ASSET-uri (ASSET VI MUNTENIA CENTRAL Târgovişte, jud. Dâmboviţa), lucrările au fost subcontractate de ICLAM Ecologic SRL din Scorniceşti (Olt), Vespa Investments & Consulting Srl Viişoara (Argeş) (care administrează halda de deşeuri industriale Braneţ-Olt), Verd Eco Chris Serv SRL Popeşti, (Prahova), Demeco SRL Bacău şi partenerilor de afaceri.

“Ecologizările” s-au făcut cu costuri minime… sau deloc, dar, cu acceptul tacit al reprezentanţilor OMV Petrom şi al unor responsabili din statul român, au obţinut buletine de analiză pentru siturile ecologizate, certificatele de stocare şi eliminare finală a pământului ecologizat.

Presa centrală citează surse care menționează printre persoanele din OMV Petrom care nu-și fac datoria: şeful Serviciului Abandonări şi Managementul Deşeurilor al ASSET III MUNTENIA VEST Piteşti (Argeş), Daniel Pătrănoiu, şeful Compartimentului Abandonări şi Managementul Deşeurilor din ASSET VI Muntenia Central Târgovişte (Dâmboviţa) – Elvis-Nelu Savu, câțiva responsabili de la Zona de Producţie V Bolintin (Giurgiu), care răspund și pentru zona Teleorman (dl. Rochianu și doamnele Beşcheret şi Raţă), dar și Alina-Nicoleta Constantinescu – de la Departamentul de Management deşeuri din structura centrală a OMV Petrom.

O afacere ”curată”

După cum putem să ne dăm seama, pe hârtie  totul este legal şi curat, dar după ploaie petrolul musteşte în depozitele cu reziduuri ecologizate. și toate astea se întâmplă sub ochii autorităţilor de mediu, care acordă avize şi autorizaţii de mediu pentru firmele de prestări servicii. Se pare că nu  contează pentru nimeni că halda de deşeuri de la Balş (Olt), unde sunt stocate majoritatea deşeurilor provenite de la OMV Petrom din zona de sud, este neconformă şi în plin proces închidere, iar directorul executiv al Agenţiei pentru Protecţia Mediului Olt, Dorel Şteomlega, a legalizat tot din birou!

Dumitru Glăman

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s