Pandurii Târgu-Jiu în agonie

PanduriiEchipa de Liga 1 este în colaps financiar în timp ce Ion Călinoiu se roagă de Borc să dea bani de la CEO. Echipa nu are bani de întreținere și salarii și nu poate termina sezonul regulat.

Deși Pandurii traversează o perioadă bună din punct de vedere sportiv,  nu acelaşi lucru se poate spune despre partea financiară. Clubul este îngropat în datorii, banii primiţi din drepturile tv sau din vânzarea lui Hora par să nu fie de ajuns pentru a scoate corabia la mal, aşa că Narcis Răducan cere ajutorul membrilor asociaţi. În acest sens, oficialul a cerut ca joi după-amiaza să aibă loc o şedinţă AGA în care să se discute toate problemele clubului de ordin financiar.

Şeful echipei de fotbal Pandurii, Narcis Răducan, le va cere finanţatorilor de la Pandurii să spună dacă vor să mai susţină echipa de fotbal din punct de vedere financiar. „Nu este cea mai plăcută situaţie în acest moment. Este cod portocaliu, este îngrijorător. Trag un semnal de alarmă. Am solicitat în această săptămână o întâlnire cu acţionarii pentru că trebuie luate decizii energice. Plecăm de la un adevăr crunt, dar simplu. CEO contribuia la bugetul clubului cu 200 de mii de euro pe lună, însă de opt luni de zile nu am mai primit aceşti bani de la CEO. Povara aceasta de a duce echipa fără membrul asociat principal este cumplită. Nu am încasat nici un ban în afara de cei pe care i-am produs, vânzarea de jucători şi drepturi tv. Am primit periodic bani pe împrumut sau cesiune de creanţe pe care i-am înapoiat fără dobândă. Nu am beneficiat de acordul de finanţare stabilit la început de an. Fondul de salarii era la 160 de mii de euro şi s-a ajuns la 120 de mii de euro lunar. Se poate face performanţă şi cu bani puţini, dar fără bani nu se poate face. Am ajuns în punctul în care trebuie să decidem dacă vom continua la acest nivel fotbalul, sau vrem să facem la alt nivel, sau să se întâmple ce a fost la handbal şi baschet”, a declarat Narcis Răducan, şeful echipei de fotbal Pandurii.

Reclame

OMV PETROM și afacerea ”ecologizarea” pe banii statului român

 

 

Petrom  2Pentru prima dată după 2004, OMV Petrom  a înregistrat anul trecut o pierdere de 690 de milioane de lei, comparativ cu profit de 2,1 miliarde de lei în anul 2014. Doar că pierderea este nesemnificativă față de sumele uriașe primite de la statul român pentru acțiuni de ecologizare, peste 500 de milioane de euro în ultimul deceniu, pe lucrări care au fost făcute de mântuială. Petroliștii româno-austrieci au speculat faptul că statul român s-a angajat în 2004 să suporte toate lucrările de ecologizare apărute în ultimii ani și pun totul în cârca statului român profitând de schimbarea unor denumiri de proiecte de acest gen.

Potrivit informațiilor  existente pe acest subiect,  România are 210 situri contaminate și 1.183 potențial contaminate (pentru care nu au fost realizate încă rapoarte de evaluare) rezultate de pe urma activităților industriale și miniere desfășurate în ultimele decenii. Costurile de refacere a acestora sunt uriașe. Mai exact, 1,264 miliarde de euro ar costa evaluarea de risc și remedierea celor 210 situri contaminate, la care se pot adăuga 7,192 miliarde de euro evaluările de risc și refacerea pentru siturile potențial contaminate. Datele sunt prezentate în documentul Strategia Națională și Planul Național de Acțiune pentru Gestionarea Siturilor Contaminate din România, care va fi dezbătut joi în cadrul Comisiei de Dialog Social din Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice.

Printre sectoarele economice  ”vinovate” de agresiunile asupra  solului, subsolului și apelor subterane și de suprafață sunt industria minieră și metalurgică, industria chimică, industria petrolieră și depozitele vechi de pesticide. Pentru unii, ne referim aici la industria petrolieră, activitățile de ecologizare nu costă nimic, au fost trecute în sarcina statului român, uneori abuziv, și așa au devenit o afacere extrem de profitabilă. România este un stat păgubit ca în atâtea mari afaceri.

Ecologizări de peste un miliard de euro

În anul 2004 privatizarea PETROM a fost prezentată ca un mare succes politic și economic al statului român. Și poate că ar fi fost dacă cei care au semnat contractul de privatizare sesizau că bagă ”mortul” în casă, în sensul că statul român s-a înhămat la acțiuni de ecologizare care ar putea să depășească cu mult sumele plătite de firma austriacă OMV, specialiștii vorbind de un total de peste un miliard de euro.

Astfel, prin semnarea Contractului de privatizare SNP PETROM SA Bucureşti (aprobată prin HG nr. 1090/2004) OMV AKTIENGESELLSCHAFT s-a angajat să plătească statului român 668,815 milioane de euro. În același timp, prin același document, statul român şi-a asumat ca, în măsura în care ulterior privatizării vor apărea responsabilități sau eventuale pretenții de despăgubire din partea terţilor sau autorităţilor de mediu din cauza poluării istorice, statul român să le achite, potrivit Angajamentului de Despăgubire privind Mediul. Statul român este obligat prin acest contract ca, pentru o perioadă de 15 ani, să despăgubească în totalitate OMV Petrom pentru orice pretenţii în legătură cu poluarea anterioară a mediului, iar pe o perioadă de 30 de ani să se despăgubească OMV Petrom în totalitate pentru orice pretenţii în legătură cu abandonarea şi scoaterea din funcţiune a sondelor abandonate, oprite, închise sau care aşteaptă să fie abandonate.

Nu știm la acest moment dacă cei care au semnat contractul cuno;teau  ce ”cutie a Pandorei” deschid dar, în consonanță cu cele întâmplate în alte sectoare, ar fi trebuit să cunoască faptul că  la momentul privatizării PETROM statul român nu avea niciun inventar al siturilor contaminate sau cu potențial de contaminate, cu atât mai puțin o estimare a eventualelor despăguriri la care se angaja…Și așa am ajuns la peste 500 milioane de euro decontate și pretenții din ce în ce mai mari de la austrieci deși, de foarte multe ori, e vorba de lucrări vechi care erau cunoscute și la momentul privatizării.

Doar că trebuie să știi cum să speculezi prevederile contractului, să schimbi niște denumiri etc, etc. Cei din conducerea OMV Petrom au hotărât ca reprezentanţii structurilor regionale ale companiei petroliere (ASSET – uri  şi Zone de producţie) să ceară Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului emiterea de programe de conformare pentru lucrări de remediere (ecologizare) aferente unor proiecte (aplicaţii). Denumirea acestora nu coincide cu cea consemnată în cuprinsul contractului de privatizare a SNP PETROM SA şi anexele lui. Concret, orice ecologizare are ca fundament Anexa P, iar cheltuielile sunt decontate de statul român. Deși costurile pentru unele lucrări trebuiau suportate de OMV Petrom, întrucât erau poluări cunoscute şi cuantificate înainte de privatizare, urmând ca statul român să deconteze eventuale depăşiri ale costurilor urmare a unor operaţiuni suplimentare de decontaminare (generate de depăşirea cantităţilor estimate), România este bună de plată de fiecare dată iar totalul sumelor a ajuns deja la 510 milioane de euro.

Cum se poate întâmpla asta? Simplu,  OMV Petrom menționează  că toate proiectele pentru care Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului a emis programe de conformare reprezintă evenimente declanşatoare, exploatând faptul că denumirile acestora sunt diferite de cele din cuprinsul contractului de privatizare, și cere statului român decontarea integrală a tuturor lucrărilor de ecologizare. Iată o rețetă de succes pentru orice afacere din România, să scoți vânzătorul și dator după ce i-ai luat toți banii din privatizare.

Mai bine mai târziu…

Într-un final, adică după ce a plătit sumele amintite, statul român a pus piciorul în prag și a început să refuze unele deconturi pe motive întemeiate. Bunăoară,  în 2011, când s-a refuzat plata a 22 milioane de euro pentru lucrări de ecologizare despre care se ştia că au fost făcute superficial şi fără respectarea contractului de privatizare, OMV Petrom a dat în judecată statul român la Curtea Internaţională de Arbitraj de la Paris. Cu o apărare de mântuială, specifică și altor sectoare, România a pierdut procesul și a fost bună de plată.

La acest moment,  statul refuză din nou decontarea a 20 milioane de euro pentru lucrările de ecologizare realizate înainte de 2014, iar OMV Petrom ameninţă cu un nou proces la Curtea Internaţională de Arbitraj de la Paris. Singura noastră speranță ar fi ca de data asta statul să fie mai hotărât în apărarea propriilor interese.

Ecologizări de mântuială

Așa cum săptămânalul ASALT a mai relatat, ecologizările s-au făcut de foarte multe ori doar pentru bani și fără simț de răspundere.

În 2014, de exemplu,  OMV Petrom a încheiat cu asocierea Citadin Prest şi CECONI Bixad (Satu-Mare) un contract pentru ecologizarea sau demolarea unor sonde din 18 judeţe.Pentru capacităţile aparţinând ASSET II OLTENIA, ASSET III MUNTENIA VEST (judeţele Dolj, Olt, Gorj, Argeş, Teleorman), dar şi a altor ASSET-uri (ASSET VI MUNTENIA CENTRAL Târgovişte, jud. Dâmboviţa), lucrările au fost subcontractate de ICLAM Ecologic SRL din Scorniceşti (Olt), Vespa Investments & Consulting Srl Viişoara (Argeş) (care administrează halda de deşeuri industriale Braneţ-Olt), Verd Eco Chris Serv SRL Popeşti, (Prahova), Demeco SRL Bacău şi partenerilor de afaceri.

“Ecologizările” s-au făcut cu costuri minime… sau deloc, dar, cu acceptul tacit al reprezentanţilor OMV Petrom şi al unor responsabili din statul român, au obţinut buletine de analiză pentru siturile ecologizate, certificatele de stocare şi eliminare finală a pământului ecologizat.

Presa centrală citează surse care menționează printre persoanele din OMV Petrom care nu-și fac datoria: şeful Serviciului Abandonări şi Managementul Deşeurilor al ASSET III MUNTENIA VEST Piteşti (Argeş), Daniel Pătrănoiu, şeful Compartimentului Abandonări şi Managementul Deşeurilor din ASSET VI Muntenia Central Târgovişte (Dâmboviţa) – Elvis-Nelu Savu, câțiva responsabili de la Zona de Producţie V Bolintin (Giurgiu), care răspund și pentru zona Teleorman (dl. Rochianu și doamnele Beşcheret şi Raţă), dar și Alina-Nicoleta Constantinescu – de la Departamentul de Management deşeuri din structura centrală a OMV Petrom.

O afacere ”curată”

După cum putem să ne dăm seama, pe hârtie  totul este legal şi curat, dar după ploaie petrolul musteşte în depozitele cu reziduuri ecologizate. și toate astea se întâmplă sub ochii autorităţilor de mediu, care acordă avize şi autorizaţii de mediu pentru firmele de prestări servicii. Se pare că nu  contează pentru nimeni că halda de deşeuri de la Balş (Olt), unde sunt stocate majoritatea deşeurilor provenite de la OMV Petrom din zona de sud, este neconformă şi în plin proces închidere, iar directorul executiv al Agenţiei pentru Protecţia Mediului Olt, Dorel Şteomlega, a legalizat tot din birou!

Dumitru Glăman

CEO dă bani pe utilajele care nu le are

 

TermoComplexul Energetic Oltenia pregăteşte un contract de aproape 7 milioane de euro pentru închirierea de utilaje în mai multe cariere ale companiei. Este nevoie de utilaje pentru nivelări, terasări și alte lucrări specifice iar CEO nu deține asemenea utilaje.

Potrivit informațiilor, este vorba de un contract-cadru pe doi ani de zile care vizează închirierea de utilaje şi echipamente de construcţii cu operator. Utilajele sunt pentru Carierele Roşia şi Peşteana, din cadrul Sucursalei Roşia-Rovinari şi Carierele Roşiuţa şi Lupoaia din cadrul Sucursalei Motru-Jilţ.  Potrivit documentaţiilor de licitaţie, utilajele cu şofer vor fi utilizate pentru lucrări de nivelare, terasare, împingerea cărbunelui în depozite, curăţirea şi nivelarea fronturilor de lucru, curăţirea transportoarelor de mare capacitate, precum şi alte lucrări specifice în carierele miniere.

Potrivit Complexului Energetic Oltenia, compania nu deţine utilajele respective şi se impune închirierea acestora. Contractul pe doi ani se apropie de 7 milioane de euro. Contractul-cadru se bazează pe încheierea de contracte subsecvente pe durată scurtă, de trei luni, în funcţie de necesităţi. Utilajele sunt necesare, începând cu data de 1 septembrie 2016. Este necesar ca Directoratul şi Consiliul de Supraveghere din cadrul Complexului Energetic Oltenia să avizeze încheierea contractului-cadru, iar acţionarii companiei să fie informaţi în legătură cu acesta, având în vedere că are o valoare mai mare de 3 milioane de euro. Contractul poate fi derulat cu mai mulţi operatori.

DNA și Înalta curte de Casație și Justiție s-au prăbușit în încrederea românilor

 

kovesiDatele Eurobarometrului Comisiei Europene arată că 35 % dintre români au în prezent încredere în justiţie şi sistemul judiciar, cu 13 procente mai puţin faţă de anul 2015, scăderea fiind cea mai mare înregistrată de o instituţie europeană într-un timp atât de scurt.DNA și ÎCCJ reprezintă vârful de lance al sistemului judiciar, iar conform datelor acestui eurobarometru, cele două instituții sunt în picaj liber, odată cu restul instituțiilor de justiție.

 

Încrederea cetăţenilor români în justiţie a scăzut în ultimele luni ale anului 2016 cu 13% faţă de anul precedent. Potrivit datelor Eurobarometrului pentru primăvara anului 2016, în prezent, 35% dintre români au încredere în justiţie şi sistemul judiciar. Datele arată că 60% dintre cei chestionaţi au declarat că au tendinţa să nu creadă în justiţia din România , în creştere cu 12% faţă de 2015, lucru sesizat deja de săptămânalul nostru în ultimul an.

Scăderea de 13 procente faţă de anul 2015 ar fi cea mai mare înregistrată într-un timp atât de scurt.În cadrul Eurobarometrului, 72% dintre respondenţii români au declarat că au încredere în Armată, în scădere cu patru procente faţă de 2015. La nivel naţional, aproximativ 50% dintre cetăţeni au încredere în poliţie, în creştere cu 1% faţă de valorile înregistrate în toamna anului trecut.

 Cât priveşte Guvernul, 24% dintre cei chestionaţi au declarat că au încredere în această instituţie, în creştere cu un procent faţă de ultimul Eurobarometru. În cazul Administraţiei Publice, procentul de încredere este de 30%, iar la autorităţile publice regionale şi locale de 35%, în creştere cu trei procente.

A crescut procentul şi în cazul partidelor politice, la 13%, cu un plus de 1% faţă de toamna anului trecut, doar Parlamentul înregistrând o scădere a încrederii de trei procente şi ajungând la un procent de 14% în 2016

Sondajul pentru Eurobarometrul primăvara 2016 a fost realizat în perioada 21-31 mai 2016.

Vicepremierul Costin Borc a ajuns în Gorj degeaba

borc-sindicateVicepremierul Costin Borc s-a aflat, în această săptămână, la Târgu-Jiu, unde a purtat discuţii cu autorităţile judeţene şi locale. Borc a stat de vorbă timp de o oră şi cu managerul interimar al Complexului Energetic Oltenia, Ionel Ilie, dar şi cu câţiva lideri sindicali din minerit şi energie. În afară de disponibilizări nu a anunțat alte soluții.

 

Vicepremierul României, Costin Borc, a declarat că principalele discuţii cu factorii de răspundere din Gorj şi Complexul Oltenia au fost legate de partea minieră a companiei, în special de problemele întâmpinate în cariere privind lipsa frontului de lucru şi exproprierea unor terenuri. „Am venit să discutăm în special despre problemele legate de partea minieră şi de asigurarea terenurilor pentru exproprieri pentru anii viitori. Mă refer la Jilţ Sud, la Roşia. Cred că există soluţii pe termen scurt pentru continuarea activităţii miniere. De altfel, pentru noi CEO este o societate foarte importantă. Oricine vorbeşte şi se transmit tot felul de bârfe că se închide, că intră în insolvenţă… Am discutat cu domnul manager Ilie care ne-a spus că situaţia financiară este bună, că se fac plăţi, că încasările sunt mai mari decât plăţile şi că lucrurile intră într-un normal”, a declarat Costin Borc. Ionel Ilie, şeful CEO, i-a cerut vicepremierului să faciliteze aprobarea unor hotărâri de guvern privind deblocarea exproprierilor la carierele Jilţ Sud şi Roşia. „Am prezentat domnului vice-prim-ministru principalele problemele ale Complexului Energetic Oltenia. Este vorba în principal de probleme de expropriere pentru a avea de lucru la Cariera Jilţ Sud şi la Cariera Roşia. I-am arătat Cariera Roşia şi am discutat la sediul companiei despre problemele societăţii pentru a putea spune că avem un viitor la societatea aceasta. Trebuie să ne ajute cu promovarea unei hotărâri de Guvern pentru Jilţ Sud şi Roşia, la fel cum s-a întâmplat pentru Jilţ Nord. Lipsa unui program de exproprieri pune în pericol viitorul Complexului Energetic Oltenia ”, a menţionat Ionel Ilie, managerul interimar al Complexului Energetic Oltenia.Vicepremierul a anunţat, însă, că rezolvarea problemei exproprierilor de la CEO necesită mai mult timp, în acest sens fiind nevoie de o hotărâre de guvern care, cu siguranţă, nu va putea fi dată pe loc. „Orice problemă legată de exproprieri vizează un termen scurt. Este vorba de luni de zile. Deschiderea unor astfel de formalităţi asigură o predictibilitate şi o stabilitate procesului”, a spus Costin Borc, reprezentantul Guvernului Cioloş.

 

Aşteptat degeaba
În urmă cu mai bine de o lună, Cosmin Popescu şi Ion Călinoiu i-au cerut vicepremierului Costin Borc să vină cât mai repede la Complexul Oltenia, întrucât societatea nu are o conducere stabilă, iar activitatea întâmpină dificultăţi din mai multe puncte de vedere. „Mă bucur că a răspuns invitaţiei noastre. Sunt convins că pe termen scurt se vor rezolva problemele companiei. Ştie bine zona şi problemele cu care se confruntă şi sunt sigur că se va implica”, a declarat Cosmin Popescu, preşedintele Consiliului Judeţean Gorj.

Dumitru Glăman

Primarii aleși de Vladimir și Drăguțești puși pe liber de Prefectură

primariComunele Drăguţeşti şi Vladimir au rămas fără primari, după ce Prefectura Gorj a emis ordinele de încetare a mandatelor celor doi edili condamnaţi definitiv la închisoare cu suspendare. Primarii liberali Vasile Moşoiu şi Ion Ianăşi vor primi în această săptămână deciziile de plecare din funcţie. Primarii au posibilitatea de a contesta în instanţă ordinele prefectului. În cazul în care instanţa de judecată va respinge contestaţiile, vor fi create premisele organizării de noi alegeri în cele două comune.

„Din ultimele discuţii pe care le-am avut cu colegii de la juridic, şi analizând mai multe documente, incluzând decizii ale Curţii Constituţionale privind speţe similare, am decis şi urmează ca cei de la Serviciul Legalitate să înainteze referatul pentru încetare înainte de termen a mandatelor celor doi primari din comunele Drăguţeşti şi Vladimir. Cu tot regretul, trebuie să respectăm legea, aşa că luni sau marţi vom emite aceste ordine. Se pot organiza alegeri locale parţiale, în cele două localităţi, până în anul 2020, dar nu înainte cu 6 luni de organizarea de alegeri locale”, a precizat subprefectul Sorin Arjoca.

Primarul din Vladimir nu înţelege de ce trebuie să-şi piardă mandatul din cauza unui accident ce circulaţie. „Dacă vor avea loc alegeri parţiale, cu siguranţă voi candida din nou şi mai ies din nou primar. Dacă oamenii te-au vrut o dată, cu siguranţă te mai vor şi a doua oară. La ceea ce am eu, nu mi se pare normal să intru în aceeaşi categorie cu cei care au făcut fapte de corupţie, delapidare sau alte probleme. Oamenii ştiu că nu am avut nici o vină din ziua în care s-a întâmplat accidentul”, a precizat presei Ion Ianăşi, primarul din Vladimir, condamnat la un an şi 4 luni de închisoare cu suspendare după ce a lovit cu maşina un localnic.

O speţă identică se înregistrează la Primăria Drăguţeşti, primarul Vasile Moşoiu având o condamnare definitivă la un an de închisoare cu suspendare în dosarul în care a fost acuzat că a vândut o bucată de teren unui interpus care, ulterior, l-a revândut Primăriei Drăguţeşti. De altfel, Vasile Moşoiu a mai rămas fără mandat, înainte de alegeri, tot din cauza condamnării pe care o avea la activ.