Plagiatul Laurei Codruța Kovesi a ieșit la iveală

 

KovesiLucrarea de doctorat a procurorului general al României, Laura Codruţa Kovesi, este un plagiat.Grupul de Investigaţii Politice (GIP) şi Miliţia Spirituală a publicat încă din 2015  documente care demonstrează că lucrarea de doctorat a Laurei Codruţa Kovesi este un plagiat.În decembrie 2011, Laura Codruţa Kovesi a susţinut la Facultatea de Drept şi Ştiinţe Administrative a Universității de Vest din Timişoara teza de doctorat cu titlul Combaterea crimei organizate prin dispoziţii de drept penal. Laura Codruţa Kovesi a fost însoţită de un cortegiu de susţinători în frunte cu George Maior, directorul SRI şi Marius Iacob, procurorul general adjunct. Procurorul general al României a primit pentru această lucrare calificativul magna cum laude. Deputatul Sebastian Ghiță s-a autodenunțat că a participat la falsificarea verdictului de neplagiat în cazul Kovesi.

Lucrarea Codruţei Kovesi este un plagiat începând chiar de la prima propoziţie, potrivit investigatorilor. Prima frază din lucrarea procurorului general este următoarea: „La începutul secolului XXI, crima organizată a devenit unul dintre pericolele cele mai grave la adresa existenței, stabilității şi continuității societăților statale din cauza transformării grupurilor infracționale primitive de tip mafiot în adevărate întreprinderi criminale, cu scopul de a se opune autorităților statale şi de a teroriza întreaga comunitate prin exacerbarea violenței, diversificării modurilor de operare, a diversificării structurilor de tip criminal şi comiterea de infracțiuni din aproape întregul spectru al infracționalității”. Aceasta reproduce cuvînt cu cuvînt, fără să citeze, prima frază din studiul Lupta societăţii organizate împotriva criminalităţii organizate publicat de Col. (r) prof. dr. Ion Dragoman şi Drd. procuror Aurel Mihai Ciorobea în Buletinul Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I” în nr. 2 din 2007, cu patru ani înainte ca Laura Codruţa Kovesi să-şi susţină teza de doctorat.

Laura Codruţa Kovesi a copiat fără să folosească ghilimelele sau să indice sursele, lucrări cunoscute în domeniu, studii din reviste de specialitate, strategii guvernamentale, dar şi referate disponibile pe internet, pe site-uri specializate. Procurorul general a copiat inclusiv lucrări disponibile pe site-uri precum: http://www.referate-scolare.ro/, http://www.referat.ro/, http://6profu.ro, http://facultate.regielive.ro/etc.
În încercarea de a-şi ascunde frauda, Laura Codruţa Kovesi a inserat în lucrarea sa note de subsol şi referinţe bibliografice, ca şi cum ea ar fi citit lucrările respective. În realitate, procurorul general a copiat pasajele din lucrările plagiate cu tot cu note. Pentru ca ridicolul său fie deplin, nici măcar această copiere nu a fost făcută cu acurateţe. Fără să citeze sursa, Laura Codruţa Kovesi a copiat, la pagina 16 din teza sa, pasaje întregi din lucrarea lui Nicolae Lupulescu, Spălarea banilor şi finanţarea terorismului publicată în 2006 pe site-ul Institutului Naţional al Magistraturii. În lucrarea sa, la pagina 16, Nicolae Lupulescu citează articolul Conexiunile între terorism şi criminalitate publicat în Jane’s Intelligence Review în 2004 de Tamara Makarenko, o cunoscută specialistă în domeniul crimei organizate şi terorismului. „Copy-paste-ul” i-a jucat aici o festă Codruţei Kovesi. Copiind pasajele din lucrarea lui Lupulescu, procurorul general copiază şi notele în care se făcea trimitere la lucrarea lui Makarenko, dar greşeşte numele autoarei, botezînd-o „Tamam M.”

Lucrarea inexistentei „Tamam M.” apare inclusiv în bibliografia tezei de doctorat a Laurei Codruţa Kovesi, ceea ce demonstrează o dată în plus intenţia de fraudă a acesteia.

Laura Codruța Kovesi a copiat inclusiv pasajele în care a subliniat faptul că formulează concluzii personale. La pagina 20 din teza de doctorat, procurorul general spune: „Putem concluziona că în era globalizării organizațiile criminale nu mai au nevoie de o bază teritorială de unde să-şi coordoneze acțiunile, pentru că progresul tehnologic a creat posibilitatea să-şi conducă afacerile indiferent de locul unde se află, datorită multiplelor rețele de calculatoare şi telecomunicații”.
„Concluzia” personală a Laurei Codruța Kovesi este, în realitate, copiată dintr-o altă lucrare: „În era globalizării, organizațiile situate în afara legii nu mai au nevoie de o baza teritoriala de unde sa-si coordoneze acțiunile. Revoluția tehnologica a creat posibilitatea șefilor de rețele sa-si conducă afacerile, indiferent de locul unde se afla. Multe dintre acțiunile lor pot fi duse la îndeplinire prin intermediul rețelei de calculatoare si telecomunicaţii.” (scritube.com: Ameninţări la adresa securităţii şi apărării naţionale şi colective)

GIP şi Miliţia Spirituală a publicat un tabel în care sînt puse faţă în faţă pasaje plagiate de Laura Codruţa Kovesi şi textele originale. Tabelul nu reproduce decît o mică parte din textele copiate de procurorul general fără a folosi ghilimele și fără a cita sursa.

Va avea curajul ministrul Mircea Dumitru al Educației, cel care a avut curajul să îi declare plagiatori doar pe Ponta și Oprea, să o lase pe Kovesi fără doctorat?

 

În cazul lui Ion Călinoiu funia se apropie de par

 

 

calinoiu1Ion Călinoiu nu știe dacă în toamnă va mai candida, cel mai probabil nu, dar are mari probleme juridice în continuare.Procesul acestuia  cu Prefectura Gorj se apropie de final. Tribunalul Gorj va da o soluţie în data de 3 octombrie. Rezultatul acestui proces contează în perspectiva următoarelor alegeri, pierderea procesului punându-l pe tuşă 3 ani. Însă şi mai important este al doilea dosar, penal, pentru fals în declaraţii, în care a avut termen pe 27 septembrie. Acesta a primit un nou termen, pe 18 octombrie.

Problemele lui Ion Călinoiu au început după ce a încasat 800 de lei printr-un proiect derulat de Inspectoratul Şcolar Judeţean Gorj şi nu a trecut banii în declaraţia de avere. Astfel, Agenţia Naţională de Integritate (ANI) l-a declarat incompatibil. Călinoiu a contestat decizia ANI, dar acţiunea i-a fost respinsă ca netimbrată. Astfel, se putea considera că procesul lui este încheiat.
În baza aceste decizii dată de instanţă, Instituţia Prefectului i-a suspendat lui Călinoiu mandatul de preşedinte al Consiliului Judeţean. Călinoiu a contestat, iar instanţa i-a admis, în parte contestaţia, şi a putut reveni la Consiliu. A urmat un alt proces, la Alba Iulia, dar nici acela nu i-a fost favorabil. „Respinge ca tardivă acţiunea în contencios administrativ formulată de reclamantul Călinoiu Ion în contradictoriu cu pârâta Agenţia Naţională de Integritate“, este decizia dată în iunie la Curtea de Apel Alba Iulia. Decizia nu este definitivă, pe Portalul Justiţiei nu apare că ar fi fost atacată, însă se pare că a contestat la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
A continuat la Tribunalul Gorj procesul cu Instituţia Prefectului, de anulare a actului de suspendare, semnat de prefectul Gheorghe Paraschivu. Iniţial, pronunţarea ar fi trebuit dată pe 19 septembrie, însă a fost o amânare. Pe 3 octombrie, va fi un prim verdict în acest caz.
Dar lucrurile nu se termină aici. Parchetul Local a admis trimiterea în judecată a lui Ion Călinoiu pentru fals în declaraţii, dosar ce îşi are izvorul în ancheta ANI. „Declararea necorespunzătoare a adevărului într-un mod ritmic, repetat, în anii 2013-2014, conturează intenţia directă cu care a acţionat inculpatul Călinoiu Ion, calificată prin scopul urmărit, acela de a ascunde starea de incompatibilitate în care s-a aflat în perioada 2012-2013“, se arată în rechizitoriu.
Călinoiu a fost marţi, 27 septembrie, la Judecătoria Târgu Jiu, unde a avut procesul în dosarul de fals în declaraţii în formă continuată. Procesul pare să fi fost unul interesant, la proces fiind aduşi martori cu mandat de aducere.

 

Judecătorii gorjeni se fac că protestează

OLYMPUS DIGITAL CAMERA
OLYMPUS DIGITAL CAMERA

Judecătorii gorjeni continuă protestul până la sfârșitul lunii septembrie și vor purta banderole albe la braț. Magistrații au decis în Adunarea Generală, de la sfârșitul săptămânii trecute, să renunțe la amplificarea protestelor, în sensul amânării ședințelor de judecată, așa cum se stabilise anterior.

Protestul continuă tot sub formă de banderole albe la braț, pentru că în țară, deja, majoritatea instanțelor au adoptat această formă: memorandum și banderolă albă, iar unele chiar nu au apelat la forma cu banderolă. Ne-am reconsiderat poziția vineri, în Adunarea Generală. S-a decis forma de protest cu banderole albe și, în funcție de ceea ce se întâmplă în această perioadă, o să vedem ce avem de făcut. Deocamdată, ședințele decurg în mod normal. Am renunțat la amânarea şedinţelor, pentru că ne-am aliniat la ceea ce s-a întâmplat în toată țara, la formele de manifestare decise la nivelul majorității instanțelor din țară, și am avut în vedere că la nivelul CSM au fost făcute anumite demersuri și urmează să aibă loc întâlniri cu reprezentanți ai asociațiilor magistraților, cu președinții curților de apel, cu prim-procurorii parchetelor de pe lângă curțile de apel“, a spus Mădălina Elena Crevon, reprezentantul magistraților gorjeni și candidat la Consiliul Superior al Magistraturii.

DNA-ul, abuzuri incredibile în cazul Lia Olguța Vasilescu

OlgutaMagistrații care judecă dosarul primarului Craiovei, Lia Olguța Vasilescu, au luat o decizie ce provoacă un adevărat cutremur. Judecătorii de la Tribunalul București lovesc extrem de dur în rechizitoriul DNA și în procurori.

Judecătorii au anulat toate probele pe care le-au depus procurorii DNA. Magistrații spun că i s-a încălcat dreptul de apărare, se exclud denunțurile și înregistrările telefonice. Conform deciziei Tribunalului București, ofițerii de poliție judiciară nu aveau delegarea procurorului de caz și spun că interceptările au fost făcute în mod ilegal.

”Admite în parte cererile şi excepţiile formulate de inculpaţii PREDA RADU COSMIN, POPESCU ELENA DANIELA şi VASILESCU LIA OLGUŢA. În baza art.345 alin.2 Cpp rap.la art.328 alin.1 Cpp constată neregularitatea actului de sesizare a instanţei în ceea ce priveşte stabilirea obiectului şi limitelor judecăţii cu referire la inculpaţii PREDA RADU COSMIN şi POPESCU ELENA DANIELA. În baza art.345 alin.2 Cpp rap.la art.282 alin.1 Cpp şi art.102 alin.3 Cpp, cu ref. la art.6 din CEDO constată nulitatea relativă a actelor de urmărire penală privind pe inculpata VASILESCU LIA OLGUŢA, prin încălcarea dreptului acesteia la apărare.

Exclude actele de urmărire penală efectuate de ofiţerii de poliţie judiciară fără a avea delegarea procurorului de caz şi anume: declaraţiile martorilor Selavartea Constantin, Vlăsceanu Ion, Miereanu Gabriela şi denunţul (declaraţie) formulat de Pârvulescu Ionuţ Cosmin la data de 07.03.2016. Exclude proba constând în interceptarea convorbirii ambientale dintre Vlăsceanu Ion şi Părvulescu Ionuţ din data de 19.02.2016, aceasta fiind obţinută în mod nelegal. Încheierea motivată se va comunica procurorului care în termen de 5 zile de la comunicare trebuie să înştiinţeze judecătorul de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată sau solicită restituirea cauzei. Pronunţată în cameră de consiliu, azi, 20.09.2016.”, e decizia luată de magistrați.

Procurorii pot face contestație la Curtea de Apel București.

Energia electrică pe cărbune în pericol în Gorj

ilie-managerComplexul Energetic Oltenia are  probleme cu asigurarea stocului de lignit necesar pentru perioada de iarnă. Blocajul din cariere, în special pe zona Jilţ, reprezintă unul dintre motivele pentru care s-a ajuns în această situaţie. În prezent, nici jumătate din necesarul de cărbune nu este asigurat.

Complexul Energetic Oltenia ar avea nevoie de circa 1,4 milioane de tone de cărbune ca să treacă cu brio de perioada iarnă, atunci când este nevoie de energia pe cărbune. Nici jumătate din cantitatea necesară nu există pe stoc, spune managerul CE Oltenia, Ionel Ilie. O parte din cariere sunt blocate din lipsa exproprierilor, cum este cazul unității de la Jilț Sud, altele nu pot stoca cărbunele și dau direct pe bandă în termocentrale, așa cum se întâmplă la cariera Roșia. „La termocentrale am undeva la 600 mii de tone”, a spus directorul general Ionel Ilie. Asta înseamnă acest cărbune nu va ajunge nici măcar pentru două termocentrale, necesarul pentru fiecare fiind de 350 mii de tone. Până la sfârşitul anului, șapte grupuri din cele douăsprezece existente vor funcționa, spun cei din conducerea companiei. „Funcționează în prezent trei grupuri energetice la Rovinari, două la Turceni, unul la Ișalnița și un altul la Craiova. Aceasta este schema de funcționare propusă până la sfârșitul anului”, a mai spus managerul CE Oltenia.

DOSAR Traian Pătrășcoiu, securistul din fruntea APAREGIO

patrascoiuReactivat în 2015 în fruntea APAREGIO, afacere de familie politică a PSD Gorj, Traian Pătrășcoiu  nu îndeplinește condițiile legale pentru această funcție. În calitate de consilier municipal a dat declarații în fals că nu ar fi făcut poliție politică. Este unul dintre cei mai grei granguri din PSD Gorj și, curios, mai nou a reușit să își promoveze și soția în fruntea unui liceu târgujian.

 

Traian Pătrăşcoiu, alias ,,Bartales” a fost pus, de anul trecut, de Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii(CNSAS) pe lista rușinii încă din momentul când era student. Pe acelaşi tipar, Pătrăşcoiu a semnat un pact cu Securitatea pe când era student la Institutul de Mine Petroşani, acesta fiind însărcinat să îşi supravegheze colegii de facultate şi cămin, el avându-i în vizor, în special, pe cei străini. Notele informative făcute de Pătrăşcoiu arată că şeful de cămin ştia tot ce mişcă în viaţa privată a studenţilor pe care îi avea sub pază, acesta transmiţând Securităţii şi date despre viaţa amoroasă a celor supravegheaţi, despre intenţiile lor şi despre modalităţile prin care aceştia îşi produceau banii.

Traian Pătrăşcoiu a fost depistat de CNSAS în aprilie 2013, la un an după ce fusese ales pentru a doua oară consilier municipal la Târgu-Jiu, şi la ceva vreme după ce consilierul social-democrat fusese trecut ,,în cărţi” pentru postul de viceprimar al localităţii, dobândit însă de colegul său, Aurel Popescu. De altfel, abia în aprilie 2013 ajungea la Primăria Târgu-Jiu şi adeverinţa de la CNSAS prin care consilierul Pătrăşcoiu nu i se atribuia calitatea de lucrător al fostei Securităţi, dar pe trei pagini, documentul se completa cu notele informative transmise de ,,Bartales” pentru Securitate, pe când acesta era student. Documentul CNSAS a fost pus la arhiva consiliului municipal, asta după ce notele cuprinse în acesta au ajuns la urechile conducerii instituţiei publice.

Publicația SCANDAL DE GORJ a publicat in extenso materiale din dosarul lui. ,,În baza Notei de Constatare nr. DI/l/138 din data de 23.01.2013, întocmită de către Direcţia de Specialitate din cadrul Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, în care se regăsesc urmatoarele elemente: domnul Pătrăşcoiu Traian este titular al dosarului fond reţea nr.R 225466 (cota C.N.S.A.S,). Domnia sa, student la Institutul de Mine Petroşani, preşedinte al căminului studenţesc nr. 3, a fost recrutat pentru supravegherea informativă a colegilor de studii, în special a studenţilor străini. I-a fost atribuit numele conspirativ <>”, scrie negru-pe alb CNSAS, cu menţiunea că consilierul local nu a semnat un angajament cu Securitatea. Direcţia de Specialitate a CNSAS a identificat, în schimb, mai multe informaţii transmise Securităţii de către Traian Pătrăşcoiu, notele fiind regăsite atât în dosarul său personal, dar şi în dosarele altor persoane.

,,Despre studentul B.D. anul V /.,./ vă informez că a fost căsătorit cu S.A., care este studentă anul IV M.I. B. este prieten cu studentul C.A.. anul V M.I. Din câte cunosc B. nu mai traieşte cu A. (nu ştiu dacă au divorţat sau nu), datorită neînţelegerilor şi influenţei părinţilor lor. Pe A. am văzut-o în mai multe rânduri cu asistentul universitar V.T. S.D. este prieten cu studenta S.C., an II M.I.M., fosta MISS 1980. /…/ Anterior a trăit cu o studentă grecoaică din Hunedoara – C. (D,), care în prezent este studentă în anul II M.I. seral. Informez că C.A. şi-a vândut maşina, repetă anul plătind şcolarizarea.

În prezent este plecat dupa marfă”, transmitea, conştiincios, ,,Bartales” Pătrăşcoiu.
,,Vă informez că studenţii S.A, şi A.A. deşi au luat examenul de stat nu au plecat încă din căminul nr. 3 fiind scoşi din camera 214, venind şi dormind ilegal la cămin. Studentul C.R.D. a rămas din nou repetent şi nu i s-a aprobat reluarea studiilor şi este plecat, după câte sunt informat în Franţa şi, de asemenea, am auzit că nu se mai întoarce în România, ştiu că are datorii la mai multe persoane”, a mai completat Pătrăşcoiu în corespondenţa sa cu fosta Securitate.

Pentru a-şi obţine informaţiile dorite, studentul Pătrăşcoiu a demonstrat că nu se dădea în lături de la nimic, acesta trăgând de limbă un student etiopian băut pentru a afla legăturile sale cu un partid din ţara acestuia. ,,Într-o discuţie avută cu O.S.I, din anul IV, student etiopian, acesta fiind sub influenţa alcoolului a afirmat ca el este membru al unui partid dintr-o regiune denumite Eritreia, care ar dori separarea de Etiopia. Menţionez că O. a scos dintr-o valiză mai multe acte ce erau ascunse pe fundul ei, spunându-mi că acelea sunt acte doveditoare cum că el face parte din partidul respectiv”, mai comunica, într-o  notă, Pătrăşcoiu.

De altfel, Pătrăşcoiu transmitea şi verbal note pentru Securitate de genul: ,,în anul universitar 1980-1981 studentul F.V. a locuit la căminul nr.3 împreună cu studenţii: M.M., M.M., A.A, si C.M., toţi în acelaşi an la facultatea de mine, F.V, are aceleaşi preocupări ca şi studentul M.M. – se consideră poeţi şi scriu versuri. Ambii sunt din Târgu-Jiu”.

 

Alina Gorghiu chemată în dosarul lui Ponta

PontaVictor Ponta și Dan Șova au avut  un nou termen in dosarul Turceni-Rovinari, sedinta in cadrul careia avocatul unuia dintre inculpati a cerut audierea Alinei Gorghiu si a altor persoane, transmite Mediafax. Procesul a fost amanat pentru 14 octombrie.

Victor Ponta a declarat, la iesirea de la Inalta Curte, ca „doamna procuror a fost de acord ca toata lumea sa fie audiata, mai putin doamna Gorghiu. Ea si cu Atanasiu au incheiat contractele”. Ulterior, el a precizat pe Facebook ca nu el este cel care a cerut asta, ci avocatii fostilor directori de la Turceni si Rovinari.

„Eu NU am cerut asa ceva – din simplul motiv ca eu nu am avut NICIODATA NICIUN contract cu AVAS, Turceni, Rovinari sau Electrica!Solicitarea a fost facuta de catre avocatii fostilor directori de la Turceni si Rovinari; deoarece doamna Avocat Gorghiu Alina Stefania era si consilier juridic al Presedintelui AVAS Teodor Atanasiu (cel care a incheiat contractele cu Sova si Asociatii) si in acelasi timp era si avocat al „Electrica” S.A. (tot din prrodoliul AVAS) in procesele cu Turceni si Rovinari! Procurorul de sedinta DNA a fost de acord cu audierea tuturor martorilor propusi de aparare – cu exceptia audierii doamnei Avocat Gorghiu Alina Stefania!” – Ponta, pe Facebook.

Gorghiu a comentat ca nu exclude ca pe viitor sa fie nevoie de explicatiile sale si a glumit pe seama faptului ca, de ziua ei, pe „domnul Ponta” il „obsedeaza” numele său.

„Au fost situatii in care am mai facut acest lucru. Nu exclud ca pe viitor sa se intample sa mai fie nevoie de explicatiile mele in alte spete. Este un cadou frumos sa stiu ca de ziua mea il obsedeaza numele meu pe domnul Ponta. Nu este zi de la Dumnezeu ca sa nu-mi mentioneze numele intr-o forma sau alta. Banuiesc ca decizia judecatorului este luata in cunostinta de cauză”, a spus Alina Gorghiu intr-o interventie telefonica la Antena3.

Directorilor de școli le-a pus gând rău ministrul Mircea Dumitru

mircea-dumitru_w1000_h907_q100Penibilul ministru al Educației Naționale, Mircea Dumitru, a mai primit o misiune după aceea de a lăsa fără doctorat pe Victor Ponta. Acum vrea să lase școlile fără directori pe motiv că au fost puși de PSD și organizează un concurs în pripă fără bibliografie clară și o metodologie relativă. Din Gorj ar putea dispărea, conform spuselor ministrului, circa jumătate dintre directorii de școli care sunt în funcție de mai mulți ani.


„Există directori care ocupă funcţie de 20 de ani. Este un lucru care nu trebuie acceptat. Prin analogie, un rector al unei universităţi nu poate să aibă decât cel mult două mandate şi cred că ar trebui să reglementăm chestiunea şi la nivelul pre-universitarului în acelaşi fel. Este părerea mea. Metodologia pentru concursul de desemnare a directorilor a fost discutată şi aprobată în septembrie 2015. A fost discutată cu inspectorii, cu sindicatele, a fost acceptată, a fost agreată de către toate părţile care au luat parte la această discuţie. Potrivit legii, condiţiile care sunt puse acolo sunt condiţii care apar în Legea educaţiei naţionale. Nu sunt condiţii pe care le-am pus eu arbitrat. Pe de altă parte, sunt convins că un concurs, chiar dacă nu este organizat în condiţii perfecte, este mult mai bun decât o desemnare arbitrară prin voinţă politică. Vom reuşi la jumătatea lunii decembrie să avem directori care sunt numiţi în urma unui concurs public, care vor avea un contract de management şi care vor da seamă consiliilor de administraţie şi celor care încheie contractul”, a spus Mircea Dumitru, la Realitatea Tv.

Chirurgul Florin Mergea trece în rezervă

mergeaChirurgul Florin Mergea, șeful Secţiei Chirurgie II din cadrul Spitalului Județean de Urgență (SJU) Târgu-Jiu, se va pensiona în această lună. După plecarea medicului, la conducerea secției va fi numit un șef interimar până la organizarea unui concurs.

În această lună, medicul Florin Mergea  se va pensiona, va fi numit un medic șef interimar la Secția Chirurgie II din cadrul Spitalului Județean de Urgență Târgu-Jiu, până la organizarea concursului. De asemenea, doctorul Florin Mergea rămâne în spital până când postul de medic chirurg va fi scos la concurs. Chirurgul Florin Mergea a fost și vicepreședinte al Colegiului Medicilor Gorj. În perioada următoare vor mai fi scoase la concurs și alte posturi de medic șef. Pentru funcția de medic-șef la Anatomie Patologică s-a făcut deja selecția dosarelor, medicul Camelia Firoiu fiind admisă pentru a participa la concurs. „Până acum, în Monitorul Oficial a apărut anunțul de medic șef la Anatomopatologie. Vor mai apărea anunțurile pentru posturile de șef la ORL, la Ginecologie, noua secție. Posturile vor fi scoase la concurs. La ORL de exemplu domnul doctor Stanciu a împlinit vârsta de pensionare și se va organiza concurs. Toate posturile de medic șef trebuie ocupate prin concurs. Se poate înscrie orice medic care îndeplinește condițiile de participare la concurs”, a spus managerul Tiberiu Tătaru, de la SJU Târgu-Jiu.

Fără Ion Călinoiu, IDP-ul se duce spre insolvență

calinoiu-madalinÎntreprinderea de Drumuri și Poduri (IDP) Gorj, societate subordonată Consiliului Judeţean, riscă insolvență, după declarațiile  consilierului judeţean Dan Vîlceanu. Din bilanţul pe 2015 rezultă că IDP are datorii de aproape 9 milioane de lei, creanţe de 8, 3 milioane de lei şi un profit de 870 de mii de lei. Situația a devenit dramatică după ce societatea a pierdut întreținerea drumurilor județene pentru următorii patru ani în favoarea firmei lui Ion Iordache.

Dan Vâlceanu  spune că modernizarea DJ 672, drumul ce leagă localitățile Tismana și Peștișani, va lăsa o gaură în bugetul IDP câtă vreme societatea a finalizat drumul cu jumătate din valoarea estimată inițial în contract. ”O să cer o balanță de verificare și încă aștept o explicație cu privire la operarea în contabilitate a unor sume foarte mari despre care am atras atenția când am adoptat bugetul IDP-ului pentru anul 2016. Eu cred că marea parte din pierderile pe care le are vin tocmai din acea lucrare cu drumul 672, despre care știm toți că a fost o lucrare subevaluată de IDP”, a mai spus Dan Vîlceanu pentru cotidianul PANDURUL.

Urmașul lui Ion Călinoiu, Cosmin Popescu, admite că situația de la IDP este dificilă însă nu s-a luat în calcul varianta insolvenței. „Din păcate, în ultimul timp au fost foarte puține licitații pe lucrări de infrastructură la care ei să poată participa. Au avut contracte în derulare pe care le-au încheiat și cu siguranță pregătesc în continuare participarea și în afara județului la anumite licitații care se scot în această perioadă. Nu s-a pronunțat niciodată cuvântul insolvență. Este o situație economică dificilă dar încercăm să găsim soluții. Baza lor de producție este situată în două puncte, stația de la Gureni care ar fi accesibilă pentru zona Mehedinți, iar cea de-a doua stație este la Cărbunești, accesibilă județelor Vâlcea, Dolj”, a spus Cosmin Popescu, președintele Consiliului Județean Gorj.