SRI a început retragerea oamenilor din ANAF

 

Serviciul Român de Informații (SRI) a început încă din  luna mai 2016  procesul de retragere a ofițerilor detașați în cadrul ANAF, iar retragerea în bloc a celor 23 de ofițeri care se mai află încă în structura Fiscului s-ar putea încheia în scurt timp, a comunicat purtătorul de cuvânt al acestei instituții.  Potrivit SRI, pentru punerea în aplicare a deciziei mai este necesar doar avizul CSAT.

Eduard Hellving, directorul Serviciului Român de Informații, a demarat din 2016 un proces care vizează adaptarea acestei instituții vitale pentru securitatea statului român la schimbările legislative apărute. După denunțarea unor protocoale cu diverse instituții, în aceste zile s-a aflat că și ofițerii detașați la ANAF prin decizia CSAT vor fi retrași.

„S-a demarat un proces de retragere, proces de retragere care a început încă din luna mai 2016, după o analiză pe care a făcut-o directorul SRI, Eduard Hellvig. Începând din luna mai, când erau 28, am ajuns acum la 23”, a afirmat purtătorul de cuvânt al SRI în presa centrală.

A atras atenția o precizare a lui Ovidiu Marincea, purtătorul de cuvânt SRI, retragerea ofițerilor nu a fost cerută de o altă instituție a statului, ci a fost luată intern de SRI.

„Nu a cerut nicio instituție. Pur și simplu noi am avut niște obiective trasate de CSAT, pe care ni le-am atins încă din acel moment, din 2016, și a început un proces firesc de retragere a noastră și de înlocuire a ofițerilor de la SRI cu angajați ai ANAF-ului pe respectivele posturi”, a afirmat reprezentantul SRI.

Au fost interesante și precizările privind atribuțiile ofițerilor detașați de SRI la ANAF, care „au contribuit la creșterea gradului de expertiză analitică, la consolidarea unor mecanisme și proceduri de lucru unitare și, de asemenea, la asigurarea unor standarde superioare de integritate. Acestea au fost misiunile”, a declarat Ovidiu Marincea.

Oficialul SRI a afirmat că niciodată numărul de ofițeri detașați în ANAF nu a trecut de 28.

„28, niciodată nu au fost mai mulți. Alea cu sute de prin presă …  au fost total eronate. Aceștia sunt toți. Cei mai mulți au fost 28, acum sunt 23”, a spus acesta pentru presa centrală.

Retragerea tuturor ofițerilor este doar o chestiune de timp, întrucât documentele care trebuie avizate de CSAT au fost transmise și urmează să fie semnate.

„Din partea noastră hârtiile au plecat către ANAF și CSAT, au fost semnate și au primit număr de înregistrare, acum trebuie să semneze toți membrii CSAT, Guvernul … și să îi retragă. (…) În foarte scurt timp. Imediat ce toți membrii CSAT semnează acea cerere a directorului SRI”, a declarat purtătorul de cuvânt.

„Sunt două chestiuni diferite. Procesul de retragere a început în 2016 pentru că ne-am atins obiectivele, dar acum îi retragem pe toți. Ca să-i retragi pe toți și să-i retragi pe toți odată, este nevoie de o aprobare a CSAT, pentru că CSAT ne-a trimis acolo. Una este că retragi câțiva și aceia să fie înlocuiți cu oameni de la ANAF și alta este să-si retragi pur și simplu pe toți. Ca să anulezi o decizie a CSAT este necesară o altă decizie a CSAT”, a spus Ovidiu Marincea.

Victor Ponta și-a depus demisia în alb din PSD

 

 

”Eu intenționez în continuare un singur lucru, în mod special: să îmi spun opinia. Spre exemplu, să spun că pierdem timpul cu discuția asta despre Europa pentru că domnul Iohannis va vota cum zice Germania (…) De asemenea, vreau să spun ce cred despre partea economică. Eu nu cred că poți susține măsuri sociale, dacă nu merge economia, Am mărit și eu ceva salarii la viața mea, ca să zic așa. Toți vrem să mărim salariile și eu îmi doresc un salar mai mare, dar problema este să avem de unde plăti acele salarii. Eu sper ca Guvernul PSD și guvernul Grindeanu să aibă succes cum am avut noi, să aibă bani de pensii și salarii. Deocamdată, dați-mi voie să fiu speriat! Măririle se poate face, trebuie să ai și bani să le faci.

Dacă deranjez, am văzut că deranjez, de aceea o să-i trimit domnului Dragnea, știți că eu nu vreau să mă dea nimeni afară din partid. Îi trimit domnului Dragnea demisia mea în alb și când îl supăr foarte tare, o semnează. Nu pot la vârsta asta să mai tac din gură despre lucruri pe care le-am văzut, pe care le știu. Susțin în continuare guvernul Grindeanu, îndemn în continuare oamenii să voteze PSD, cum am făcut și anul trecut. Nu conspir cu nimeni și m-au amuzat foarte poveștile astea care îi plac foarte tare lui Liviu. Ultima dată când am vorbit la telefon cu domnul Dragnea a fost anul trecut în decembrie, când el credea că mă întâlnesc cu Bănicioiu, cu Teodorovici ca să conspirăm. M-am filmat cu telefonul și i-am arătat că sunt la 3000 de kilometri, iar apoi i-am zis să nu mai creadă toți nebunii”, a declarat Victor Ponta.

DNA l-a filmat pe Toni Greblă în chiloți în baie

 

GreblaDNA are filmări și poze cu un fost judecător al CCR în baie și în dormitor. Gorjeanul Toni Greblă, fostul judecător al Curţii Constituţionale, a fost filmat în propria casă de către DNA cu scopul de a strânge probe într-un dosar în care e acuzat că şi-ar fi folosit influenţa pentru ca finul său, omul de afaceri Ion Bîrcină, să obţină mai multe contracte. Probele strânse de DNA nu au fost folosite în proces.

Doar că eventualele probe strânse de DNA nu au fost folosite în dosarul deschis împotriva sa, semn că Greblă nu a spus nimic incriminatoriu.”Judecătorul de drepturi şi libertăţi a constatat că nu există nici măcar suspiciunea, motiv pentru care nu este cazul să fie luată nicio măsură preventivă. (…) S-a început urmărirea penală în iunie 2014 împotriva mea, când s-a dat prima lege neconstituţională Big Brother, am fost urmărit penal fără să fiu informat. Tot în iunie 2014, s-au obţinut mandate de interceptare, filmare, fotografiere, până în sept 2014, după cea de-a doua lege Big Brother, s-a obţinut de la ICCJ mandate prin care ofiţerului etnic i s-a permis să intre în locuinţă şi să instaleze aparatură până în ianuarie 2015. Aceasta reprezintă cea mai gravă formă de intruziune. A fost montată aparatură în toate încăperile, inclusiv în baie. În camera de la hotel. Această măsură a fost nejustificată reprezintă un fapt absolut cert, din septembrie 2014-ianuare 2015, nu există nicio probă ptr această perioadă. (…)Timp de patru luni am fost monitorizat în cel mai aspru şi intim mod eu şi familia mea şi acele imagini eu nu ştiu ce s-a întâmplat. Nimic din ce au înregistrat în acea perioadă nu a fost folosit în dosar. Au fost emise 45 de mandate de percheziții, domiciliare și informatice, la mine acasă și la prietenii mei. Nimic din ce au găsit nu a fost folosit în dosar.”, a spus Toni Greblă la Antena 3.

Toni Greblă a fost trimis în judecată în septembrie 2015, fiind acuzat de DNA de trafic de influență (trei infracțiuni) din care una în formă continuată, efectuare de operațiuni financiare ca acte de comerț incompatibile cu funcția în scopul obținerii pentru sine și pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite, constituirea unui grup infracțional organizat și fals în declarații în formă continuată (13 acte materiale).

În rechizitoriu, procurorii au reținut că, în perioada 2010 — 2015, Toni Greblă, aflat în exercitarea funcției de senator și, ulterior, judecător la Curtea Constituțională, a pretins și primit de la omul de afaceri Ion Bîrcină, cu titlu de foloase necuvenite, folosința gratuită, service-ul și asigurarea pentru un autoturism marca BMW Seria 5, în echivalent de 56.070 euro.

De asemenea, fostul senator ar fi primit, în aceeași perioadă, folosința gratuită a unui post telefonic înregistrat pe o firmă, în cuantum de 24.648,11 lei; în 02.11.2011, suma de 1.200 lei; în octombrie 2012, materiale electorale pentru campania electorală privind alegerile parlamentare pentru lipirea a 20.000 de afișe și alte materiale electorale, în cuantum total de 8.973,34 lei.

În schimbul acestora, Greblă i-a promis lui Bîrcină că va interveni și va determina funcționari publici — din cadrul societăților și companiilor naționale cu capital de stat, ministere, autorități publice centrale și locale — să îndeplinească și să urgenteze realizarea unor acte ce intrau în atribuțiile de serviciu ale acestora, astfel încât firmele controlate de Bîrcină (cu interese în domenii de activitate diversă — energie, transport fier vechi ș.a.) să obțină contracte comerciale sau alt tip de facilități comerciale.

Ambasadorul american a donat cărți pentru gorjeni

 

klemm-2Ambasadorul Statelor Unite ale Americii în România, Hans Klemm, a inaugurat marți, 28 februarie 2017, „Raftul American” la Biblioteca Județeană Gorj. „American Shelf” reprezintă un raion de carte destinat literaturii americane, donația fiind făcută de ambasador și soția sa. La întâlnirea cu ambasadorul SUA au participat și autoritățile locale și județene, acestea apreciind donația făcută de Hans Klemm.

 

Hans Klemm s-a aflat pentru prima dată la Târgu Jiu, o ocazie bună pentru a vizita și operele lui Constantin Brâncuși. „Oferind acest dar, sperăm să vă ajutăm să-i încurajaţi în continuare pe cetăţeni să citească, să-şi dezvolte cunoştinţele de limba engleză şi desigur să-i ajute să cunoască mai bine, literatura americană, dar şi istoria şi cultura acestei ţări”, a declarat Hans Klemm. Ambasadorul consideră că „Raftul American” va contribui la consolidarea parteneriatului strategic SUA-România, printr-o mai bună înțelegere a istoriei și culturii Statelor Unite ale Americii.

Statul Islamic are adepți în România

 

 

Isis fightersÎn pofida comunicatelor liniștitoare ale autorităților și a tendinței mass-media de a bagateliza pericolul terorist ce ar putea plana asupra României, lucrurile nu sunt nici pe departe așa de liniștite. Doi cetățeni străini care sunt studenți la Medicină la Cluj-Napoca  vor fi expulzaţi din România şi au interdicţie să mai intre pe teritoriul ţării noastre în următorii 10 ani. Măsura a fost luată de Curtea de Apel, la propunerea SRI, care-i acuză pe cei doi de conexiuni cu organizaţia teroristă Stat Islamic.

 Cei doi studenți sunt acuzaţi de propagandă, îndoctrinare religioasă şi de faptul că au încercat să racoleze adepţi pentru a susţine ideologia jihadistă, relatează presa centrală.Bărbatul este de orgine siriană şi se află în România din 2014, iar soţia sa l-a urmat în 2016.SRI i-a identificat şi monitorizat de la intrarea în ţara noastră și în urma anumitor fapte  îi consideră un risc la adresa securităţii noastre naţionale.

Poveste cu jihadiști

Cotidianul ”Evenimentul Zilei”oferă o adevărată poveste care stă în spatele acestui caz. Astfel,  Nina Rosebrock, o tânără din Germania, s-a îndrăgostit de un fanatic religios sirian de origine germană și a venit la Cluj, unde el studia medicina. Cei doi s-au căsătorit și au început să racoleze adepți ai organizației teroriste ISIS, în țara noastră. Au fost prinși de SRI și vor fi extrădați.

În pofida lucrurilor care se cunoșteau până acum, Cluj Napoca a devenit un loc interesant pentru jihadiștii care se ocupau cu racolarea adepților și propaganda organizației teroriste Daesh, cunoscută ca ISIS. Liderul acestei „celule” de adevărați agenți ai ISIS era Mahmoud Bascho, cetățean german de origine siriană.

Tânăra germancă a venit în România în anul 2014, atunci când a fost admis la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) „Iulian Hațieganu”, din Cluj-Napoca. A fost luat în vizor de Serviciul Român de Informații (SRI), imediat ce a intrat în țara noastră. Mahmoud Bascho este un fanatic religios, pro-jihadist. Un singuratic izolat de restul comunității sale, care avea reticiențe față de stilul de viață occidental și se manifesta violent la adresa țărilor din Vest.

Prin intermediul siteul său de socializare, dar și prin întâlniri cu diferiți cetățeni de religie islamică, proveniți din țări precum Arabia Saudită, Liban sau Siria, el încerca să-i convingă pe aceștia să participe la mișcările radicale ale Daesh. S-a împrietenit, în special, cu studenți sau foști studenți ai UMF Cluj-Napoca. În anul 2016, a venit la Cluj-Napoca și Nina Rosebrock, o tânără din Germania care se îndrăgostise de Mahmoud Bascho, încă din anul 2012.

Tânăra  a devenit studentă la aceeași facultate și s-a căsătorit cu germanul de origine siriană. În tandem, cei doi soți au început o propagandă susținută de îndoctrinare religioasă, cu scopul atragerii unor coreligionari din România spre ideologia jihadistă. Cei doi soți plănuiau să plece în Siria, pentru a se alătura Califatului Daesh.

SRI a sesizat Parchetul de pe Lângă Curtea de Apel Bucureşti, iar polițiștii de la Inspectoratul General pentru Imigrări, din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, i-au reținut pe cei doi soți. Pe 1 martie, Nina Rosebrock și Mahmoud Bascho au fost prezentați în fața unui judecător de la Curtea de Apel București care i-a declarat indezirabili pe teritoriul țării noastre, pentru riscuri la adresa securității naționale.

Luis Popa, în cărți pentru Prefectura Gorj

 

popaManager în cadrul POLARIS, firmă controversată și anchetată înclusiv de DNA, Luis Ionuț Popa ar vrea să părăsească corabia și să fie prefect de Gorj, după cum aflăm dintr-un material PR din Impact în Gorj.Dacă până acum nu a dorit să precizeze exact către ce funcție țintește, Luis Popa a recunoscut în cadrul unui interviu acordat presei că dacă va fi susținut pentru Prefectura Gorj va accepta fără să stea pe gânduri. Popa a anunțat că vrea să renunțe la mediul privat pentru a activa în administrație.

Deși în cărți, pentru Prefectura Gorj, s-ar afla Ciprian Florescu, social democrații au și o altă variantă, a numirii tânărului Luis Popa ca reprezentant al guvernului în teritoriu. În timp ce Florescu a precizat că nu prea ar renunța la funcția de vicepreședinte al CJ Gorj pentru cea de prefect, Popa este hotărât. Dacă i se propune funcția de la Prefectură sau să candideze la Primărie sau orice altă funcție și are parte de susținerea colegilor, acceptă fără să stea pe gânduri. „Până în prezent nu am avut nicio discuție la nivelul conducerii PSD legat de această temă, chiar dacă numele meu a fost vehiculat tot mai des pentru această funcție, mai ales în presa locală. Până la acest moment au avut loc discuții ca această funcție să fie ocupată de un alt coleg din partid, respectiv domnul Ciprian Florescu. Vedem ce se va întâmpla în perioada următoare și care va fi decizia finală. A fost o surpriză și pentru mine să văd că numele meu a fost vehiculat pentru această funcție, pe de altă parte ar fi absurd să spun că aș refuza funcția, dacă aș fi susținut de colegii de la partid. Vorbim de o funcție ca reprezentant al guvernului în teritoriu și, categoric, nu aș spune «Nu». Aș fi ipocrit să spun că aș refuza, mai ales că este o funcție care îți permite să te implici foarte mult în administrație. Consider că pot să fac față oricărei funcții, mai ales că am o experiență acumulată în cei 10 ani în mediul privat, dar și prin proiectele personale pe care le-am demarat în ultimul timp. Nu fug de răspundere și îmi plac provocările”, a declarat Luis Ionuț Popa, vicepreședinte PSD Târgu Jiu.

Numele social democratului Luis Ionuț Popa a fost vehiculat și pentru o candidatură la Primăria Târgu-Jiu. Mai mult, tânărul politician și-a exprimat dorința de a ocupa o funcție în administrația publică a județului Gorj, iar în prezent așteaptă o numire. Rămâne de văzut dacă va fi pe postul de prefect sau partidul din care face parte îi va oferi șansa să ocupe un loc în cadrul Consiliului Județean Gorj.

Pe surse, Luis Popa ar vrea să obțină orice funcție care să-l propulseze în politica mare. Are o șansă deoarece Ciprian Florescu nu își mai dorește funcția în varianta că nu se modifică legea.

Scandalul ”Protocoalelor”, faza pe Comisia SRI

 

tutuianu1

După ce mai multe săptămâni la rând s-a vorbit în spațiul public despre diverse protocoale încheiate de SRI cu diverse instituții din Justiție, unele care ar fi putut să încalce chiar legislația în vigoare, Comisia de control a SRI pare să fi lămurit lucrurile. Adrian Țuțuianu, președintele Comisiei, a declarat în urma audierii conducerii SRI că directorul acestei instituții, Eduard Hellvig, a hotărât  denunţarea tuturor protocoalelor încheiate între SRI cu alte instituţii, inclusiv din domeniul justiţiei, care nu se corelează cu modificările legislative intervenite de la momentul încheierii.

Până la urmă pare să fi fost o furtună într-un pahar cu apă acest subiect al protocoalelor  încheiate de SRI, situație lămurită chiar de Adrian Țuțuianu, președintele Comisiei de control a SRI și membru marcant al PSD. S-a aflat în urma audierii conducerii SRI că  Eduard Hellvig, directorul SRI, a decis denunţarea protocoalelor care nu se corelează cu modificările legislative.

„În urma analizei realizate la SRI, din dispoziţia domnului Hellvig, s-a constatat că unele documente de cooperare nu mai corespund realităţilor juridice şi nu se corelează cu modificările legilative intervenite de la momentul încheierii acestora, iar alte protocoale şi-au atins obiectivele. Ca urmare, directorul SRI a hotărât denunţarea tuturor protocoalelor aflate în această situaţie, cu notificarea co-semnatarilor, inclusiv a protocoalelor din domeniul Justiţiei, care nu mai corespund criteriilor de necesitate şi utilitate”, a spus Ţuţuianu.

Acesta  a arătat că, de principiu, protocoalele de cooperare reprezintă o formă legală, firească necesară de cooperarea inter-instituţională, care stabileşte atribuţiile fiecărei instituţii co-semnatare.

„SRI a încheiat protocoale începând cu 1992 la iniţiativa sa, a altor instituţii, unele aprobate prin hotărâre a CSAT. Protocoalele sunt bilaterale sau multilaterale, marea majoritate au caracter secret de stat pentru că privesc obiective, resurse, şi informaţii ale SRI. Au existat şi există protocoale cu MAI, MApN, SIE, STS, SPP, ministerul Justiţiei, ministerul Transporturilor, ministerul Comerţului, ministerul Sănătăţii”, a mai spus Ţuţuianu.

Preşedintele Comisiei SRI, Adrian Ţuţuianu, a declarat, marţi, că SRI a încheiat cu PÎCCJ un protocol de colaborare în 2009, care a funcţionat până în 2016, când a fost publicată decizia CCR privind interceptările.

„Legat de protocoalele încheiate între parchete şi SRI, pot preciza că există un protocol încheiat în 4 februarie 2009 între SRI şi PÎCCJ. El are la bază Legile 14/1991, 51/1992, CPP, Legea privind protecţia informaţiilor clasificate, legile de organizare a DNA, DIICOT, Legea 78/2000 privind combaterea unor fapte de corupţie. Există hotărâri ale CSAT din 2004 şi 2007 care prevedeau cooperarea dintre SRI şi ministerul Public. Strategia de apărare pentru 2015-2019 prevede încheierea unor protocoale inter-instituţionale între instituţiile care au rol în asigurarea securităţii naţionale”, a spus Ţuţuianu.

Întrebat dacă între SRI şi DNA a existat un protocol, Ţuţuianu a răspuns: „Între PÎCCJ şi SRI. DNA e structură a acestui Parchet”. Țuțuianu  a arătat că aceste protocoale au funcţionat până anul trecut, în 2016, când a fost publicată decizia CCR, iar „lucrurile nu au putut continua în modalităţile existente până la acea dată”.

„La momentul acesta vorbim de Ordonanţa 6/2016, care prevede o colaborare pe bază de protocol între SRI, ministerul Public, MAI care reglementează condiţiile tehnice de aces la sistemele tehnice ale organelor judiciare. La acest moment, potrivit deciziei CCR, toate structurile de Parchet îşi reglează singure activitatea de înregistrare, e problema de acces la sistemele de înregistrare”, a spus Ţuţuianu.