În cazul Gheorghe Magheru, autoritățile gorjene se conduc după ureche

Vreo 20 de săteni s-au reunit la Albeni în Ziua Floriilor pentru a-l sărbători pe Magheru, născut pe aceste meleaguri la începutul secolului al XIX-lea. Au fost prezente și autoritățile județene: deputatul Alin Văcaru, vicepreședintele Consiliului Județean Gorj Ciprian Florescu, primarul interimar al Târgu-Jiului aurel Popescu și primarul ”care este” din localitate căruia nu i-am reținut numele. După cum vedeți, doar ”somități” în ale istoriei și culturii în general.

Primarul de Albeni, Ion Stan, a strâns o lioată de pesediști cocoțați în funcții pentru a-l sărbători pe Gheorghe Magheru. Doar că generalul pașoptist s-ar întoarce în mormânt dacă ar știi cine îl sărbătorește pe la Albeni și cu ce ocazie. Autoritățile s-au ferit să își aducă un istoric mare care să le susțină inepția, doar o acțiune electorală cu doi popi și ceva enoriași, așa că sătenii nu au putut afla că marele lor consătean nu s-a născut nici în 1802 și nici pe 8 aprilie atunci sau în alt an. Este o întreagă istoriografie în domeniu dar cine să o citească, primarul de Albeni este certat cu limba romană la fel cum este certat cu cetățenii din comună.Sursele noastre spun că dacă nu s-ar fi implicat preoții, primarul ”care este” ar fi fost singur la bustul total nereușit al marelui pașoptist.

Printre cei mai cunoscuţi istorici care au semnat articole, studii sau cărţi despre Magheri reţinem pe George Potra, Romulus Vulpescu, Eugen Preda, Aurică Simion, Apostol Stan, Gheorghe P. Ţiclete, Ioan Alexandru Suciu, Constantin Vlăduţ, Paul Cernovodeanu şi Marian Ştefan. Cum era şi firesc, şi gorjenii au avut o contribuţie importantă începând cu Alexandru Ştefulescu, Gheorghe şi Dorina Nichifor, Filimon Văduva, Dan Neguleasa, Vasile Marinoiu, Gheorghe Gârdu, Octavian Ungureanu, Constantin Ispas şi Alexandru Doru Şerban, Ion Mocioi, Cornel Șomîcu, Nicolae Mischie, Dumitru Bunoiu ș.a.

În ENCICLOPEDIA ROMÂNIEI, se spune că ”Gheorghe Magheru(n. 1804, Bârzeiul de Gilort-d. 23 martie 1880, București) a fost un general român, politician şi deputat.

S-a născut în familia preotului Ion Magheru. Strămoşii familiei sale proveneau din Transilvania.A fost căsătorit şi a avut mai mulţi copii.

A participat la revoluţia condusă de Tudor Vladimirescu în anul 1821. S-a înrolat apoi în armata rusă şi a participat la luptele împotriva turcilor între anii 18281829. În timpul acestei campanii s-a evidenţiat în luptele de la Siseşti, Băileşti, Covei, Catane, Golenţi, Breasta şi Maglavit, fiind decorat cu Ordinul „Sfânta Ana” rusesc, în grad de comandor.

După Pacea de la Adrianopol a intrat în magistratură şi a devenit preşedinte de tribunal. În 1846 a devenit prefect de Romanaţi.

În 1848 a participat la revoluţia din Muntenia, devenind membru în guvernul provizoriu şi comisar general în Oltenia. A primit misiunea de a organiza o armată revoluţionară, obiectiv întrerupt de intrarea turcilor în Bucureşti. Ca urmare, a trecut munţii în Transilvania şi de aici a plecat la Viena.

S-a întors în ţară în 1857, făcând parte din Divanul ad-hoc ca deputat de Gorj şi a fost unul dintre cei mai înfocaţi susţinători a Unirii Principatelor. În 1860 a fost ales deputat. În 1864 a devenit comisar special pentru Oltenia. Între 18681877 a fost deputat liberal de Târgu Jiu.”

Reclame

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

w

Conectare la %s