Turcineștiul izolat de autorități de Târgu-Jiu

Podul de la Turcineşti a fost închis traficului auto şi pietonal. Pentru a nu pune în pericol populația și participanții la traficul rutier, având în vedere degradarea unei porțiuni a podului spre Turcinești. Comitetul Județean pentru Situații de Urgență a luat următoarele măsuri:

1. Interzicerea accesului auto și pietonal pe podul peste Râul Jiu situat la intrarea în comuna Turcinești dinspre Municipiul Tg-Jiu, pe DJ 664;

2. Realizarea unei expertize privind starea respectivei construcții;
3. Blocarea accesului pe pod a mijloacelor auto și a pietonilor cu ajutorul unor parapeți;

4. Asigurarea pazei la intrarea pe pod;

5. Asigurarea unui dispozitiv format din personal IPJ Gorj și Poliția Locală Târgu Jiu la capetele podului pentru interzicerea accesului auto și pietonal până la blocarea accesului cu ajutorul unor parapeți.

Accesul auto se face pe rute ocolitoare prin orașul Bumbești Jiu și localitatea Stănești, anunţă Primăria Târgu Jiu.

Reclame

În cazul Gheorghe Magheru, autoritățile gorjene se conduc după ureche

Vreo 20 de săteni s-au reunit la Albeni în Ziua Floriilor pentru a-l sărbători pe Magheru, născut pe aceste meleaguri la începutul secolului al XIX-lea. Au fost prezente și autoritățile județene: deputatul Alin Văcaru, vicepreședintele Consiliului Județean Gorj Ciprian Florescu, primarul interimar al Târgu-Jiului aurel Popescu și primarul ”care este” din localitate căruia nu i-am reținut numele. După cum vedeți, doar ”somități” în ale istoriei și culturii în general.

Primarul de Albeni, Ion Stan, a strâns o lioată de pesediști cocoțați în funcții pentru a-l sărbători pe Gheorghe Magheru. Doar că generalul pașoptist s-ar întoarce în mormânt dacă ar știi cine îl sărbătorește pe la Albeni și cu ce ocazie. Autoritățile s-au ferit să își aducă un istoric mare care să le susțină inepția, doar o acțiune electorală cu doi popi și ceva enoriași, așa că sătenii nu au putut afla că marele lor consătean nu s-a născut nici în 1802 și nici pe 8 aprilie atunci sau în alt an. Este o întreagă istoriografie în domeniu dar cine să o citească, primarul de Albeni este certat cu limba romană la fel cum este certat cu cetățenii din comună.Sursele noastre spun că dacă nu s-ar fi implicat preoții, primarul ”care este” ar fi fost singur la bustul total nereușit al marelui pașoptist.

Printre cei mai cunoscuţi istorici care au semnat articole, studii sau cărţi despre Magheri reţinem pe George Potra, Romulus Vulpescu, Eugen Preda, Aurică Simion, Apostol Stan, Gheorghe P. Ţiclete, Ioan Alexandru Suciu, Constantin Vlăduţ, Paul Cernovodeanu şi Marian Ştefan. Cum era şi firesc, şi gorjenii au avut o contribuţie importantă începând cu Alexandru Ştefulescu, Gheorghe şi Dorina Nichifor, Filimon Văduva, Dan Neguleasa, Vasile Marinoiu, Gheorghe Gârdu, Octavian Ungureanu, Constantin Ispas şi Alexandru Doru Şerban, Ion Mocioi, Cornel Șomîcu, Nicolae Mischie, Dumitru Bunoiu ș.a.

În ENCICLOPEDIA ROMÂNIEI, se spune că ”Gheorghe Magheru(n. 1804, Bârzeiul de Gilort-d. 23 martie 1880, București) a fost un general român, politician şi deputat.

S-a născut în familia preotului Ion Magheru. Strămoşii familiei sale proveneau din Transilvania.A fost căsătorit şi a avut mai mulţi copii.

A participat la revoluţia condusă de Tudor Vladimirescu în anul 1821. S-a înrolat apoi în armata rusă şi a participat la luptele împotriva turcilor între anii 18281829. În timpul acestei campanii s-a evidenţiat în luptele de la Siseşti, Băileşti, Covei, Catane, Golenţi, Breasta şi Maglavit, fiind decorat cu Ordinul „Sfânta Ana” rusesc, în grad de comandor.

După Pacea de la Adrianopol a intrat în magistratură şi a devenit preşedinte de tribunal. În 1846 a devenit prefect de Romanaţi.

În 1848 a participat la revoluţia din Muntenia, devenind membru în guvernul provizoriu şi comisar general în Oltenia. A primit misiunea de a organiza o armată revoluţionară, obiectiv întrerupt de intrarea turcilor în Bucureşti. Ca urmare, a trecut munţii în Transilvania şi de aici a plecat la Viena.

S-a întors în ţară în 1857, făcând parte din Divanul ad-hoc ca deputat de Gorj şi a fost unul dintre cei mai înfocaţi susţinători a Unirii Principatelor. În 1860 a fost ales deputat. În 1864 a devenit comisar special pentru Oltenia. Între 18681877 a fost deputat liberal de Târgu Jiu.”

Ciprian Florescu, noul prefect de Gorj

După ce a promovat concursul pentru intrarea în Corpul Înalților Funcționari Publici, Ciprian Florescu va fi prefect de Gorj în câteva zile. Numirea s-a amânat pentru că Guvernul intenționează să modifice legea iar prefecții să fie asimilați secretarilor de stat.

Pesedistul Ciprian Florescu va fi instalat prefect al judeţului Gorj. Social-democratul se află de câteva zile la Bucureşti pentru a îndeplini formalităţile, astfel încât să se încadreze în condiile prevăzute de lege şi să poată fi desemnat prefect. Actualul prefect de Gorj, Gheorghe Paraschivu, a aflat că numirea lui Cirpian Florescu este pe ultima sută de metri şi a început deja să îşi facă bagajele de la Instituţia Prefectului. Florin Cârciumaru a declarat că subprefectul Sorin Arjoca va fi menţinut în funcţie.

Rectorul Luminița Popescu va fi mazilită de Adrian Gorun

Senatul Universității „Constantin Brâncuși” a hotărât declanșarea procedurii de revocare din funcție a rectorului Universității „Constantin Brâncuși”, după ce «Raportul Rectorului privind starea Universității „Constantin Brâncuși” din Târgu Jiu în anul 2016» a fost respins. Decizia era așteptată după ce Adrian Gorun și Luminița Popescu nu s-au mai înțeles la bani, pe surse scandalul a apărut de la construcția din Debarcader și de la cantitatea de granit, de câteva ori mai mare decât necesarul.

Toate comisiile Senatului Universității au acordat „aviz nefavorabil”, iar Raportul a fost invalidat cu un vot împotrivă și 25 pentru. „Se aprobă rezilierea contractului de management nr. 4396/25.04.2016, în conformitate cu Art.l0 alin. (4) lit. c) al aceluiași contract. (…) Se aprobă retragerea sprijinului acordat de către Senatul universitar rectorului și monitorizarea modului de ordonanțare a creditelor. (…) Se aprobă, în baza Art.125 alin. (3) din Legea 1/2011 – Legea educației naționale cu modificările și completările ulterioare, transmiterea către Consiliul de etică și management universitar din cadrul Ministerului Educației Naționale a documentației
pentru declanșarea procedurii de revocare a rectorului și/sau retractarea Ordinului de confirmare în funcția de rector a doamnei prof. univ. dr. ing. Luminița Georgeta Popescu”, se arată în hotărârea Senatului UCB.

Senatul a respins solicitarea rectorului Luminița Popescu de a cercetare disciplinară a unor cadre didactice: „Se resping solicitările referitoarea la aprobarea comisiei de cercetare disciplinară pentru cercetarea prealabilă a presupuselor abateri disciplinare săvârșite de domnul prof. univ. dr. Sorin Vasile Purec, decan al Facultății de Științe ale Educației și Management Public, de domnul jr. Virgil Ion Popovici, director general administrativ și de doamna prof. univ. dr. Delia Monica Bîcă, decan al Facultății de Științe Medicale și Comportamentale.

Rectorul UCB are posibilitatea să conteste hotărârea Senatului UCB. În aceste zile, la UCB se află o echipă de control de la Ministerul Educației Naționale.

Bugetul României pe 2017, o ”fantezie” spun specialiștii în Finanțe

Gelu Diaconu, fost șef ANAF, afirmă într-o postare pe blogul personal că veniturile prevăzute în bugetul pe 2017 reprezintă o „fantezie”, iar dacă previziunile sale se vor adeveri „vom asista neputinciosi cum actualul guvern desavarseste “opera tehnocrata” de compromitere a procesului de relaxare fiscala”.

„Cunoaștem deja faptul ca in bugetul pentru anul 2017 sunt programate venituri totale in suma de 254,7md lei. De asemenea, mai știm si ca veniturile programate a fi incasate de ANAF sunt de 212,5 md lei iar fondurile comunitare de atras sunt de 22 md lei. Diferenta de pana la 254,7 mld o reprezinta veniturile de colectat de catre administratiile locale, adica 22,2 mld lei.

În 2016 s-au atras fonduri europene care sunt in executia bugetara de 6,5 mld lei si venituri administrate de ANAF de 199 mld lei.

În 2017 avem reduceri de taxe (TVA de la 20 la 19% si eliminarea supraaccizei si a “taxei pe stalp”) al caror impact eu il estimez la cca 7-8 mld lei. Plecand de la 199 mld lei realizatul in 2016 minus impactul masurilor de relaxare fiscala rezulta cca 192 mld la care ar trebui aplicat indicele de crestere economica de 5,2 %, un indice mai mult decat optimist. Chiar daca nivelul veniturilor bugetare nu creste niciodata proportional cu PIB-ul mai ales atunci cand se reduc cotele de taxare (cu exceptia situatiei in care s-ar atrage suplimentar venituri din combaterea evaziunii asigurand astfel mentinerea ponderii colectarii in PIB), s-ar mai adauga optimist inca 10 mld (incluzand aici si sumele suplimentare la impozitul pe venit si contributiile sociale generate de marirea salariului minim) , rezultand cca 202 md lei de pus in sarcina ANAF…si nu 212,5 mld lei!!

De aici va rezulta in fapt un minus de venituri de cca 10 mld lei (sau acestea ar trebui „smulse” de la evazionisti si din arierate al caror nivel de regula creste!)…

Daca presupunem, intr-o maniera optimista, ca autoritatile locale realizeaza cele 22,2 md lei (dar si aici ar putea fi nerealizari) iar fondurile comunitare atrase ar fi duble fata de cele 6 md realizate in 2016, mai rezulta un „gol” de cca 10 md lei. De precizat ca in primele doua luni ale acestui an absorbtia de fonduri europene a fost chiar mai proasta decat in lunile corespunzatoare ale anului trecut!!

Asadar, 10 mld lei de la ANAF plus 10 mld lei de la fonduri europene rezulta min 20 mld lei supraestimare a veniturilor bugetare! Asadar se vor realiza cu 20 mld lei mai putin fata de cele 254,7 mld lei programat adica cca 235 mld lei.”, scrie Gelu Diaconu, pe blogul personal.

Fostul șef ANAF concluzionează susținând că „mentinerea tintei de deficit de 3% va impune taierea a minimum 20 de mld lei din cheltuieli prin rectificare negativa sau “franarea” executiei cheltuielilor prin masuri administrativ-birocratice.

Recurgerea la un simulacru de rectificare pozitiva asa cum au facut tehnocratii in 2016 ar descalifica decidentii politici de astazi. Cifrele veniturilor bugetului consolidat al statului vor fi implacabile. Dincolo de orice parti-pris politic riscul unui dezechilibru macroeconomic este mai probabil ca niciodata mai ales ca trebuie luate in calcul si cresterea cheltuielilor structurale cu pensii si salarii.

Imi doresc sa nu am dreptate in previziunile mele. Altfel, vom asista neputinciosi cum actualul guvern desavarseste “opera tehnocrata” de compromitere a procesului de relaxare fiscala.”