Lia Olguța Vasilescu șterge pe jos cu ”baronii” sindicali

Ministrul Muncii Lia Olguța Vasilescu nu a rămas datoare după ce anumiți lideri sindicali, aceeiași de un sfert de secol, au lansat informații false în spațiul public. A reacționat ferm demontând toate declarațiile unor sindicaliști. Ea a făcut referire, printre altele, la vârsta de pensionare, salarii sau vouchere de vacanță, subiecte care au făcut agenda publică în ultimele zile.

„Despre inconsecventa UNOR sindicaliști:

1. Au făcut demonstrații in strada, informandu-i pe cei din administrația locala ca le vor scădea salariile, prin Legea salarizării, fiindca nu exista grila și Consiliile locale isi vor bate joc de ei. Acum tipa ca sunt prea mari, deși ei sunt lideri de Sindicate, și ca sunt iresponsabili consilierii locali care le-au crescut.

2. Au acuzat ca nu se combate munca la negru și ca vânzătorul la butic e plătit 2 ore pe zi, dar lucrează 10 și de aceea iese cu o pensie infima. Când am obligat angajatorul sa ii plătească și contribuțiile la nivelul salariului minim, ca sa aibă o pensie decenta și asigurate medicală, spun ca e afectat mediul de afaceri. Dar ei sunt sindicaliști și normal ar fi sa țină cu amărâtul…

3. Lansează in spațiul public ca, deși contribuțiile se plătesc la nivelul salariului minim, pensia va fi pentru doua ore pe zi. Ceea ce e aberant, fiindca vorbim de contributivitate! Mai mult, spun ca așa a confirmat azi Guvernul. Nici poveste!

4. Lansează ca eu am spus azi ca egalizam vârsta de pensionare la femei și bărbați și ca o creștem. Eu am spus azi ca pana la 1 August strângem date, ca s-a studiat legislația europeană și am dat câteva exemple de acolo. Măcar eu reactionez la minciuni și nu le las sa se rostogolească…

5. Au mințit ca salariile au crescut de la 1 Iulie doar la demnitari. Trecând peste ideea ca la înalții demnitari au scăzut, legea s-a aplicat din Iulie pentru TOATĂ ADMINISTRAȚIA LOCALA, iar la ceilalți bugetari au crescut înainte de 1 Iulie cu diferite procente, pana la 50 la suta in Cultura. Bugetul de salarii a crescut anul acesta cu 8 mld lei doar pana la 1 Iulie.

6. Au cerut diferite lucruri la Legea salarizării. 70 la suta dintre doleanțe s-au concretizat in lege. Unele, aberante, gen prima de 6 salarii la pensionare, le-am respins. Au spus ca nici nu s-au văzut cu noi. Au uitat ca au pus poze pe Facebook de la negocieri și ca presa i-a filmat dând declarații in fata ministerului.

7. Acum spun ca vor scădea salariile din Ianuarie pentru ca se transfera la angajat contribuțiile. Uita sa spună ca impozitul scade la 10 la suta de la 16 sau ca scad contribuțiile de la 39.5 la 35 pp. Au curaj și sa parieze. Normal! Nu ii doare gura…

8. Au anunțat peste tot ca nu se vor acorda voucherele de vacanța, deși ordonanța e in vigoare iar unii ordonatori de credit au anunțat ca încep sa le distribuie.

9. Au mințit ca, in legea salarizarii, bibliotecarul e plătit la fel ca infirmiera. Când s-a arătat coeficientul, cu diferența aproape dubla de salariu, s-au făcut ca ploua.

10. Azi mi-au spus ca legea e inaplicabilă. Când am întrebat ce probleme concrete au identificat, nu au știut sa dea vreun exemplu…

Cand BOC a tăiat salariile cu 25 la suta, erau cuminți. Ei știu sa reacționeze virulent doar când se da. Mai ales când li se pare ca se da prea mult…„, a transmis Lia Olguța Vasilescu.

Anunțuri

Aurel Popescu se dă victimă nevinovată a competiției electorale

Viceprimarul Aurel Popescu, candidatul PSD pentru postul de primar al municipiului Tg-Jiu a explicat, într-o emisiune la un post local de televiziune, care au fost motivele eșecului la alegerile parțiale din 11 iunie.

Aurel Popescu a declarat, la TV Sud, că a fost pe punctul de a demisiona din poziția de viceprimar și de a ieși din viața publică, chiar în seara alegerilor, după anunțarea rezultatelor.
”Am reușit reușit să mă detașez puțin de acele zile destul de încărcate, zile pe care nu le pot uita atât de ușor și în mod special ziua de 11 iunie 2017 care va rămâne în memoria mea permanent. (…) În seara de 11 iunie am avut momente în care am fost foarte aproape de a renunța total la ce înseamnă viață politică, să mă întorc în mediul privat. (…) Nu am crezut niciodată că voi trăi o asemenea dezamăgire”, a afirmat Popescu.
Viceprimarul a amintit câteva din greșelile pe care le-a făcut în perioada în care a fost primar interimar, care au dus, în final, la eșecul din alegeri, însă a vorbit și despre faptul că s-a simțit trădat de unii colegi ai săi din PSD. ” De-a lungul acestei perioade, de o lună și jumătate, am simțit, pot să vă spun acest lucru, că unii din cei de pe lângă mine nu sunt tocmai la fel de aplecați asupra unor probleme…”, a menționat Aurel Popescu, care a răspuns afirmativ la întrebarea dacă a pierdut alegerile în urma unei trădări.

Bani mulți la Gorj de la Guvernul Tudose

Sănătate, educație, apă-canalizare, iluminat public, transport/drumuri, salubrizare sunt domeniile care vor beneficia de finanțare de la guvern în perioada următoare.  Suma totală a finanțării obiectivelor și proiectelor aprobate prin Programul Național de Dezvoltare Locală 2 – PNDL 2, în județul Gorj se ridică la 677,1 milioane lei. Banii alocați vizează cu prioritate rezolvarea nevoile comunităților  privind construcția-modernizarea de creșe și școli,  alimentarea cu apă,  rețeaua de canalizare, construcția, amenajarea ori modernizarea drumurilor.  Practic, în județul Gorj suma disponibilă pentru construirea ori modernizarea creșelor și școlilor, este de 107,63 milioane lei. Pentru extinderea rețelelor de canalizare s-au alocat 79.5 milioane de lei, iar pentru introducerea apei curente 152,2 milioane lei. În ceea ce privește reabilitarea sau amenajarea drumurilor resursa financiară pentru următorii trei ani – până-n 2020 – este de 290 milioane lei.

Câteva exemple relevante pentru nevoile și așteptările comunităților din județul nostru care-și găsesc răspunsul prin PNDL 2 sunt: Reabilitare drum județean DJ 672E, ce traversează localitățile Cornești, Stolojani, Câmpofeni, Arcani, Sănătești și Runcu; Reabilitare DJ 674 , Vlăduleni-Urdari-Turceni – Ionești – limita județ Mehedinți, 44+146 (km 0+000-km 44+146); Modernizarea și reabilitarea zonei protejate a Ansamblului Monumental CALEA EROILOR, municipiul Târgu Jiu. Din acest moment revine primarilor fiecărei localități responsabilitatea de a întocmi ori completa documentația legală necesară fiecărui proiect, pentru ca banii să ajungă acolo unde este nevoie de ei.

Lista completă a obiectivelor și proiectelor PNDL 2, pentru localitate și județ este disponibilă aici: http://www.mdrap.ro/lucrari-publice/pndl/-8564 . La nivel național, PNDL 2 înseamnă un efort de 30  de miliarde lei, angajat până-n 2020. Au fost depuse peste 13.000 de proiecte cu o valoare totală de peste 67 miliarde lei, mai mult decât dublu decât suma de 30 miliarde lei alocată prin lege pentru perioada 2017-2020. Au fost selectate științific, pe baza unor criterii obiective, peste 6.851 de proiecte cu valoare totală de 29,9 miliarde lei. Proiectele au fost depuse de autoritățile locale în funcție de necesitățile reale ale comunităților. Astfel, la nivel național, a rezultat următoarea repartizare a fondurilor:

o          9 miliarde lei pentru rețele de alimentare cu apă și canalizare

o          16 miliarde lei pentru drumuri și poduri (județene, comunale sau orășenești)

o          4 miliarde lei pentru unități de învățământ (creșe, grădinițe, școli, colegii)

o          1 miliard lei pentru unități medicale.

„Pentru prima dată  fondurile de dezvoltare sunt distribuite pe baza unei formule matematice echilibrate, nepartizane politic, care a luat în calcul, în primă etapă, alocarea fondurilor pe județe și apoi repartizarea  în interiorul județelor.

În formula alocării fondurilor pe județe sunt patru indicatori luați în calcul: numărul de localități din județ, populația județului, suprafața județului și impozitul pe venit încasat pe județ. Ca urmare , indiferent de culoarea politică a președinților de consilii județene sau de bazinul electoral, județele au primit bani după criterii obiective raportate la cei patru indicatori privind structura demografică și administrativă și capacitatea financiară a acestora. Astfel, în PNDL II, raportul dintre județul care primește cei mai mulți bani și județul care primește cel mai puțin este de 2,4, realitate care demonstrează asigurarea  unei finanțări echilibrate la nivelul întregii țări, în beneficiul tuturor cetățenilor”, potrivit unui comunicat transmis de Biroul de presă al PSD Gorj

INVESTIGAȚII Va pune capăt primarul Marcel Romanescu jafului averii târgujienilor?

În ultimele două decenii, Primăria Târgu-Jiu a fost jefuită sistematic în favoarea unor oameni de afaceri. cărora le-a crescut averea la dimensiuni colosale. Călin Lemnaru, Costel Mocanu, Florin Păduraru, Dorin Tașcău, Gabriel Sanda, Nicolae crețu, Dan Mischie  ș.a. sunt doar o parte dintre oamenii de afaceri care s-au îmbogățit pe seama Primăriei Târgu-Jiu. Călin Lemnaru a confiscat toate nunțile și a făcut din insulița de pe Jiu proprietate personală, Costel Mocanu și Florin Păduraru au lăsat Târgu-Jiul fără lacuri.

 

În primăvara anului 2001, Primăria Târgu Jiu a concesionat lacul Debarcader unui om de afaceri de etnie romă, Costel Mocanu, care, cu această ocazie, a ridicat pe malul lacului și un restaurant, pentru că a preluat nu doar luciul de apă, ci și malurile. Prin Hotărârea de Consiliul Local, acesta se obliga să populeze cu pește lacul și să-l pună la dispoziția cetățenilor pentru agrement și pescuit sportiv. Interesant este că perioada de concesiune era de cinci ani, dar, la mai puțin de un an, hotărârea este modificată și apar două noi prevederi importante, care se răsfrânge asupra bugetului local: toate investițiile realizate în parcul aferent lacului să fie compensate cu taxa de concesiune, iar perioada de concesiune să crească de la cinci la 20 de ani.

Lacul Debarcader nu este deschis publicului și nu este folosit ca lac de agrement, ci mai mult ca unul privat, pentru creșterea peștilor omului de afaceri Costel Mocanu.

Același lucru se poate spune și despre lacul Pandurașu. Acesta a fost concesionat în anul 2005, societății România Hidro Service SRL, deținută de omul de afaceri Florin Păduraru, pe o perioadă de 49 de ani. Acesta avea mai multe obligații, printre care „asigurarea de servicii de agrement pentru populație (bărci, hidrobiciclete, teren de tenis)”. Nimic din acestea nu există, lacul funcționează tot ca unul privat, fiind populat cu pește pentru uzul propriu al omului de afaceri.

Va avea Romanescu curaj măcar să încerce să investigheze aceste afaceri?

Peste 500 000 de contracte de muncă scoase la lumină

Guvernul a stabilit unele măsuri pentru asigurarea plății de către angajator a contribuției pentru pensii și sănătate la nivelul salariului minim brut pe țară garantat în plată, pentru toți salariații, inclusiv pentru persoanele care au încheiate contracte de muncă cu timp parțial și pentru cei cu plata în acord.

Excepție fac salariații elevi, studenți, persoane cu dizabilități, pensionarii și cei care cumulează venituri de cel puțin nivelul salariului minim brut pe țară garantat în plată. Este vorba despre elevii sau studenții cu vârsta până în 26 de ani, ucenicii în vârstă de până la 18 ani, persoane cu dizabilități care, prin lege, au posibilitatea să lucreze mai puțin de 8 ore pe zi, pensionarii pentru limită de vârstă în sistemul publice de pensii, cu excepția celor care beneficiază de pensii de serviciu în baza unor legi/statute speciale, precum și a celor care cumulează pensia pentru limită de vârstă cu cea din sistemele de pensii neintegrate sistemului public de pensii și persoanele care cumulează venituri de cel puțin nivelul salariului minim brut pe țară garantat în plată din mai multe contracte individuale de muncă.

În acest sens, Guvernul a adoptat o ordonanță privind modificarea și completarea Codului fiscal, urmând ca noile reglementări să intre în vigoare la 1 august și să se aplice începând cu veniturile aferente lunii august 2017.

Social, măsura are rolul să protejeze aceste categorii de salariați asigurându-le dreptul la pensie și la servicii medicale în sistemul public. Din punct de vedere economic, noile prevederi au scopul să limiteze situațiile în care contractele de muncă cu timp parțial sunt încheiate pentru evitarea impozitării potrivit regulilor prevăzute pentru contractele individuale de muncă cu timp normal de lucru și, implicit, să elimine inechitățile față de angajatorii care încheie contracte individuale de muncă cu timp normal și asigură salariul minim brut pe țară propriilor salariaților.

Noile reglementări au fost stabilite în condițiile în care, potrivit datelor statistice și studiilor efectuate în acest sens există circa 1,1 – 1,2 milioane de contracte de muncă cu timp partial, 370.000 salariaţi activi au un singur contract de muncă cu timp partial și aproximativ 710.000 asiguraţi cu contracte de muncă cu timp parţial, cu un venit mediu brut de 903 lei/lunar (decembrie 2016).

O astfel de practică generează, de asemenea, inechități față de angajatorii care încheie contracte individuale de muncă cu timp normal și asigură salariul minim brut pe țară propriilor salariați.

Problematica este cu atât mai importantă cu cât în ultimii doi ani cu creştere economică ridicată, numărul locurilor de muncă cu timp parţial a crescut mai repede decât cele cu timp complet, respectiv cu 3,7% în medie pe an faţă de 2,1% în medie.

De asemenea, este de subliniat că practica subsalarizării forţei de muncă iese în evidenţă şi prin faptul că în medie în fiecare lună circa 55.000 salariaţi sunt fără venituri declarate la Casa de Pensii, deci fără contribuţii care să se regăsească în pensiile viitoare.

O nouă vacanță pentru bugetari!

Guvernul  a stabilit ca ziua de luni, 14 august 2017, să fie zi liberă pentru salariații din sectorul public, făcând legătură între zilele de week-end și ziua de 15 august, declarată nelucrătoare. Ziua liberă va fi recuperată, în regim de program normal, în data de 19 august 2017 sau prin prelungirea corespunzătoare a timpului de lucru până la data de 25 august 2017.

Facilitatea nu se acordă locurilor de muncă în care activitatea nu poate fi întreruptă datorită caracterului procesului de producţie sau specificului activității.

De asemenea, pentru funcționarea justiției ca serviciu public, dispozițiile prezentei hotărâri nu se aplică magistraților şi altor categorii din cadrul instanțelor judecătorești implicate în soluționarea proceselor cu termen în data de 14 august 2017 şi nici participanților în aceste procese.

Operațiunile de încasări prin virament în relația cu instituțiile de credit, aferente datei de 14 august 2017, se înregistrează în contabilitatea unităților teritoriale ale trezoreriei statului cu data de 14 august 2017.

În multe cazuri, aceste zile libere oferite cu lejeritate nu sunt recuperate decât pe hârtie, în majoritatea instituțiilor nelucrându-se cu publicul.

Tudor jr, ambasadorul chinezilor pe meleaguri gorjene

Viceprimarul municipiului Târgu-Jiu, Adrian Tudor, a participat, la 14 iulie, la Palatul Parlamentului, la Forumul „Dialogul Partidelor Politice din formatul Cooperării 16+1, dintre China și statele din Europa Centrală și de Est”. Vedeta a fost însă Gabriela Firea, primarul socialist al Capitalei.

In discursul sau, Gabriela Firea a declarat ca, in calitatea sa, privește ”cu foarte mult interes inițiativa Belt and Road, lansată în 2013 chiar de către Excelența sa, președintele Xi Jinping și care își propune să susțină investițiile majore de infrastructură pe legendarul Drum al Mătăsii –  un adevărat simbol al cooperării economice dintre China și Europa. Dacă ne uităm pe hartă, veți constata ca Bucureștiul este prima capitală situată pe traseul Platformei de Conectivitate dintre China și Uniunea Europeană, fapt care constituie răspunsul european la inițiativa chineză ‘Belt and Road’. Așadar, Bucureștiul poate și trebuie să joace un rol important în dezvoltarea, în România, a unui adevărat hub comercial și de transport pe acest Nou Drum al Mătăsii dintre China și Europa. România are avantajul Portului Constanța de la Marea Neagră, dar și căile de transport feroviar și fluvial pentru transportul de bunuri către Europa Centrală si de Vest și către celelalte state din spațiul Uniunii Europene. Iar primul cel mai dezvoltat centrul urban pe acest traseu către vestul Europei este, fără îndoială, municipiul București. În acest context, vreau să îi informez pe toți distinșii participanți la aceste dezbateri că Bucureștiul are proiecte de interconectare cu toate aceste căi de transport de pe teritoriul României”.

Finalizarea Canalului Dunare-Bucuresti

Firea a reamintit ca actuala administratie doreste finalizarea Canalului Dunăre-București, care a fost conceput pentru a face posibil transportul naval între capitala României, Marea Neagră si Europa Centrala prin intermediul Dunării, astfel Bucurestiul devenind una din capitalele riverane Dunarii.

Lucrările de executare au început în 1986. După Revoluția Română din 1989 acestea s-au sistat, deși partea de canal deja realizată se estimează a fi de 70% din întregul volum de lucrări. Canalul este proiectat să aibă o lungime de 73 km și o lățime de 80 m, adâncimea minimă a apei de 4,5 m, diferența de nivel de 53 m (10 m deasupra nivelului mării la Oltenița și 63 m la București). Planul include patru ecluze și trei porturi, două la București (lângă comuna 1 Decembrie – pe Argeș și la Glina -pe râul Dâmbovița) și altul la Giurgiu. Canalul Dunăre – București ar putea fi și un producător de energie, prin cele patru microhidrocentrale din nodurile hidrotehnice, amenajate pe lângă ecluze, putându-se ajunge la o producție de energie electrică de peste 50 MW. Apa din canal va putea fi și o sursă de irigații pentru circa 150.000 de hectare teren arabil. Un alt beneficiu ar consta în faptul că 11 localități și circa 30.000 hectare terenuri agricole vor fi scoase de sub efectul inundațiilor. Portul, dar si canalul Dunare-Bucuresti ar putea costa 1,5 miliarde de euro.

București – o poartă mereu deschisă pentru cooperarea dintre China și Europa

Gabriela Firea: ”În același timp, privind dinspre Orient, Bucureștiul este prima capitală situată pe Coridorul IV Paneuropean, care reprezintă totodată principala cale de transport către statele din Europa Centrală și de Est. Așadar, eu cred că București poate și trebuie să devină o poartă mereu deschisă pentru cooperarea dintre China și Europa. Dacă vreți, am convingerea că municipiul Bucureși poate deveni într-adevăr portalul prin care Noul Drum al Mătăsii poate intra în spațiul Uniunii Europene. Vă asigur de întregul sprijin și de toată colaborarea în construcția Platformei de Conectivitate dintre China și Uniunea Europeană, dar în celelalte aspecte care țin de colaborarea dintre China și România. Cunosc relativ bine experiența și capacitatea extraordinară a marilor companii chineze specializate în dezvoltarea proiectelor de infrastructură – un domeniu foarte important pentru Primăria Municipiului București. Cunosc de asemenea interesul unor mari companii chineze de a dezvolta mari proiecte imobiliare în parteneriat cu reprezentanții administrației publice locale și vă informez pe această cale că Municipiul București are proiecte de construcții de locuințe ieftine și de calitate pentru tinerii bucureșteni. M-am implicat pentru finalizarea Centurii Bucurestiului (100 km), proiect care va sustine dezvoltarea transportului in toata regiunea, iar in paralel Primaria Capitalei”.

”Salut aprobarea cererii de aderare a României la Banca Asiatică pentru Investiții în Infrastructură”

Totodata, Firea i-a invitat pe partenerii chinezi să vină alături de Primăria Capitalei, ”pentru a lucra împreună și pentru a da astfel consistență Cooperării 16+1. În opinia mea, este extrem de important că acum când discutăm avem o viziune clară privind direcția către care ne dorim să dezvoltăm această cooperare, care a fost descrisă foarte bine în cadrul inițiativei Belt and Road, lansată de partea chineză. Și trebuie să subliniem că s-a trecut deja de la viziune la construcție, de la planuri, la acțiune și de la vorbe la fapte foarte concrete. A fost deja creat instrumentul de finanțare, respectiv Banca Asiatică pentru Investiții în Infrastructură, care are ca membri fondatori mai multe state membre ale Uniunii Europene și profit de ocazie să salut aprobarea cererii de aderare a României de către această instituție bancară. Am convingerea că am început deja un drum împreună, că avem o direcție clară, iar de acum încolo nu trebuie decât să ne concentrăm la realizarea proiectelor care dau consistență Noului Drum al Mătăsii. Europa are nevoie de China, iar China are nevoie de Europa. Suntem destinați să parcurgem împreună acest drum al construcției, iar în opinia mea trebui deja să construim acum viitorul cooperării dintre China și Europa Centrală și de Est. Așa cum spune un proverb chinezesc, să construim fântâna înainte de a ni se face sete. Iar după cum văd starea de spirit a acestor dezbateri de la București cred că pot afirma că am început deja să construim această fântână a Cooperării în formatul 16+1”.

Statele europene participante la formatul „16+1” sunt Albania, Bosnia şi Herțegovina, Bulgaria, Croaţia, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Macedonia, Muntenegru, Polonia, România, Slovacia, Slovenia, Serbia şi Ungaria. 11 dintre statele participante sunt şi state membre ale UE.

Formatul „16+1” este o iniţiativă chineză lansată în 2011, cu prilejul unei vizite întreprinse la Budapesta de fostul premier chinez Wen Jiabao, când a avut loc şi prima reuniune a acestui format, cu participarea miniştrilor responsabili cu economia şi dezvoltarea (24-25 iunie 2011).

Cu o zi in urma, Gabriela Firea, impreuna cu ministrul Consultarii Publice si Dialogului Social, Gabriel Petrea, au primit, la sediul PMB, vizita oficiala a unei delegatii chineze, conduse de Xu Xiao, secretarul general al Comitetului Central al Tineretului Comunist Chinez. In cadrul intalnirii, oficialii au convenit demararea unor proiecte care vizeaza programe de colaborare intre tinerii romani si chinezi, in domenii precum sanatate, cercetare, cultura, turism etc.

De asemenea, s-a mai discutat despre necesitatea unui schimb de experienta a specialistilor in infrastructura, iar Firea i-a invitat pe oficialii chinezi sa participe la organizarea unui targ international de IT in Capitala Romaniei care va avea loc toamna aceasta, tinand cont ca tinerii romani si chinezi constituie elite in acest domeniu.