Tudor jr, ambasadorul chinezilor pe meleaguri gorjene

Viceprimarul municipiului Târgu-Jiu, Adrian Tudor, a participat, la 14 iulie, la Palatul Parlamentului, la Forumul „Dialogul Partidelor Politice din formatul Cooperării 16+1, dintre China și statele din Europa Centrală și de Est”. Vedeta a fost însă Gabriela Firea, primarul socialist al Capitalei.

In discursul sau, Gabriela Firea a declarat ca, in calitatea sa, privește ”cu foarte mult interes inițiativa Belt and Road, lansată în 2013 chiar de către Excelența sa, președintele Xi Jinping și care își propune să susțină investițiile majore de infrastructură pe legendarul Drum al Mătăsii –  un adevărat simbol al cooperării economice dintre China și Europa. Dacă ne uităm pe hartă, veți constata ca Bucureștiul este prima capitală situată pe traseul Platformei de Conectivitate dintre China și Uniunea Europeană, fapt care constituie răspunsul european la inițiativa chineză ‘Belt and Road’. Așadar, Bucureștiul poate și trebuie să joace un rol important în dezvoltarea, în România, a unui adevărat hub comercial și de transport pe acest Nou Drum al Mătăsii dintre China și Europa. România are avantajul Portului Constanța de la Marea Neagră, dar și căile de transport feroviar și fluvial pentru transportul de bunuri către Europa Centrală si de Vest și către celelalte state din spațiul Uniunii Europene. Iar primul cel mai dezvoltat centrul urban pe acest traseu către vestul Europei este, fără îndoială, municipiul București. În acest context, vreau să îi informez pe toți distinșii participanți la aceste dezbateri că Bucureștiul are proiecte de interconectare cu toate aceste căi de transport de pe teritoriul României”.

Finalizarea Canalului Dunare-Bucuresti

Firea a reamintit ca actuala administratie doreste finalizarea Canalului Dunăre-București, care a fost conceput pentru a face posibil transportul naval între capitala României, Marea Neagră si Europa Centrala prin intermediul Dunării, astfel Bucurestiul devenind una din capitalele riverane Dunarii.

Lucrările de executare au început în 1986. După Revoluția Română din 1989 acestea s-au sistat, deși partea de canal deja realizată se estimează a fi de 70% din întregul volum de lucrări. Canalul este proiectat să aibă o lungime de 73 km și o lățime de 80 m, adâncimea minimă a apei de 4,5 m, diferența de nivel de 53 m (10 m deasupra nivelului mării la Oltenița și 63 m la București). Planul include patru ecluze și trei porturi, două la București (lângă comuna 1 Decembrie – pe Argeș și la Glina -pe râul Dâmbovița) și altul la Giurgiu. Canalul Dunăre – București ar putea fi și un producător de energie, prin cele patru microhidrocentrale din nodurile hidrotehnice, amenajate pe lângă ecluze, putându-se ajunge la o producție de energie electrică de peste 50 MW. Apa din canal va putea fi și o sursă de irigații pentru circa 150.000 de hectare teren arabil. Un alt beneficiu ar consta în faptul că 11 localități și circa 30.000 hectare terenuri agricole vor fi scoase de sub efectul inundațiilor. Portul, dar si canalul Dunare-Bucuresti ar putea costa 1,5 miliarde de euro.

București – o poartă mereu deschisă pentru cooperarea dintre China și Europa

Gabriela Firea: ”În același timp, privind dinspre Orient, Bucureștiul este prima capitală situată pe Coridorul IV Paneuropean, care reprezintă totodată principala cale de transport către statele din Europa Centrală și de Est. Așadar, eu cred că București poate și trebuie să devină o poartă mereu deschisă pentru cooperarea dintre China și Europa. Dacă vreți, am convingerea că municipiul Bucureși poate deveni într-adevăr portalul prin care Noul Drum al Mătăsii poate intra în spațiul Uniunii Europene. Vă asigur de întregul sprijin și de toată colaborarea în construcția Platformei de Conectivitate dintre China și Uniunea Europeană, dar în celelalte aspecte care țin de colaborarea dintre China și România. Cunosc relativ bine experiența și capacitatea extraordinară a marilor companii chineze specializate în dezvoltarea proiectelor de infrastructură – un domeniu foarte important pentru Primăria Municipiului București. Cunosc de asemenea interesul unor mari companii chineze de a dezvolta mari proiecte imobiliare în parteneriat cu reprezentanții administrației publice locale și vă informez pe această cale că Municipiul București are proiecte de construcții de locuințe ieftine și de calitate pentru tinerii bucureșteni. M-am implicat pentru finalizarea Centurii Bucurestiului (100 km), proiect care va sustine dezvoltarea transportului in toata regiunea, iar in paralel Primaria Capitalei”.

”Salut aprobarea cererii de aderare a României la Banca Asiatică pentru Investiții în Infrastructură”

Totodata, Firea i-a invitat pe partenerii chinezi să vină alături de Primăria Capitalei, ”pentru a lucra împreună și pentru a da astfel consistență Cooperării 16+1. În opinia mea, este extrem de important că acum când discutăm avem o viziune clară privind direcția către care ne dorim să dezvoltăm această cooperare, care a fost descrisă foarte bine în cadrul inițiativei Belt and Road, lansată de partea chineză. Și trebuie să subliniem că s-a trecut deja de la viziune la construcție, de la planuri, la acțiune și de la vorbe la fapte foarte concrete. A fost deja creat instrumentul de finanțare, respectiv Banca Asiatică pentru Investiții în Infrastructură, care are ca membri fondatori mai multe state membre ale Uniunii Europene și profit de ocazie să salut aprobarea cererii de aderare a României de către această instituție bancară. Am convingerea că am început deja un drum împreună, că avem o direcție clară, iar de acum încolo nu trebuie decât să ne concentrăm la realizarea proiectelor care dau consistență Noului Drum al Mătăsii. Europa are nevoie de China, iar China are nevoie de Europa. Suntem destinați să parcurgem împreună acest drum al construcției, iar în opinia mea trebui deja să construim acum viitorul cooperării dintre China și Europa Centrală și de Est. Așa cum spune un proverb chinezesc, să construim fântâna înainte de a ni se face sete. Iar după cum văd starea de spirit a acestor dezbateri de la București cred că pot afirma că am început deja să construim această fântână a Cooperării în formatul 16+1”.

Statele europene participante la formatul „16+1” sunt Albania, Bosnia şi Herțegovina, Bulgaria, Croaţia, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Macedonia, Muntenegru, Polonia, România, Slovacia, Slovenia, Serbia şi Ungaria. 11 dintre statele participante sunt şi state membre ale UE.

Formatul „16+1” este o iniţiativă chineză lansată în 2011, cu prilejul unei vizite întreprinse la Budapesta de fostul premier chinez Wen Jiabao, când a avut loc şi prima reuniune a acestui format, cu participarea miniştrilor responsabili cu economia şi dezvoltarea (24-25 iunie 2011).

Cu o zi in urma, Gabriela Firea, impreuna cu ministrul Consultarii Publice si Dialogului Social, Gabriel Petrea, au primit, la sediul PMB, vizita oficiala a unei delegatii chineze, conduse de Xu Xiao, secretarul general al Comitetului Central al Tineretului Comunist Chinez. In cadrul intalnirii, oficialii au convenit demararea unor proiecte care vizeaza programe de colaborare intre tinerii romani si chinezi, in domenii precum sanatate, cercetare, cultura, turism etc.

De asemenea, s-a mai discutat despre necesitatea unui schimb de experienta a specialistilor in infrastructura, iar Firea i-a invitat pe oficialii chinezi sa participe la organizarea unui targ international de IT in Capitala Romaniei care va avea loc toamna aceasta, tinand cont ca tinerii romani si chinezi constituie elite in acest domeniu.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

w

Conectare la %s