Directorii de școli cer demiterea lui Ion Ișfan

 

Zeci de directori de școli din învățământul gorjean solicită demiterea lui Ion Ișfan din funcție după repetate abuzuri și ilegalități în funcție. Aceștia au solicitat demiterea atât către conducerea administrativă a județului-președintele Consiliului Județean Gorj și prefectul Ciprian Florescu-cât și cea politică, senatorul Florin Cârciumaru. Din acuzațiile ce i se aduc reținem stoparea sporului de calculator fără bază legală, neefectuarea orelor obligație de catedră, ocuparea posturilor din școli după criterii mafiote, promovarea rudelor în funcții de directori, relație tensionată cu toți subordonații ș.a.

Potrivit cotidianului PANDURUL, Inspectoratul Şcolar Judeţean Gorj a primit încă de la începutul lunii octombrie o adresă din partea Ministerului Educaţiei Naţionale în care se arată că personalul din învăţământ poate încasa spor de condiţii vătămătoare. Adresa respectivă elimină astfel orice dubiu privind legalitatea acordării acestui spor de 15%, cu atât mai mult cu cât această bonificaţie este încasată şi în cadrul Ministerului Educaţiei Naţionale, chiar de către şofer sau femeia de serviciu. Partea mai puţin plăcută este aceea că ISJ n-a informat nici până acum directorii de şcoli că sporurile au devenit legale.
E de notorietate faptul că Inspectoratul Școlar Gorj a blocat în numeroase rânduri statele de salarii din cauza sporului de calculator, pe care inspectorul şef Ion Işfan l-a considerat ilegal. În urma presiunilor, unii directori de şcoli au renunţat la acest spor, doar pentru ca dascălii să-şi ia banii la timp.
Ministerul Educaţiei Naţionale a transmis în data de 2 octombrie o adresă Corpului de Control care a făcut verificări la ISJ Gorj privind legalitatea acordării sporului de condiţii vătămătoare. În adresa respectivă se arată clar că „pentru persoanele care aveau în plată la data de 31.12.2009, sporul de 15%, acordat pentru condiţii vătămătoare şi periculoase (…) se impune acordarea lui în continuare, cu titlu de spor, în măsura în care condiţiile care au prilejuit acordarea lui se menţin”.
Tot în aceeaşi adresă, ministerul face precizări legate şi de angajaţii din învăţământ de după 2009. „Sporul de 15% se va acorda în continuare şi personalului încadrat după 31 decembrie 2009, în condiţiile în care în aceeaşi unitate există un salariat care, pentru aceeaşi funcţie, beneficiază de acest spor”.
Cert este că la numai două zile distanţă, respectiv 4 octombrie, Ministerul Educaţiei Naţionale trimite către ISJ Gorj o altă adresă în care îi cere practic să respecte prevederile adresei din 2 octombrie. „Pentru sporul pentru condiţii periculoase şi vătămătoare au fost agreate soluţii de către preşedinţii secţiilor pentru cauze privind conflictele de muncă şi asigurări sociale, aşa cum le-am enumerat în adresa noastră din data de 2.10.2017”, se arată în adresa din 4 octombrie.

 

Romanescu a blocat Centura Târgu-Jiului

 

Primarul din Târgu Jiu, Marcel Romanescu, susţine că nu are vreo vină în blocarea lucrărilor la varianta ocolitoare. Cert este că lucrările sunt blocate.

Primăria Târgu Jiu a fost acuzată că nu a definitivat planurile parcelare pentru zonele care urmează să fie traversate de şoseaua de centură şi lucrările au fost blocate. Acuzaţia a fost lansată de şefii Direcţiei Regionale de Drumuri şi Poduri Craiova. Romanescu nu este de acord cu varianta respectivă şi spune că exproprierile pot fi făcute şi fără planurile parcerale.
„Noi ne executăm planurile parcelare. Culoarul de expropriere a fost aprobat. Totul este în regulă, se pot face exproprierile şi vira sumele. Nu au fot blocate lucrările din cauza primăriei, aşa cum s-a vehiculat”, a spus Marcel Romanescu, edilul din Târgu Jiu. Şefii DRDP Craiova au însă o altă părere şi lucrările la variant ocolitoare a municipiului Târgu Jiu sunt blocate până anul viitor. Contractul trebuia să fie finalizat de firma Collini Lavori încă de anul trecut, însă lucrările au fost prelungite din cauza birocraţiei. Cu sau fără vină, varianta ocolitoare va fi a municipiului Târgu Jiu, indiferent de culoarea politică a primarului.

Justiția Macovei: Vasile Blaga achitat într-un dosar cu condamnări

 

Vasile Blaga fost achitat în dosarul finanțării ilegale a campaniei electorale. Blaga era acuzat de trafic de influență și că ar fi primit mită, prin interpuși, 700.000 de euro de la Gheorghe Ștefan, fostul primar din Piatra Neamț.

Interesant este că Vasile Blaga a fost achitat în același dosar în care Gheorghe Ștefan și-a recunoscut vinovăția și a fost condamnat. Contactat de DC News, avocatul Lucian Bolcaș a explicat situația.
”Răspunderea penală este individuală. Necunoscând dosarul cauzei nu cunosc probele existente cu privire la o persoană sau alta. Dar este posibilă această situație, chiar dacă este vorba despre fapte ce presupun o anume conexitate sau indivizibilitate.
Împrejurarea că Gheorghe Ștefan a recunoscut și a formulat și un denunț nu este suficientă pentru a proba vinovăția. Simplul denunț nu este suficient”, a explicat Lucian Bolcaș.
În ceea ce privește reintrarea într-o carieră politică pentru fostului lider PDL, Bolcaș spune că ”nu îmi pot permite să fac previziuni”, dar ”în general oamenii care intră în malaxorul DNA-ului intră cu un singur scop: să nu aibă viitor politic”, a explicat Lucian Bolcaș.
Vasile Blaga a fost achitat de magistrații Tribunalului București în dosarul finanțării ilegale a campaniei electorale. Decizia poate fi contestată, ea nu este definitivă.

Tudor jr. vrea un centru Brâncuși lângă Coloana Infinitului

 

Consilierii locali din Târgu Jiu au aprobat propunerea viceprimarului PSD Adrian Tudor privind constituirea unei comisii care să se ocupe de cumpărare a circa două hectare de teren lângă Coloana Infinitului. Terenul aparține fabricii Confecția, aflată în insolvență. Tudor vrea ca terenul și clădirile aferente să fie cumpărate de primărie, pentru a face acolo un centru cultural cu galerii de artă.

Milioane de euro vor să cheltuie aleșii locali pentru achiziționarea unor terenuri ale fabricii Confecția, pentru a face acolo un centru cultural. Interesant este că oferta a fost făcută publică înainte ca lichidatorul Confecția să facă evaluarea terenurilor și clădirilor, ceea ce ar putea duce la o supraevaluare.
Viceprimarul Adrian Tudor, inițiatorul proiectului, nu vede o problemă suma de câteva milioane de euro, care ar trebui împrumutată. „O să râdă lumea de noi că reușim să inaugurăm un stadion de 20 de milioane de euro, cu o echipă care există sau nu există, dar când vorbim de Constantin Brâncuși, eternul Constantin Brâncuși, nu suntem în stare să gândim la nivelul la care a gândit el. Cât mai sus. Înseamnă trei milioane, cinci milioane poate, nu contează, facem pentru o sută de ani”, a spus Tudor în ședința de luni a Consiliului Local Târgu Jiu.
Adrian Tudor a spus că investiții de acest gen se fac peste tot în țară, iar achiziția unor astfel de imobile a fost prevăzută în proiectul de management al directorului de la Centrul Brâncuși. „Nu suntem nici primii, nici ultimii care vom lua decizia unor proiecte majore. La Baia Mare, un oraș poate similar cu Târgu Jiu, există deja o colonie a artiștilor. 3,2 milioane de euro. Dacă citiți presa din ultimele zile, Consiliul Județean Galați deja a alocat peste trei milioane de euro pentru a construi Muzeul de Artă Modernă. Dacă am vorbit de niște locații în materialul pe care l-am inițiat către Consiliul Local, să știți că la bază a stat un singur lucru. Proiectul de management al domnului Strâmbulescu, pe care domnia sa l-a semnat cu domnul primar al municipiului Târgu Jiu, unde se prevede foarte clar achiziționare, gândirea de a achiziționa aceste locații și nu numai”, a spus Tudor.

Ministrul Justiției se face că îi dă emoții șefei DNA

 

Pe ordinea de zi a şedinţei de marţi a Secţiei pentru Procurori din cadrul CSM, se află raportul Inspecţiei Judiciare nr. 5115/IJ/982/DIP/2017 având ca obiect „eficienţa managerială şi modul de îndeplinire a atribuţiilor ce decurg din legi şi regulamente, de către conducerea structurii centrale a Direcţiei Naţionale Anticorupţie, precum şi respectarea normelor procedurale şi regulamentelor de către procurori şi personalul auxiliar de specialitate din cadrul parchetului vizat”.

Săptămâna trecută, ministrul Justiției vorbea de faptul  că atunci când va lua o decizie privind revocarea sau menţinerea în funcţie a conducerii DNA va lua în calcul, pe lângă raportul Inspecţiei Judiciare, decizia CCR privind ancheta OUG 13 şi situaţiile pe care i le-a adus la cunoştinţă Mihaela Iorga.
„După audieri, raportul va fi supus analizei Secţiei de Procurori care va da un vot pe raportul Inspecţiei Judiciare, care poate să fie cu observaţii, indiferent dacă e de admitere sau respingere. Vom vedea cel mai probabil marţea viitoare când e şedinţa de evaluare, aprobarea raportului de control. (..) Indiferent de concluziile pe care le voi trage şi propunerea pe care o voi face sau nu, nu mă voi raporta numai la raportul de control, numai la concluziile celor care au controlat. (..) În raportul acesta nu face nimeni vorbire că în activitatea entităţilor controlate au fost deduse conflicte juridice de natură constituţională. Să nu uităm că instanţa de contencios constituţional a constatat conflict juridic de natură constituţională izvorât din interiorul entităţii controlate şi atunci acest raport îl voi integra celoralte concluzii”, a declarat Tudorel Toader, la Antena 3.
Un alt aspect pe care ministrul îl va lua în calcul atunci când va lua o decizie se referă la situaţiile pe care procurorul Mihaela Iorga, aflată în conflict cu şefa DNA, i le-a adus la cunoştinţă în cadrul audienţei pe care ministrul i-a acordat-o.
„Am lăsat-o să relateze ce a considerat de cuviinţă să-mi spună. A relatat multe fapte, circumstanţe, abuzuri, iar eu am luat acte de ele. Din moment ce ordinul de revocare e suspendat şi dacă el va fi declarat nelegal, suntem într-o ipoteză similară celei prin care decidentul emite un act juridic nelegal, producător de conscinţe negative, lezând drepturi. Mi-a furnizat suficiente date care să contribuie la concluziile pe care le voi lua cu raportul Inspecţiei Judiciare”, a completat ministrul Justiţiei.
Tudorel Toader a susţinut că orice entitate este periodic controlată, în ultimii 10 ani DNA şi Pachetul General făcând excepţie. „Aici e cheia în ceea ce priveşte echilibrul puterilor, ca nu cumva una să iasă din controlul celorlalte puteri „.
„Eu am spus de la început că aş vrea (..) să se constate că nu e o justiţie selectivă, deşi din raport sunt dosare foarte multe care stau în lucru de peste 5 ani, în total 304 dosare mai vechi de cinci ani în lucru. Totuşi, în cinci ani un dosar trebuie finalizat. Nu numărul contează, ci complexitatea cauzei, consecinţele pe latură penală şi civilă. Egalitatea în faţa legii presupune ca toţi să fie supuşi aceluiaşi ritm, nu unul să stea 5 ani şi altul să fie grăbit în câteva săptămâni sau luni”, a mai spus ministrul.
Cei care au făcut parte din echipa de control de la DNA, vicepreşedintele Inspecţiei Judiciare şi reprezentanţii DNA au fost audiaţi de procurorii CSM, după finalizarea controlului la DNA.
Raportul Inspecţiei după verificări nu a fost unul unitar, trei inspectori fiind de părerea că şefa DNA şi-a făcut treaba bine, ceilalţi constatând deficienţe.

Cum a fost falimentat Complexul Energetic Hunedoara!

 

Un raport al Curții de Conturi care a efectuat verificări în perioada 2013-2014 la Complexul Energetic Hunedoara (CEH) arată cum s-a devalizat sistematic mineritul din Valea Jiului. În timp ce minerii mor cu zile minele din Valea Jiului din cauza echipamentelor depășite, iar minele se închid pe capele, raportul Curții de Conturi ne arată că cei din conducerea CEH devalizau bugetul companiei în mod constant. În mod normal, în urma acestui raport al Curții de Conturi întreaga conducere CEH ar trebui să devină carne de tun pentru DNA, chiar dacă unii dintre cei menționați în raport nu se mai află acum pe acele funcții și au avansat chiar spre funcții de secretari de stat în actualul Guvern condus de Mihai Tudose.

Prezentul raport este pentru perioada 2013-2014, dar și în alte rapoarte ale Curții de Conturi din ani anteriori sau posteriori acestei acțiuni de verificare s-au constatat la fel de multe nereguli și la fel de mulți bani delapidați.
Una dintre primele probleme identificate de inspectorii Curții de Conturi o constituie terenurile expropriate și netrecute în evidențele contabile ale CEH fapt care a adus un prejudiciu de 98.000 de lei. Problema este una mai complexă și mai degrabă de natură istorică. Toată Valea Jiului a reprezentat cândva proprietate privată a momârlanilor, adică oamenii care locuiau în zonă de sute de ani. Terenurile confiscate de regimul comunist au fost revendicate de rudele vechilor proprietari, dar a apărut veșnica problemă cu actele de proprietate. Această situație a fost speculată de către cei de la CEH, care au produs o harabură totală, ceea ce a și generat pagubele la bugetul companiei.Tot la capitolul ”afaceri cu terenuri” înregistrăm și suprafețele pe care erau construite utilajele necesare mineritului. Aici paguba este una colosală și de ridică la 9.607.072, adică aproximativ 2 milioane de euro.

Afacerea Motorina

Cea mai mare afacere a celor din conducerea CEH era ”pierderea” de motorină. Inspectorii Curții de Conturi au observat că aceleași locomotive aveau consum diferit de motorină, deși efectuau același traseu. Un fapt banal, nu? Banal, însă prin această metodă s-au ”pierdut” într-un singur an peste 20.000 de tone de motorină și s-au înregistrat pagube de sute de mii se euro.

Afacerea certificatelor verzi

Fără a explica întregul traseu complicat al banilor vă spunem direct prejudiciul adus companiei: 4.596.625 de dolari. O sumă uriașă, delapidată doar prin nedeclarararea valorii energetice reale a cărbunelui și prin diverse combinații mai mult decât suspecte.

Pentru cine se întreabă cum s-a ajuns ca România să pună lacătul pe unul dintre cele mai mari bazine miniere din Europa (înainte de 1990, mina Lupeni era a doua mină de cărbune din Europa), iată o dovadă a ceea ce s-a întâmplat doar acum, recent, în 2013-2014. Acest furt, această situație persistă de ani și ani de zile, este cunoscută de toți oamenii din zonă, care însă asistă neputincioși la închiderea minelor, pierderea locurilor de muncă. Datorită acestei situații descrise în acest material, Valea Jiului, cândva una dintre cele mai prospere zone economice din România, a ajuns astăzi să fie numită Valea Plângerii.

Drumarii gorjeni pregătiți de iarnă

 

Un număr de 68 de utilaje sunt deja disponibile pentru deszăpezirea drumurilor judeţene din Gorj. Conducerea Consiliului Judeţean Gorj susţine că este pregătită în privinţa sezonului de iarnă. Este vorba atât de partea de întreţinere şi reparaţii, cât şi de partea de asigurare a utilajelor şi a materialului antiderapant pentru sezonul de iarnă.

Vor fi disponibile șapte baze de deszăpezire, respectiv Târgu Jiu, Târgu Cărbuneşti, Motru, Turceni, Rovinari, Stejari, Plopșoru, trei puncte de sprijin: Tismana, Novaci, Bumbești Jiu şi următoarele utilaje şi echipamente de deszăpezire cuprinse în programul operativ de deszăpezire. De asemenea, stocul de material antiderapant, carburanţi şi lubrifianţi este constituit.
Până în prezent, există în depozite 8.000 de metri cubi de nisip, din necesarul de 8.000. De asemenea, a fost cumpărată cantitatea de 700 de tone de sare, respectiv 35% din necesar. Totodată, este asigurat necesarul carburanților şi lubrifianților pe baze de deszăpezire, pentru 14 zile de intervenţie (motorină 13,8 tone, benzină 1,4 tone). Pe toate drumurile judeţene vor fi constituite depozite mici de material antiderapant (nisip în amestec cu sare) la pante, curbe deosebit de periculoase, treceri la nivel cu calea ferată și pasaje Căi Ferate. În situaţia în care se impune închiderea circulaţiei rutiere ca urmare a căderilor abundente de zăpadă pe anumite sectoare de drum judeţean, circulaţia va fi deviată pe rute ocolitoare şi semnalizată corespunzător prin indicatoare de informare. Urmărirea realizării programului operativ al pregătirilor de iarnă pentru drumurile judeţene se face în mod direct prin direcția de specialitate a Consiliului Județean Gorj, Direcția Tehnico- Economică, Dezvoltare Regională şi Relații Externe, coordonarea generală fiind asigurată de Comandamentul Judeţean pentru deszăpezire şi restabilire a circulației pe drumurile publice județene în iarna 2017 – 2018, constituit prin Dispoziția președintelui Consiliului Județean nr. 932 din 19.10.2017. De asemenea, pentru toată perioada sezonului rece 2017 – 2018 se va asigura serviciul de permanență la sediul instituției, între orele 8.00 – 20.00.
Întreţinerea este asigurată de Ydail.

Întreţinerea curentă a drumurilor judeţene pe timpul iernii 2017 – 2018 va fi asigurată de către Asocierea SC Ydail Construct SRL, SC Romstrade SA şi SC Metalcolect PROD SRL în baza contractului subsecvent, la acordul cadru 7.429 din 9.06.2016, pentru „Lucrări și servicii de reparare și întreținere drumuri județene aflate în administrarea Consiliului Județean Gorj“.
Totodată, autoritățile județene au anunțat că începând cu 1 noiembrie se închide circulația rutieră pe două drumuri județene. Este vorba despre Drumul Judeţean 664 Schela la limita cu judeţul Hunedoara şi DJ 672 C Runcu – Valea Sohodolului, limită cu Hunedoara, care vor fi închise începând de mâine. Cosmin Popescu, președintele Consiliului Judeţean Gorj, susține că s-a dispus această măsură pe toată perioada sezonului rece, întrucât cele două sectoare de drum au fost încadrate la nivelul IV de viabilitate, reprezentând un pericol pentru şoferi. Drumurile vor fi redeschise circulaţiei abia la jumătatea lunii martie a anului viitor.

Marcel Romanescu lasă Târgu-Jiul fără brad de Crăciun

 

Mandatul lui Marcel Romanescu nu s-a remarcat cu nimic până în prezent, acum vrea să rămână în memoria târgujienilor pentru renunțarea la bradul ornamental din centru și împodobirea doar a zonei centrale. Ideea ar fi că restul cetățenilor nu merită ”atenția” liberală.

Primarul Marcel Romanescu a cerut serviciilor de specialitate să stabilească dacă instalațiile din dosarul ANAF vor putea fi folosite sau nu. Edilul nu știe deocamdată dacă va păstra tradiția din timpul mandatului lui Florin Cârciumaru și nici dacă în centrul orașului va mai exista controversatul brad artificial.
Dosarul beculețelor, în care directorilor primăriei li se impută aproximativ trei milioane de lei, ar putea avea repercusiuni și asupra populației. Marcel Romanescu nu știe încă dacă instalațiile buclucașe vor mai fi montate în zonele periferice ale orașului, acolo unde au fost puse până la izbucnirea acestui scandal. „Există în momentul de față o solicitare din partea angajaților din cadrul primăriei, adresată mie și pe care am direcționat-o Serviciului Juridic, în privința posibilității montării acelor instalații ornamentale. Am cerut un punct de vedere legal de la Serviciul Juridic. Nu este vorba de zona de centru a orașului, ci de zona periferică, acolo unde se instalau aceste beculețe. Există și acest risc, ca zona periferică să nu aibă iluminat ornamental de sărbători. Timpul este foarte scurt și ar fi din punctul meu de vedere o eroare să mă apuc să licitez sau să găsesc o altă firmă care să ofere aceste ornamente până la 1 decembrie. Pot să intru în alte probleme și nu îmi doresc aceste probleme”, a declarat Marcel Romanescu.
Edilul spune că, între timp, se caută o firmă specializată care să monteze celelalte ornamente luminoase în zona centrală. Cât privește programul manifestărilor devenite deja tradiție la Târgu Jiu, Romanescu vrea să facă anumite modificări, însă nu a explicat concret ce pregătește. „Muncitorii au început să care o parte din materiale pentru a se putea realiza iluminatul ornamental pentru sărbători. Există și posibilitatea ca primăria, prin serviciile subordonate, să realizeze aceste lucrări, însă noi am scos la licitație și sperăm să găsim o societate care să poată realiza această lucrare până la 1 decembrie. Eu cred că societatea care va câștiga licitația poate să facă aceste lucrări. Sperăm să nu fie contestații. Nu știu dacă voi face de 1 Decembrie cum se făcea în anii trecuți, să apăs pe acel buton. Nu țin neapărat la această modalitate. Vom vedea în perioada următoare dacă va mai fi un brad pe centru”, a mai adăugat Marcel Romanescu.

 

 

 

 

Ișfan, mai tare ca prefectul și toți șefii de deconcentrate

 

Ion Ișfan, ”groparul” învățământului gorjean, este atât de puternic în ultimul timp încât prefectul Ciprian Florescu e un fel de ”băiat de mingi” iar pe Marius Funeriu de la DSP s-ar putea să îl ia și la ”bătaie”. Nimeni nu pare să îi țină piept celui mai slab manager din istoria ISJ Gorj, singurul rămas cu calificativul ”Bine”, care se laudă, deloc întâmplător, că are ”propte” politice, judiciare și administrative. 

 

Problema sporurilor din învățământul județean nu s-a rezolvat, abuzul lui Ion Ișfan fiind confirmat prin neimplicare chiar de MEN. Ișfan, fără să aibă atribuții sau studii în domeniu,  susține că documentele eliberate de Direcția de Sănătate Publică profesorilor care primesc sporul de condiții vătămătoare nu sunt  legale.
Cel care contestă legalitatea documentelor în baza cărora se acordă sporul de condiții vătămătoare pentru profesori este chiar inspectorul general al ISJ, Ion Ișfan. Acuzat în nenumărate rânduri că din cauza lui își primesc profesorii salariile cu întârziere, Ișfan spune acum că respectivele documente nu sunt conforme și așteaptă ca aceia care le-au eliberat să dea explicații. „DSP nu mai trimite medicul de Medicina Muncii să facă acele expertizări în unitățile de învățământ din județul Gorj. Am primit un răspuns de la DSP prin care își asumă doar parțial acele expertizări. Conform legii 31/1991, care, spre surprinderea multora este în vigoare în momentul de față, aceste expertizări trebuiau făcute inclusiv de ITM. Practic nu se poate stabili dacă un loc de muncă are condiții vătămătoare și periculoase fără să fie luat acel aviz de la ITM. Nu știu ce se întâmplă cu cele deja emise, problema este la DSP. Întrebați-l pe domnul director sau pe cei care trebuiau să respecte legea”, a spus Ișfan.
„S-a amânat”
În opinia prefectului Ciprian Florescu, problema întârzierilor salariale se va rezolva prin decizia DSP. Acesta așteaptă însă ca oficialii din minister să stabilească un temei legal concret, mai ales că se creează discrepanțe între cei care au apucat să pună mâna pe respectivele hârtii și ceilalți profesori. „Am avut o discuție cu domnul director Boeriu și mi-a explicat că orice buletin emis de medicii DSP este asumat și de Direcție. Dacă nu mai eliberează astfel de buletine, probabil multe din probleme se vor rezolva. Cu toții sperăm într-o reglare a legii în așa fel încât să vorbim clar de situații în care se pot acorda sporuri sau nu”, a explicat prefectul de Gorj.

Florin Cârciumaru salvat de Marcel Romanescu

 

Senatorul Florin Cârciumaru este salvat din scandalul plăților ilegale făcute către firma de iluminat ornamental. În mod cu totul ciudat, Marcel Romanescu a fost de acord ca Primăria Târgu-Jiu să atace în instanță raportul ANAF deși așa își aruncă în aer propriul demers

Potrivit jurnalistului Narcis Daju,  ”În acest fel, Romanescu recunoaște DIRECT, EXPLICIT și OFICIAL că deciziile de imputare pe care el însuși le-a emis împotriva lui Cârciumaru și a directorilor respectivi sunt ILEGALE. Toți aceștia au contestat, deja, în instanță, deciziile de imputare. Întrucât Primăria Târgu Jiu și, implicit, primarul, susțin acum oficial,  în Dosarul 1384/54/2017 al Curții de Apel Craiova, că raportul ANAF e ilegal, se pune pe tavă, în acest fel, cel mai bun instrument de apărare pentru Cârciumaru și ceilalți, în litigiile în care contestă deciziile de imputare emise de același Romanescu. E suficient ca ei să depună – în dosarele în care au contestat deciziile de imputare – câte o copie după acțiunea judecătorească în care Romanescu însuși susține că raportul ANAF este ILEGAL!”

 

 

 

 

Ciolacu jr., un manager dezastru la Direcția pentru Cultură Gorj

Corpul de control al prefectului a constatat la Direcția pentru Cultură  lipsa personalului, neorganizarea concursurilor pentru ocuparea posturilor vacante sau inventarierea pe genunchi a obiectivelor culturale, sunt doar câteva dintre problemele depistate în urma controlului. Prefectul Ciprian Florescu le transmite șefilor de instituții deconcentrate că seria verificărilor abia a început.

După Direcția pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală a venit rândul unei alte instituții deconcentrate să fie luată la puricat de Corpul de Control al prefectului. Verificările au scos la iveală că Direcția pentru Cultură, acolo unde șef este de ani buni Pompiliu Ciolacu junior, ține posturile blocate în loc să facă angajări, iar salariații nu au nici măcar o fișă a postului. „Principalele chestiuni identificate acolo sub formă de probleme se referă la aceeași situație pe care o întâlnim la aproape fiecare instituție și fiecare serviciu public deconcentrat, respectiv lipsa personalului, neacoperirea posturilor vacante sau inexistența unor fișe ale postului pentru fiecare angajat. Pe de altă parte, este vorba de o inventariere clară a tuturor obiectivelor cu caracter cultural, indiferent de statutul lor. O altă chestiune extrem de importantă este legată de modul în care Direcția pentru Cultură urmărește achitarea acelei taxe de cultură, pe care sunt obligați să o plătească cei ce își desfășoară activitatea în preajma obiectivelor culturale. Ca urmare a deficiențelor găsite acolo, s-au lăsat și măsuri. Nu știu dacă a fost vorba de nepricepere sau de rea-intenție. Acest material a fost asumat de conducerea Direcției”, a declarat prefectul Ciprian Florescu.

Ion Ișfan în centrul unui nou scandal

Nici nu s-a terminat bine scandalul cu revolta directorilor de școli față de managementul dictatorial al lui Ion Ișfan, acesta a blocat timp de mai bine de o săptămână salariile cadrelor didactice pe motiv că 300 de profesori ar încasa ilegal un anumit spor, că mai-marele Învățământului a intrat în alt scandal. Ișfan este acuzat că nu își face orele obligație de catedră de la CNTV, el fiind înlocuit ilegal de un alt profesor.

Liberalii gorjeni au aflat, cel mai probabil de la Maria Cochină care nu a promovat concursul de inspector școlar general adjunct, că Ion Ișfan nu își face orele.   Liderii PNL Gorj susțin că cei care acoperă chiulul lui Ișfan sunt chiar șefii Colegiului Național „Tudor Vladimirescu” din Târgu Jiu, care îi găsesc de fiecare dată lui Ișfan câte un înlocuitor.

Potrivit legii, inspectorul școlar general trebuie să țină cursuri  într-o școală din județul pe care-l reprezintă, de regulă la școala unde este titular. Șeful ISJ s-a conformat și și-a ales să predea la Colegiul Național „Tudor Vladimirescu”, numai că de la vorbe la fapte e cale lungă. Cel puțin asta susțin liderii PNL Gorj, care spun că Ișfan nu a călcat niciodată în sala de curs în care ar fi trebuit să țină orele. „De când este inspector general, domnul Ișfan nu a desfășurat nicio o oră la CNTV. Elevii nu-și cunosc profesorul. Dovadă că nu calcă pe la școală stau condicile de prezență. La clasa XI H, unde domnul Ișfan ar fi trebuit să aibă oră, nu a semnat. Probabil aceste ore trebuie să fie ținute, deși nu sunt plătite, pentru că nu pot fi plătite, altfel Ișfan ar fi în incompatibilitate. Se pare că sunt profesori care îi țin locul, însă nu știm modalitatea în care aceștia sunt plătiți. Îi fac un favor domnului inspector general”, a declarat purtătorul de cuvânt al PNL Gorj, Denisa Șuță.

 

Supărați că în învățământul gorjean până și șeful ISJ trage chiulul de la ore, liberalii îi cer demisia lui Ișfan. „Ce înseamnă normalitate pentru Ișfan? Asta-i normalitate, să fii pontat și să nu te prezinți? De ce, pentru că e mare lider PSD, pentru că e mare inspector general? Dacă ar fi responsabil, și-ar da demisia, ar fi un act de normalitate”, a declarat și vicepreședintele PNL Gorj, Gheorghe Pecingină.

 

Securistul Traian Pătrășcoiu, vicepreședinte al Asociației Române a Apei

 

Deși nimic nu-l recomandă iar pregătirea lui este precară și în alt domeniu, pensionarul Traian Pătrășcoiu a fost pus vicepreședinte al Asociației Române a Apei.

Directorul Aparegio Gorj, Traian Pătrășcoiu, este începând cu luna octombrie 2017, noul vicepreședinte al Comitetului teritorial Olt – Jiu al Asociaţiei Române a Apei. Este pentru prima dată când un reprezentant al SC Aparegio Gorj SA ocupă postul de vicepreşedinte al Comitetului Teritorial.
„La sfârșitul lunii septembrie, la Sibiu a avut loc şedinţa Comitetului Teritorial Olt- Jiu al Asociaţiei Române a Apei. În cadrul întâlnirii au fost luate în discuţie problemele principale cu care se confruntă fiecare societate în parte, probleme organizatorice, pe ordinea de zi aflându-se şi alegerea unui vicepreşedinte, după ce unul dintre cele două posturi a rămas vacant. Astfel, noul vicepreşedinte al Comitetului teritorial Olt – Jiu a fost ales directorul SC Aparegio Gorj SA, Traian Pătrășcoiu, care s-a alăturat echipei de conducere teritoriale formată din președintele Vasile Maier și vicepreședintele Costel Avram“, se arată într-un comunicat al Aparegio.

Noul director al Teatrului ”Elvira Godeanu” vrea mai mulți bani din bilete

 

Cosmin Brehuță, director nou la Teatrul ”Elvira Godeanu” spune că va fi bine și mai mulți bani la teatru pentru că vor dispare invitațiile.

Teatrul Dramatic „Elvira Godeanu” are manager cu acte-n regulă, după ce Cosmin Brehuță a câștigat concursul organizat de Primăria Municipiului Târgu Jiu. Brehuță are misiunea de a spăla imaginea instituției după scandalurile în care a fost implicată ca urmare a războiului dintre fostul manager, Marian Negrescu și Agenția Națională de Integritate, care, în cele din urmă, l-a trimis acasă pentru incompatibilitate. Noul șef al teatrului a explicat cum va încerca să facă asta. „Pentru a putea ajunge și pune teatrul gorjean pe harta națională și internațională, teatrul are nevoie de o mai mare deschidere din rândul tinerilor absolvenți din Gorj. Fie că ne referim la absolvenți din arta actorului, regie sau teatrologie. Ne dorim un repertoriu care să răspundă necesităților reale ale spectatorilor, cât și trupei. Ținând cont că echipa va fi în formare, va fi nevoie de o întâlnire cu cât mai mulți regizori, oameni dedicați teatrului, care vor susține workshop-uri în cadrul sesiunilor de pregătire pe care le voi avea în vedere în cadrul Teatrului Dramatic Elvira Godeanu”, a declarat Cosmin Brehuță.
Noul manager le transmite iubitorilor de teatru că stagiunea ce va începe chiar săptămâna viitoare va fi una de neuitat. În plus, prețul biletelor ar putea fi modificat și el. „Pe data de 21 octombrie vom avea debutul de stagiune cu piesa Bigamul 2, în regia lui Cristian Ioan, care recidivează după prima parte care a avut real succes acum 6-7 ani. Revenim în forță cu o distribuție de milioane. Urmează apoi o a doua premieră, în luna noiembrie. Un spectacol de comedie a artei, un spectacol total al lui Mihai Sandu Gruia, care sunt sigur că va stârni interesul celor care gustă teatrul într-o formă cu care s-au mai întâlnit și acum câțiva ani. Este nevoie de mai multe reprezentanții, poate și de o întărire a corpului artistic, și atunci vom putea să mărim numărul de spectacole, atât susținute la sediu, cât și din județ. Prin invitarea cu diplomație către casa de bilete, printr-o scădere a prețului raportându-ne la puterea de cumpărare a târgujianului, un aspect foarte important, și prin programele atractive, care cred eu că se vor desfășura de acum încolo, cred că voi putea crește și veniturile”, a mai spus Brehuță.

 

 

Mihnea Costoiu a încurcat-o cu DNA-ul

 

 

Credincioasă luptei anticorupție regăsită doar în PSD, pentru că așa e ordinul pe unitate, Laura Codruța Kovesi a declanșat ”Jihadul” cu dosare ce stau la ”dospit” de ani de zile. Gorjeanul Mihnea Costoiu a fost trecut sub control judiciar deși se spune că nu are de ce se teme.

DNA anunță că procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție au pus în mișcare acțiunea penală și au dispus luarea măsurii preventive a controlului judiciar pentru o perioadă de 60 de zile, cu începere din data de 10 octombrie 2017, față de inculpații:
COSTOIU MIHNEA COSMIN, la data faptelor secretar de stat la Ministerul Educației Naționale, pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit,
PESCARIU DINU MIHAIL, reprezentantul Fundației cu același nume, pentru săvârșirea infracțiunii de instigare la abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit,
Dosarul are ca obiect modalitatea încheierii Actului adițional nr. 16832/23.06.2009, act prin care s-a prelungit cu 25 de ani contractul de locațiune (închiriere) nr. 269/30.04.2004 potrivit căruia Baza sportivă și de agrement pentru copii ”Cutezătorii” din București (constând în construcții și teren în suprafață de 5,7 ha), fusese dată în folosința Fundației “Dinu Pescariu”.
În ordonanțele procurorilor se arată că, în cauză, există date și probe care conturează următoarea stare de fapt:
În anul 2009, a fost semnat Actul adițional nr. 16832/23.06.2009 la un contract de locațiune (împrumut) încheiat cu Fundația „Dinu Pescariu”. Acest act adițional a fost semnat din partea Ministerului Educației Naționale de către secretarul de stat Costoiu Mihnea Cosmin, iar din partea Fundației „Dinu Pescariu” de către Pescariu Dinu Mihail, fără respectarea prevederilor legale și fără vreun aviz de la Direcția Juridică din cadrul Ministerului Educației.
Actul adițional a fost încheiat în condițiile în care contractul inițial (încheiat în 2004 de RA APPS cu Fundația ”Dinu Pescariu”) se afla în curs de reziliere. Acțiunea în instanță fusese inițiată (în anul 2005) de Ministerul Educației Naționale care devenise administrator al Bazei „Cutezătorii”.
Așadar, reiese că, în condițiile în care Ministerul Educației Naționale intentase proces Fundației „Dinu Pescariu” pentru rezilierea contractului, proces care se afla în curs de judecată, același minister, prin secretarul de stat Costoiu Mihnea Cosmin, a încheiat ulterior un act adițional la contractul pe care îl atacase în instanță. Situația creată prin semnarea actului adițional era menită să oprească procesul în care Ministerul Educației solicitase încetarea contractului de locațiune.
Concret,
La data de 03 septembrie 2009, inculpat Costoiu Mihnea Cosmin, în calitate de secretar de stat la Ministerul Educației Naționale, cunoscând situația juridică a Bazei “Cutezătorii ”, la instigarea inculpatului Pescariu Dinu Mihail și cu încălcarea legii, a încheiat cu Fundația „Dinu Pescariu” actul adițional mai sus menționat, la contractul de locațiune (împrumut) inițial, aflat în proces de reziliere.
Dispoziții de lege încălcate :
– art.14 și 15 din Legea nr.213/1998 privind bunurile proprietate publică,
– art.122 lit.b din OUG nr.34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziție publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii (actual art.104 alin.1 lit.b, alin.2 din Legea nr.98/2016 privind achizițiile publice).
Prin actul încheiat de inculpatul Costoiu Mihnea Cosmin s-a stabilit, pe lângă chiria de 9000 euro/lună (la care se adaugă TVA), și acordarea gratuită de către de Fundația ”Dinu Pescariu”, a unor facilități în sumă de 400.000 Euro/an, constând în:
– antrenamente tenis – aprox. 120.000 euro/an (200 abonamente a 50 euro /lună pentru 12 luni),
– abonamente la Clubul sportiv – aprox. 100.000 euro/an (75 abonamente a 1350 de euro/an),
– teren de fotbal – aprox. 30.000 euro/an,
– facilități pentru elevi – 150.000 euro/an.
În realitate, imediat după preluarea Bazei ”Cutezătorii”, Fundația ’’Dinu Pescariu” îngrădise accesul elevilor și copiilor la baza materială (clădiri, terenuri de tenis, fotbal, piscine), proprietate a statului, împiedicându-i astfel să desfășoare activități științifice, culturale, sportive și artistice.
De asemenea, Fundația ”Dinu Pescariu” a schimbat scopul utilizării Bazei ”Cutezătorii”(care era desfășurarea, de către copii, a unor activități științifice, culturale, sportive și artistice), folosind-o în scopuri comerciale, inclusiv prin subînchirierea parțială către firme al căror obiect de activitate este alimentația publică, acțiuni de divertisment ori tratamente de întreținere și relaxare (restaurante, cluburi, baruri, fitness, SPA), pe terenul proprietate publică a statului.
Prin această modalitate a fost cauzat Ministerului Educației Naționale un prejudiciu, concomitent cu obținerea unui folos necuvenit în același cuantum în favoarea Fundației Dinu Pescariu.
Prejudiciul estimat, stabilit în urma cercetărilor, cauzat ministerului, pe perioada 2009-prezent este de aproximativ 93.481.200 euro, reprezintă diferența dintre sumele pe care Fundația Dinu Pescariu ar fi trebuit să le plăteasca MEN în urma exploatării construcțiilor si terenului din Baza Cutezătorii pentru perioada iunie 2009 – prezent și chiria plătită efectiv, respectiv 9.000 euro lunar.