Directorii de școli cer demiterea lui Ion Ișfan

 

Zeci de directori de școli din învățământul gorjean solicită demiterea lui Ion Ișfan din funcție după repetate abuzuri și ilegalități în funcție. Aceștia au solicitat demiterea atât către conducerea administrativă a județului-președintele Consiliului Județean Gorj și prefectul Ciprian Florescu-cât și cea politică, senatorul Florin Cârciumaru. Din acuzațiile ce i se aduc reținem stoparea sporului de calculator fără bază legală, neefectuarea orelor obligație de catedră, ocuparea posturilor din școli după criterii mafiote, promovarea rudelor în funcții de directori, relație tensionată cu toți subordonații ș.a.

Potrivit cotidianului PANDURUL, Inspectoratul Şcolar Judeţean Gorj a primit încă de la începutul lunii octombrie o adresă din partea Ministerului Educaţiei Naţionale în care se arată că personalul din învăţământ poate încasa spor de condiţii vătămătoare. Adresa respectivă elimină astfel orice dubiu privind legalitatea acordării acestui spor de 15%, cu atât mai mult cu cât această bonificaţie este încasată şi în cadrul Ministerului Educaţiei Naţionale, chiar de către şofer sau femeia de serviciu. Partea mai puţin plăcută este aceea că ISJ n-a informat nici până acum directorii de şcoli că sporurile au devenit legale.
E de notorietate faptul că Inspectoratul Școlar Gorj a blocat în numeroase rânduri statele de salarii din cauza sporului de calculator, pe care inspectorul şef Ion Işfan l-a considerat ilegal. În urma presiunilor, unii directori de şcoli au renunţat la acest spor, doar pentru ca dascălii să-şi ia banii la timp.
Ministerul Educaţiei Naţionale a transmis în data de 2 octombrie o adresă Corpului de Control care a făcut verificări la ISJ Gorj privind legalitatea acordării sporului de condiţii vătămătoare. În adresa respectivă se arată clar că „pentru persoanele care aveau în plată la data de 31.12.2009, sporul de 15%, acordat pentru condiţii vătămătoare şi periculoase (…) se impune acordarea lui în continuare, cu titlu de spor, în măsura în care condiţiile care au prilejuit acordarea lui se menţin”.
Tot în aceeaşi adresă, ministerul face precizări legate şi de angajaţii din învăţământ de după 2009. „Sporul de 15% se va acorda în continuare şi personalului încadrat după 31 decembrie 2009, în condiţiile în care în aceeaşi unitate există un salariat care, pentru aceeaşi funcţie, beneficiază de acest spor”.
Cert este că la numai două zile distanţă, respectiv 4 octombrie, Ministerul Educaţiei Naţionale trimite către ISJ Gorj o altă adresă în care îi cere practic să respecte prevederile adresei din 2 octombrie. „Pentru sporul pentru condiţii periculoase şi vătămătoare au fost agreate soluţii de către preşedinţii secţiilor pentru cauze privind conflictele de muncă şi asigurări sociale, aşa cum le-am enumerat în adresa noastră din data de 2.10.2017”, se arată în adresa din 4 octombrie.

 

Anunțuri

Romanescu a blocat Centura Târgu-Jiului

 

Primarul din Târgu Jiu, Marcel Romanescu, susţine că nu are vreo vină în blocarea lucrărilor la varianta ocolitoare. Cert este că lucrările sunt blocate.

Primăria Târgu Jiu a fost acuzată că nu a definitivat planurile parcelare pentru zonele care urmează să fie traversate de şoseaua de centură şi lucrările au fost blocate. Acuzaţia a fost lansată de şefii Direcţiei Regionale de Drumuri şi Poduri Craiova. Romanescu nu este de acord cu varianta respectivă şi spune că exproprierile pot fi făcute şi fără planurile parcerale.
„Noi ne executăm planurile parcelare. Culoarul de expropriere a fost aprobat. Totul este în regulă, se pot face exproprierile şi vira sumele. Nu au fot blocate lucrările din cauza primăriei, aşa cum s-a vehiculat”, a spus Marcel Romanescu, edilul din Târgu Jiu. Şefii DRDP Craiova au însă o altă părere şi lucrările la variant ocolitoare a municipiului Târgu Jiu sunt blocate până anul viitor. Contractul trebuia să fie finalizat de firma Collini Lavori încă de anul trecut, însă lucrările au fost prelungite din cauza birocraţiei. Cu sau fără vină, varianta ocolitoare va fi a municipiului Târgu Jiu, indiferent de culoarea politică a primarului.

Justiția Macovei: Vasile Blaga achitat într-un dosar cu condamnări

 

Vasile Blaga fost achitat în dosarul finanțării ilegale a campaniei electorale. Blaga era acuzat de trafic de influență și că ar fi primit mită, prin interpuși, 700.000 de euro de la Gheorghe Ștefan, fostul primar din Piatra Neamț.

Interesant este că Vasile Blaga a fost achitat în același dosar în care Gheorghe Ștefan și-a recunoscut vinovăția și a fost condamnat. Contactat de DC News, avocatul Lucian Bolcaș a explicat situația.
”Răspunderea penală este individuală. Necunoscând dosarul cauzei nu cunosc probele existente cu privire la o persoană sau alta. Dar este posibilă această situație, chiar dacă este vorba despre fapte ce presupun o anume conexitate sau indivizibilitate.
Împrejurarea că Gheorghe Ștefan a recunoscut și a formulat și un denunț nu este suficientă pentru a proba vinovăția. Simplul denunț nu este suficient”, a explicat Lucian Bolcaș.
În ceea ce privește reintrarea într-o carieră politică pentru fostului lider PDL, Bolcaș spune că ”nu îmi pot permite să fac previziuni”, dar ”în general oamenii care intră în malaxorul DNA-ului intră cu un singur scop: să nu aibă viitor politic”, a explicat Lucian Bolcaș.
Vasile Blaga a fost achitat de magistrații Tribunalului București în dosarul finanțării ilegale a campaniei electorale. Decizia poate fi contestată, ea nu este definitivă.

Tudor jr. vrea un centru Brâncuși lângă Coloana Infinitului

 

Consilierii locali din Târgu Jiu au aprobat propunerea viceprimarului PSD Adrian Tudor privind constituirea unei comisii care să se ocupe de cumpărare a circa două hectare de teren lângă Coloana Infinitului. Terenul aparține fabricii Confecția, aflată în insolvență. Tudor vrea ca terenul și clădirile aferente să fie cumpărate de primărie, pentru a face acolo un centru cultural cu galerii de artă.

Milioane de euro vor să cheltuie aleșii locali pentru achiziționarea unor terenuri ale fabricii Confecția, pentru a face acolo un centru cultural. Interesant este că oferta a fost făcută publică înainte ca lichidatorul Confecția să facă evaluarea terenurilor și clădirilor, ceea ce ar putea duce la o supraevaluare.
Viceprimarul Adrian Tudor, inițiatorul proiectului, nu vede o problemă suma de câteva milioane de euro, care ar trebui împrumutată. „O să râdă lumea de noi că reușim să inaugurăm un stadion de 20 de milioane de euro, cu o echipă care există sau nu există, dar când vorbim de Constantin Brâncuși, eternul Constantin Brâncuși, nu suntem în stare să gândim la nivelul la care a gândit el. Cât mai sus. Înseamnă trei milioane, cinci milioane poate, nu contează, facem pentru o sută de ani”, a spus Tudor în ședința de luni a Consiliului Local Târgu Jiu.
Adrian Tudor a spus că investiții de acest gen se fac peste tot în țară, iar achiziția unor astfel de imobile a fost prevăzută în proiectul de management al directorului de la Centrul Brâncuși. „Nu suntem nici primii, nici ultimii care vom lua decizia unor proiecte majore. La Baia Mare, un oraș poate similar cu Târgu Jiu, există deja o colonie a artiștilor. 3,2 milioane de euro. Dacă citiți presa din ultimele zile, Consiliul Județean Galați deja a alocat peste trei milioane de euro pentru a construi Muzeul de Artă Modernă. Dacă am vorbit de niște locații în materialul pe care l-am inițiat către Consiliul Local, să știți că la bază a stat un singur lucru. Proiectul de management al domnului Strâmbulescu, pe care domnia sa l-a semnat cu domnul primar al municipiului Târgu Jiu, unde se prevede foarte clar achiziționare, gândirea de a achiziționa aceste locații și nu numai”, a spus Tudor.

Ministrul Justiției se face că îi dă emoții șefei DNA

 

Pe ordinea de zi a şedinţei de marţi a Secţiei pentru Procurori din cadrul CSM, se află raportul Inspecţiei Judiciare nr. 5115/IJ/982/DIP/2017 având ca obiect „eficienţa managerială şi modul de îndeplinire a atribuţiilor ce decurg din legi şi regulamente, de către conducerea structurii centrale a Direcţiei Naţionale Anticorupţie, precum şi respectarea normelor procedurale şi regulamentelor de către procurori şi personalul auxiliar de specialitate din cadrul parchetului vizat”.

Săptămâna trecută, ministrul Justiției vorbea de faptul  că atunci când va lua o decizie privind revocarea sau menţinerea în funcţie a conducerii DNA va lua în calcul, pe lângă raportul Inspecţiei Judiciare, decizia CCR privind ancheta OUG 13 şi situaţiile pe care i le-a adus la cunoştinţă Mihaela Iorga.
„După audieri, raportul va fi supus analizei Secţiei de Procurori care va da un vot pe raportul Inspecţiei Judiciare, care poate să fie cu observaţii, indiferent dacă e de admitere sau respingere. Vom vedea cel mai probabil marţea viitoare când e şedinţa de evaluare, aprobarea raportului de control. (..) Indiferent de concluziile pe care le voi trage şi propunerea pe care o voi face sau nu, nu mă voi raporta numai la raportul de control, numai la concluziile celor care au controlat. (..) În raportul acesta nu face nimeni vorbire că în activitatea entităţilor controlate au fost deduse conflicte juridice de natură constituţională. Să nu uităm că instanţa de contencios constituţional a constatat conflict juridic de natură constituţională izvorât din interiorul entităţii controlate şi atunci acest raport îl voi integra celoralte concluzii”, a declarat Tudorel Toader, la Antena 3.
Un alt aspect pe care ministrul îl va lua în calcul atunci când va lua o decizie se referă la situaţiile pe care procurorul Mihaela Iorga, aflată în conflict cu şefa DNA, i le-a adus la cunoştinţă în cadrul audienţei pe care ministrul i-a acordat-o.
„Am lăsat-o să relateze ce a considerat de cuviinţă să-mi spună. A relatat multe fapte, circumstanţe, abuzuri, iar eu am luat acte de ele. Din moment ce ordinul de revocare e suspendat şi dacă el va fi declarat nelegal, suntem într-o ipoteză similară celei prin care decidentul emite un act juridic nelegal, producător de conscinţe negative, lezând drepturi. Mi-a furnizat suficiente date care să contribuie la concluziile pe care le voi lua cu raportul Inspecţiei Judiciare”, a completat ministrul Justiţiei.
Tudorel Toader a susţinut că orice entitate este periodic controlată, în ultimii 10 ani DNA şi Pachetul General făcând excepţie. „Aici e cheia în ceea ce priveşte echilibrul puterilor, ca nu cumva una să iasă din controlul celorlalte puteri „.
„Eu am spus de la început că aş vrea (..) să se constate că nu e o justiţie selectivă, deşi din raport sunt dosare foarte multe care stau în lucru de peste 5 ani, în total 304 dosare mai vechi de cinci ani în lucru. Totuşi, în cinci ani un dosar trebuie finalizat. Nu numărul contează, ci complexitatea cauzei, consecinţele pe latură penală şi civilă. Egalitatea în faţa legii presupune ca toţi să fie supuşi aceluiaşi ritm, nu unul să stea 5 ani şi altul să fie grăbit în câteva săptămâni sau luni”, a mai spus ministrul.
Cei care au făcut parte din echipa de control de la DNA, vicepreşedintele Inspecţiei Judiciare şi reprezentanţii DNA au fost audiaţi de procurorii CSM, după finalizarea controlului la DNA.
Raportul Inspecţiei după verificări nu a fost unul unitar, trei inspectori fiind de părerea că şefa DNA şi-a făcut treaba bine, ceilalţi constatând deficienţe.

Cum a fost falimentat Complexul Energetic Hunedoara!

 

Un raport al Curții de Conturi care a efectuat verificări în perioada 2013-2014 la Complexul Energetic Hunedoara (CEH) arată cum s-a devalizat sistematic mineritul din Valea Jiului. În timp ce minerii mor cu zile minele din Valea Jiului din cauza echipamentelor depășite, iar minele se închid pe capele, raportul Curții de Conturi ne arată că cei din conducerea CEH devalizau bugetul companiei în mod constant. În mod normal, în urma acestui raport al Curții de Conturi întreaga conducere CEH ar trebui să devină carne de tun pentru DNA, chiar dacă unii dintre cei menționați în raport nu se mai află acum pe acele funcții și au avansat chiar spre funcții de secretari de stat în actualul Guvern condus de Mihai Tudose.

Prezentul raport este pentru perioada 2013-2014, dar și în alte rapoarte ale Curții de Conturi din ani anteriori sau posteriori acestei acțiuni de verificare s-au constatat la fel de multe nereguli și la fel de mulți bani delapidați.
Una dintre primele probleme identificate de inspectorii Curții de Conturi o constituie terenurile expropriate și netrecute în evidențele contabile ale CEH fapt care a adus un prejudiciu de 98.000 de lei. Problema este una mai complexă și mai degrabă de natură istorică. Toată Valea Jiului a reprezentat cândva proprietate privată a momârlanilor, adică oamenii care locuiau în zonă de sute de ani. Terenurile confiscate de regimul comunist au fost revendicate de rudele vechilor proprietari, dar a apărut veșnica problemă cu actele de proprietate. Această situație a fost speculată de către cei de la CEH, care au produs o harabură totală, ceea ce a și generat pagubele la bugetul companiei.Tot la capitolul ”afaceri cu terenuri” înregistrăm și suprafețele pe care erau construite utilajele necesare mineritului. Aici paguba este una colosală și de ridică la 9.607.072, adică aproximativ 2 milioane de euro.

Afacerea Motorina

Cea mai mare afacere a celor din conducerea CEH era ”pierderea” de motorină. Inspectorii Curții de Conturi au observat că aceleași locomotive aveau consum diferit de motorină, deși efectuau același traseu. Un fapt banal, nu? Banal, însă prin această metodă s-au ”pierdut” într-un singur an peste 20.000 de tone de motorină și s-au înregistrat pagube de sute de mii se euro.

Afacerea certificatelor verzi

Fără a explica întregul traseu complicat al banilor vă spunem direct prejudiciul adus companiei: 4.596.625 de dolari. O sumă uriașă, delapidată doar prin nedeclarararea valorii energetice reale a cărbunelui și prin diverse combinații mai mult decât suspecte.

Pentru cine se întreabă cum s-a ajuns ca România să pună lacătul pe unul dintre cele mai mari bazine miniere din Europa (înainte de 1990, mina Lupeni era a doua mină de cărbune din Europa), iată o dovadă a ceea ce s-a întâmplat doar acum, recent, în 2013-2014. Acest furt, această situație persistă de ani și ani de zile, este cunoscută de toți oamenii din zonă, care însă asistă neputincioși la închiderea minelor, pierderea locurilor de muncă. Datorită acestei situații descrise în acest material, Valea Jiului, cândva una dintre cele mai prospere zone economice din România, a ajuns astăzi să fie numită Valea Plângerii.

Drumarii gorjeni pregătiți de iarnă

 

Un număr de 68 de utilaje sunt deja disponibile pentru deszăpezirea drumurilor judeţene din Gorj. Conducerea Consiliului Judeţean Gorj susţine că este pregătită în privinţa sezonului de iarnă. Este vorba atât de partea de întreţinere şi reparaţii, cât şi de partea de asigurare a utilajelor şi a materialului antiderapant pentru sezonul de iarnă.

Vor fi disponibile șapte baze de deszăpezire, respectiv Târgu Jiu, Târgu Cărbuneşti, Motru, Turceni, Rovinari, Stejari, Plopșoru, trei puncte de sprijin: Tismana, Novaci, Bumbești Jiu şi următoarele utilaje şi echipamente de deszăpezire cuprinse în programul operativ de deszăpezire. De asemenea, stocul de material antiderapant, carburanţi şi lubrifianţi este constituit.
Până în prezent, există în depozite 8.000 de metri cubi de nisip, din necesarul de 8.000. De asemenea, a fost cumpărată cantitatea de 700 de tone de sare, respectiv 35% din necesar. Totodată, este asigurat necesarul carburanților şi lubrifianților pe baze de deszăpezire, pentru 14 zile de intervenţie (motorină 13,8 tone, benzină 1,4 tone). Pe toate drumurile judeţene vor fi constituite depozite mici de material antiderapant (nisip în amestec cu sare) la pante, curbe deosebit de periculoase, treceri la nivel cu calea ferată și pasaje Căi Ferate. În situaţia în care se impune închiderea circulaţiei rutiere ca urmare a căderilor abundente de zăpadă pe anumite sectoare de drum judeţean, circulaţia va fi deviată pe rute ocolitoare şi semnalizată corespunzător prin indicatoare de informare. Urmărirea realizării programului operativ al pregătirilor de iarnă pentru drumurile judeţene se face în mod direct prin direcția de specialitate a Consiliului Județean Gorj, Direcția Tehnico- Economică, Dezvoltare Regională şi Relații Externe, coordonarea generală fiind asigurată de Comandamentul Judeţean pentru deszăpezire şi restabilire a circulației pe drumurile publice județene în iarna 2017 – 2018, constituit prin Dispoziția președintelui Consiliului Județean nr. 932 din 19.10.2017. De asemenea, pentru toată perioada sezonului rece 2017 – 2018 se va asigura serviciul de permanență la sediul instituției, între orele 8.00 – 20.00.
Întreţinerea este asigurată de Ydail.

Întreţinerea curentă a drumurilor judeţene pe timpul iernii 2017 – 2018 va fi asigurată de către Asocierea SC Ydail Construct SRL, SC Romstrade SA şi SC Metalcolect PROD SRL în baza contractului subsecvent, la acordul cadru 7.429 din 9.06.2016, pentru „Lucrări și servicii de reparare și întreținere drumuri județene aflate în administrarea Consiliului Județean Gorj“.
Totodată, autoritățile județene au anunțat că începând cu 1 noiembrie se închide circulația rutieră pe două drumuri județene. Este vorba despre Drumul Judeţean 664 Schela la limita cu judeţul Hunedoara şi DJ 672 C Runcu – Valea Sohodolului, limită cu Hunedoara, care vor fi închise începând de mâine. Cosmin Popescu, președintele Consiliului Judeţean Gorj, susține că s-a dispus această măsură pe toată perioada sezonului rece, întrucât cele două sectoare de drum au fost încadrate la nivelul IV de viabilitate, reprezentând un pericol pentru şoferi. Drumurile vor fi redeschise circulaţiei abia la jumătatea lunii martie a anului viitor.