Zile libere în 2018

 

Angajații din România vor beneficia anul viitor de 11 zile libere efective dintr-un total de 14 zile libere legale. 

Zilele libere legale din 2018:
– 1 si 2 ianuarie, luni si marți
– 24 ianuarie, miercuri – Ziua Unirii Principatelor Romane;
– 8 si 9 aprilie, duminica si luni, prima si a doua zi de Pasti;
– 1 mai, marți, Ziua Muncii
– 1 iunie, vineri, Ziua Copilului
– 27 si 28 mai, duminica si luni, prima si a doua zi de Rusalii;
– 15 august, miercuri, Adormirea Maicii Domnului;
– 30 noiembrie, vineri – Sfantul Apostol Andrei cel Intai chemat, Ocrotitorul Romaniei;
– 1 decembrie, sâmbăta;
– 25 si 26 decembrie, marti si miercuri, prima si a doua zi de Craciun;

Reclame

Doi deputați de Gorj au semnat modificările controversate la Justiție

 

Doi deputați de Gorj  au semnat proiectul de lege care  prevede executarea la domiciliu a pedepselor cu închisoarea de până la 3 ani, precum şi un prag de 200.000 de euro pentru abuzul în serviciu.
Proiectul prevede o reducere a limitelor pentru pedepsele la luarea de mită, dar şi la darea de mită. Un alt alineat introdus spune că dacă denunţătorul nu denunţă fapta în termenul prevăzut anterior, va răspunde penal, iar denunţul său nu va mai putea constitui probă în procesul penal”. De asemenea, este eliminată din coduri folosirea abuzivă a funcției în scop sexual.
Proiectul este semnat de 40 de deputați PSD, șapte dintre ei fiind din Gorj, Vâlcea și Mehedinți. Este vorba despre deputații de Gorj Mihai Weber și Elvira Șarapatin

Marcel Romanescu, imaginea eșecului în funcția de edil la Tg-Jiu

 

Marcel Romanescu, primarul municipiului Târgu-Jiu, a reacționat după ce Municipalitatea a pierdut un teren de 2.000 de metri pătrați, aflat în centrul municipiului Târgu Jiu din cauză că aleșii locali au refuzat să aprobe proiectul de hotărâre inițiat de edilul șef. Terenul este situat pe strada Geneva și reprezenta o oportunitate pentru amenajarea unei parcări și fluidizarea circulației. Consiliul Local a refuzat ca reprezentanții Primăriei să participe la licitația organizată de licihidatorul firmei care deținea terenul respectiv, astfel că omul de afaceri Narcis Ciocăzanu l-a cumpărat cu 1,8 milioane de lei.

„Zilele acestea am rămas cu un gust amar în urma desfășurării principalelor evenimente, evenimente care ar fi trebuit să vizeze bunul mers al municipalității. Spun «ar fi trebuit», fiindcă, așa cum ați observat și dumneavoastră, clasa politică locală nu a înțeles, sau nu a vrut să înțeleagă, care sunt prioritățile cetățenilor. Sunt o persoană bine intenționată, care își dorește să construiască dar, poate, prea conciliantă uneori. Au trecut șase luni de la preluarea funcției de primar, timp în care am dat dovadă de răbdare și de o maximă înțelegere. Din păcate, o bună parte dintre cei la care am făcut referire mai sus au luat atitudinea mea ca pe o slăbiciune. Nimic mai fals! Municipiul Târgu Jiu are foarte mult de suferit de pe urma orgoliilor și a intereselor oamenilor politici. Avem dovada clară a faptului că, indiferent cât de mult te implici, de cât de mult ești dispus să lași de la tine, doar pentru ca lucrurile să se miște spre bine în acest oraș, sunt încă persoane care aleg să-mi pună bețe în roate. Dacă cel afectat aș fi doar eu, Marcel Romanescu, lucrurile nu ar fi atât de grave. Efectele, însă, se revarsă asupra cetățenilor și acest fenomen nu mă lasă indiferent. Luând ca exemplu ultima ședință de consiliu, poate că încă nu se realizează cât de mult au de suferit târgujienii de pe urma pierderii unei oportunități cu care n-o să ne mai întâlnim prea curând! Nu era de ajuns că ne confruntăm cu această problemă a traficului tot mai aglomerat. Nu era de ajuns că locurile de parcare sunt insuficiente. Nu era de ajuns că urmează o perioadă dificilă în care trebuie să muncim enorm pentru că ne-am propus să ducem Ansamblul Monumental Calea Eroilor acolo unde merită – în patrimoniul UNESCO. Trebuie să mai și pierdem, poate, singura ocazie prin care am fi putut să fluidizăm acea zonă legată de Calea Eroilor. Și pentru ce? Pentru interesele mărunte ale unora?”, a spus primarul Marcel Romanescu.

România aruncată în haos de la 1 ianuarie 2018

 

Începând cu data de 1 ianuarie 2018 se schimbă complet filosofia fiscală în sensul că angajatorii nu vor mai plăti contribuțiile sociale, acestea trecând în seama angajaților. Rămân astfel doar două contribuții sociale: CASS și CAS și salariul brut trebuie să fie mai mare cu 22%. Salariul minim brut pe economie crește astfel de la 1.450 de lei la 1.900 de lei, iar impozitul pe venit scade la 10% de la 16%. Toate aceste modificări nu ar trebui să modifice salariile nete dacă patronii aleg să păstreze costurile cu salariații la același nivel.

Din prima zi a anului 2018, cuantumul brut al salariilor de bază, precum şi cuantumul brut al sporurilor, indemnizaţiilor, compensaţiilor, primelor, premiilor şi al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte din salariul lunar brut, de care beneficiază funcționarii publici se majorează cu 25% faţă de nivelul acordat pentru luna decembrie 2017. În situația în care salariile majorate cu 25% depășesc nivelul prevăzut de lege, se acordă salariile prevăzute de lege, se arată în raportul privind bugetul pe 2018. Salariile funcționarilor publici din cadrul aparatul propriu al consiliilor judeţene, primării şi consilii locale şi din serviciile publice din subordinea acestora, se stabilesc prin hotărâre a consiliului local, a consiliului judeţean sau a Consiliului General al Municipiului Bucureşti. Cei afectați vor fi salariații din industria IT, care nu au impozit pe venit, și parte dintre bugetarii cu funcții pentru că legea salarizării unitare nu permite creşteri peste brutul prevăzut în grila unică pentru anul 2022.

Costul angajatorului va fi începând cu 1 ianuarie 2018 cu până la 10 lei mai mic, în funcție de venit, pentru contractul obișnuit de muncă (timp normal de 8 ore pe zi), în care salariul net se păstrează la același nivel. În cazul companiilor IT, dacă acum costul total al firmei este de 147% raportat la net, începând cu 1 ianuarie 2018, costul va fi de 157% raportat la același net.
În ceea ce privește PFA-urile cu normă de venit, este de așteptat ca ”Revoluția Fiscală” să impacteze preponderent tot industria IT, pentru că mare parte dintre companiile din domeniu colaborează cu persoane fizice autorizate. Pentru a exemplifica impactul modificărilor, ne referim la situația unei persoane fizice autorizate, care determină impozitul în baza normelor de venit. Pentru anul 2017, norma de venit anuală în București pentru acest domeniu de activitate a fost de 28.000 lei. În acest caz, PFA datorează contribuții sociale și impozit 32% raportat la norma de venit. Începând cu 1 ianuarie 2018, costul va crește la 40% raportat la aceeași normă de venit. Modificările care duc la acest rezultat sunt următoarele: reducerea cotei impozitului de la 16% la 10%, creșterea cotelor contribuțiilor sociale de la 10,5% la 25% la pensii și de la 5,5% la 10% la sănătate, modificarea bazei de calcul al contribuției la pensii, aceasta fiind începând cu ianuarie 2018 venitul asigurat, care nu poate fi mai mic decât salariul minim (anterior era norma de venit). Creșterea costului cu taxele pentru PFA este de 26% față de costul din 2017, considerând pentru pensii venitul minim asigurat. Referitor la persoanele care au venituri din drepturi de autor, în 2017, încă se rețin la sursă contribuții și impozit (am considerat în acest caz opțiunea pentru reținerea impozitului final) de 21,5% raportat la net. Din 1 ianuarie 2018, contribuțiile sociale și impozitul reținute la sursă pentru același beneficiu net vor crește la 33,5%.
Pentru mediul de afaceri două modificări sunt extrem de importante: introducerea split TVA și plata impozitului pe cifra de afaceri pentru toate companiile care au cifră de afaceri anuală de până la 1 milion de euro. Companiile și persoanele plătitoare de TVA, indiferent dacă vor avea sau nu obligația de a implementa sistemul de plată defalcată, vor fi atrase în sistem de la 1 ianuarie 2018, atâta timp cât vor intra în relații cu furnizori care trebuie să aplice mecanismul conform legii, a explicat Raluca Bâldea, director Deloitte România, citată de ZF. În urma modificărilor din Parlament, split TVA a devenit opțional pentru marea majoritate a firmelor și obligatoriu doar pentru două categorii – cu restanțe de TVA și în insolvență. Dar, adaugă reprezentantul Deloitte România, în practică, sistemul nu va avea impact doar pentru categoriile pentru care este obligatoriu. Obligația pentru toate persoanele înregistrate în scop de TVA de a plăti taxa defalcat către furnizorii aflați în sistem va aduce cel puțin un cost administrativ. Vor fi necesare verificări în registrului plătitorilor, precum și urmărirea plăților, a mai spus Raluca Bâldea. În cazul plății eronate se va aplica o penalitate de 0,06% pe zi atât la client, cât și la furnizor, din suma plătită eronat dacă nu este corectată în 7 zile lucrătoare. Cealaltă schimbare se referă la reîncadrarea microîntreprinderilor în sensul că plafonul maxim de considerare a unei microîntreprinderi sare de la 500.000 de euro la 1 milion de euro cifră de afaceri pe an. Impozitul este 1% din cifra de afaceri. Senatul a decis că firmele cu un capital social subscris de cel puțin 45.000 lei și cel puțin 2 angajați vor putea opta pentru impozitul pe profit, de 16%, în locul impozitului pe cifra de afaceri, de 1%. În prezent, 96% dintre firmele autohtone cu cifra de afaceri sub 1 milion de euro îndeplinesc criteriile stabilite.
Plenul reunit al Parlamentului a respins recent amendamentul adoptat de comisiile de buget care prevedea creşterea de la 71,5% la 100% a cotelor defalcate din impozitul pe venit care se transferă către bugetele locale, pentru a compensa diminuarea cotei din impozitul pe venit de la 16% la 10%. Astfel, trecerea contribuțiilor de la angajator la salariat de la 1 ianuarie va genera creșterea taxelor și impozitelor locale în multe localități, cu afectarea semnificativă a mediului de afaceri și a IMM-urilor.
Contribuția obligatorie la Pilonul II de pensii private scade de la 5,1% la 3,75%. Raportul dintre brutul din 2017 și cel de la 1 ianuarie 2018 este de 1:1,185. O menținere a contribuției la Pilonul II de pensii de 5,1% în 2018 ar fi însemnat o sumă mai mare vărsată în acest cont odată cu creșterea salariului brut ca urmare a trecerii contribuțiilor de la angajator la angajat. Guvernul a redus astfel contribuția nu la 4,3% cât ar fi ponderea pentru menținerea sumei vărsate la Pilonul II ci la 3,75%. Rezultă că toți cei care cotizează la acest pilon vor avea pensii mai mici. Sistemul de pensii private Pilon II este o importantă pârghie de siguranță pentru viitorii pensionari și, în același timp, un factor de stabilitate în economia românească. Suma acumulată în conturile lor este de 38 de miliarde de lei, din care câștigul total din investiții este de peste 7 miliarde de lei. Peste un milion de participanți au mai mult de 10.000 de lei în cont, iar valoarea medie a unui cont este de 5.500 de lei. Potrivit unor studii independente realizate de către instituții precum OECD și Better Finance, Pilonul II din România se situează în topul celor mai performanțe fonduri de pensii private din statele europene.

PSD-ul a luat-o razna de tot: România-raiul infractorilor

 

PSD-ul s-a hotărât să demoleze Justiția din România. După ce s-a văzut că nu sunt șanse de înlăturare a Laurei Codruța Kovesi, controversatul șef al DNA, parlamentarii PSD schimbă legile la un mod în care aceasta pleacă oricum acasă că nu va mai avea de lucru. Dar iată modificările la Coduri:

 

Dacă în forma actuală alineatul prevede că atunci „când s-au stabilit numai pedepse cu închisoare, se aplică pedeapsa cea mai grea, la care se adaugă un spor de o treime din totalul celorlalte pedepse stabilite”, în varianta modificată se prevede ca pedeapsa cea mai grea poate fi mărită cu „până la o treime din aceasta”.
– De asemenea, este modificat articolul 60, referitor la Regimul închisorii.
Dacă forma actuală a articolului prevede că „închisoarea constă în privarea de libertate pe durată determinată, cuprinsă între 15 zile şi 30 de ani, şi se execută potrivit legii privind executarea pedepselor”, în varianta parlamentarilor social-democraţi aceasta este completată cu încă două alineate conform cărora „pedepsele cu închisoarea de până la trei ani se execută la domiciliu” iar măsura închisorii la domiciliu ar urma să se aplice şi în cazul celor condamnaţi la peste trei ani de detenţie, dar cu vârsta de cel puţij 60 de ani sau al celor cu „boli grave sau incurabile stabilite prin lege”.
– O altă modificare vizează şi articolul 289 alineatul 1, referitor la luarea de mită, alineat care în forma actuală stabileşte că: „Fapta funcţionarului public care, direct ori indirect, pentru sine sau pentru altul, pretinde ori primeşte bani sau alte foloase care nu i se cuvin ori acceptă promisiunea unor astfel de foloase, în legătură cu îndeplinirea, neîndeplinirea, urgentarea ori întârzierea îndeplinirii unui act ce intră în îndatoririle sale de serviciu sau în legătură cu îndeplinirea unui act contrar acestor îndatoriri, se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 10 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică ori de a exercita profesia sau activitatea în executarea căreia a săvârşit fapta”.
Varianta modificată elimină formula „pentru altul”, specifică faptul că este vorba despre foloase „materiale” şi stabileşte la 1 an limita inferioară a pedepsei. O propunere similară a fost făcută de 15 parlamentari PSD, printre care şi fiica fostului preşedinte al CJ Prahova, Andreea Cozma, cu privire la Legea privind combaterea faptelor de corupţie.
– Senatorii şi deputaţii PSD vor să modifice şi alineatele 1 şi 3 ale articolului 290 din Codul penal privind darea de mită. Ei corelează prevederile acestora cu prevederile articolului 289 în noua formă, dar reduc limitele pedepselor.
Dacă în actuala formă articolul prevede că „promisiunea, oferirea sau darea de bani ori alte foloase, în condiţiile arătate în art. 289, se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani”, în urma modificării, pedepsele cu închisoarea vor fi cuprinse între 6 luni şi 5 ani.
De asemenea, alineatul 3, care prevede că „mituitorul nu se pedepseşte dacă denunţă fapta mai înainte ca organul de urmărire penală să fi fost sesizat cu privire la aceasta” ar urma să fie abrogat.
– Va fi modificat şi articolul 291, privind traficul de influenţă, respectiv alineatul 1 al acestuia.
În varianta în vigoare, acesta prevede că „Pretinderea, primirea ori acceptarea promisiunii de bani sau alte foloase, direct sau indirect, pentru sine sau pentru altul, săvârşită de către o persoană care are influenţă sau lasă să se creadă că are influenţă asupra unui funcţionar public şi care promite că îl va determina pe acesta să îndeplinească, să nu îndeplinească, să urgenteze ori să întârzie îndeplinirea unui act ce intră în îndatoririle sale de serviciu sau să îndeplinească un act contrar acestor îndatoriri, se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani”.
Modificarea introduce explicit noţiunea de foloase „materiale”, elimină menţiunile „indirect” şi „pentru altul”, iar limitele perioadei de detenţie scad la 1, respectiv la 5 ani.
– În cazul articolului 292, referitor la cumpărarea de influenţă, alineatul 1 este modificat, iar alineatul 2 este abrogat.
Formei actuale, potrivit căreia „promisiunea, oferirea sau darea de bani ori alte foloase, pentru sine sau pentru altul, direct ori indirect, unei persoane care are influenţă sau lasă să se creadă că are influenţă asupra unui funcţionar public, pentru a-l determina pe acesta să îndeplinească, să nu îndeplinească, să urgenteze ori să întârzie îndeplinirea unui act ce intră în îndatoririle sale de serviciu sau să îndeplinească un act contrar acestor îndatoriri, se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi”, îi sunt aplicate aceleaşi schimbari ca şi în cazul articolului precedent, respectiv  introduce explicit noţiunea de foloase „materiale”, elimină menţiunile „indirect” şi „pentru altul”, iar limitele perioadei de detenţie scad la 1, respectiv la 5 ani.
De asemenea, este abrogat alineatul 2, care stabileşte că „făptuitorul nu se pedepseşte dacă denunţă fapta mai înainte ca organul de urmărire penală să fi fost sesizat cu privire la aceasta”.
– Şi articolul 297 referitor la abuzul în serviciu va fi schimbat.
Alineatul 1 stabileşte, în varianta în vigoare, că „Fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, nu îndeplineşte un act sau îl îndeplineşte în mod defectuos şi prin aceasta cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică.
Parlamentarii PSD propun ca „defectuos” să fie înlocuit cu formula „prin încălcarea legii”, iar „prin aceasta cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice” să devină „prin aceasta cauzează o pagubă materială mai mare de 200.000 de euro unei persoane fizice sau unei persoane juridice”. Şi în acest caz, limitele pedepsei sunt modificate, durata acesteia putând fi de la 1 la 5 ani.
În acest caz, argumentul iniţiatorilor este că „aplicarea unei sancţiuni penale trebuie să intervină numai când fapte este săvârşită într-o formă gravă şi anume fapta a cauzat o pagubă materială substanţială, respectiv numai pentru o pagubă mai mare de 200.000 de euro”.
– Articolul 299 referitor la folosirea abuzivă a funcţiei în scop sexual ar urma să fie abrogat, parlamentarii PSD considerând că „noţiunea de favoruri sexuale este o noţiune care nu poate fi determinată precis”.
Codul de procedură penală – vor fi schimbate sau completate 6 articole referitoare la procedura de audiere a persoanelor vătămate, la consemnarea declaraţiilor, obiectul urmăririi penale, sesizarea organelor de urmărire penală
– În cazul Codului de procedură penală, articolul 111 privind „Audierea persoanei vătămate, a părţii civile şi a părţii responsabile civilmente”, ar urma să prevadă la alineatul 4 că „în cursul urmăririi penale, audierea persoanei vătămate se înregistrează prin mijloace tehnice audio – video.
În varianta în vigoare se vorbeşte depsre înregistrare „audio sau audiovideo, atunci când organul de urmărire penală consideră necesar sau atunci când persoana vătămată a solicitat aceasta în mod expres, iar înregistrarea este posibilă”.
– În aceeaşi manieră va fi schimbat şi alineatul 2 al articolui 123 privind consemnarea declaraţiilor.
– Alineatul 1 al articolului 202 privind „Scopul, condiţiile generale de aplicare şi categoriile măsurilor preventive”, stabileşte că „măsurile preventive pot fi dispuse dacă există probe sau indicii temeinice din care rezultă suspiciunea rezonabilă că o persoană a săvârşit o infracţiune şi dacă sunt necesare în scopul asigurării bunei desfăşurări a procesului penal, al împiedicării sustragerii suspectului ori a inculpatului de la urmărirea penală sau de la judecată ori al prevenirii săvârşirii unei alte infracţiuni.
Ca urmare a propunerii PSD, va fi elimnată formula „suspiciunea rezonabilă”.
– Articolul 285 privind obiectul urmăririi penale va avea un nou alineat conform căruia „acetele de urmărire penală, efectuate de organele de cercetare penală sau de procurori la sediul unităţii unde funcţionează se înregistrează cu mijloace tehnice audio – video”.
– Şi articolul 290 privind sesizarea organelor de urmărire penală va fi completat cu două alineate care stabilesc că „denunţul poate fi făcut în termen de 6 luni de la data la care denunţătorul a aflat despre săvârşirea faptei, cu excepţia infracţiunilor contra persoanei şi a infracţiunilor contra securităţii naţionale”.
Un alt alineat ar urma să consemneze că dacă denunţătorul nu denunţă fapte în interiorul acestui termen, va răspunde penal, iar „denunţul său nu va mai putea constitui probă în procesul penal”.
– Un ultim articol completat este 294, care conţine reglementări generale privind sesizarea organelor de urmărire penală.
Noul alineat prevede că „soluţionarea cauzelor de către procurori se face în ordinea înregistrării lor”.

Ion Ișfan și-a chemat susținătorii la chef pe Insuliță

 

Confruntat cu o aprigă contestare în sistemul de educație, practic autoritatea inspectorului școlar general se exercită doar prin teroare și amenințare permanentă, Ion Ișfan și-a chemat susținătorii la un chef de sfârșit de an desfășurat la restaurantul de casă al PSD-ului de pe Insulița Jiului-Anna Eventes. 

Dacă în alți ani un asemenea chef strângea până la o mie de oameni, anul acesta au rămas în jur de 300 de dascăli să-i ridice osanale ”generalului”. Și acest număr a fost strâns foarte greu, utilizându-se toată influența directorilor puși de el fără concurs (aici fina lui Ișfan și sora unei activiste PSD). Pe lângă faptul că directorii nu s-au mai îngrămădit ”să-i pupe poala”, Ion Ișfan are și alte motive de îngrijorare, nu reușește să prindă o funcție la București iar termenul de grație s-a terminat. Un control venit pe bune de la București îl poate demite după ce ISJ Gorj a devenit o instituție în care legea nu se respectă decât facultativ.

Potrivit informațiilor care ne-au parvenit la redacție, inspectorul școlar general de la Gorj vrea în continuare secretar de stat la MEN sau prefect de Gorj în locul lui Ciprian Florescu, ambele poziții sunt însă deocamdată intangibile dar posibil de abordat prin prisma corupției din PSD. Și cum ”balta are pește”, se pare că Ion Ișfan va ocupa o funcție importantă. Singurul organism care i-ar putea face ceva probleme la acest moment este DNA Craiova dar se știe că această instituție are interdicție de a ancheta personaje importante de la Gorj încă de pe vremea lui Victor Ponta.

Dumitru Hortopan, din nou în centrul unui scandal uriaș

 

Muzeul Județean Gorj l-a angajat  în instituția publică pe universitarul Livian Rădoescu, același care a desființat Facultatea de Istorie din Universitatea ”Constantin Brâncuși”.  Gestul lui Dumitru Hortopan de a-l aduce pe Livian Rădoescu lângă fratele său, și el salariat al instituției încă din 2015, a fost prezentat în  Gorjeanul încă din luna mai a anului 2017. Publicația dezvăluia, cu câteva luni în urmă, că șeful muzeului a fost dispus să comită fals în acte publice pentru a-i asigura lui Livian Rădoescu angajarea în instituția de cultură.

Sunt cunoscute de altfel angajările de-a dreptul arbitrare ale lui Dumitru Hortopan, făcute cu acordul șefilor de la județ. Pe acest trend al angajărilor fără folos a fost adus în instituție Livian Rădoescu, eforturile de încadrare a acestuia la muzeu făcându-se din mai. Nu se cunoaște dacă acesta este cercetător științific gradul 1 sau 2, lucru care atârnă la salariu. Dacă are gradul 2, Rădoescu poate fi diriginte de șantier.
În Muzeul Județean Gorj sunt cel puțin patru familii angajate, soț-soție, frați sau tată și fiu. De notorietate este că Hortopan a desființat posturi, gen carte veche, desenator tehnic, fiind printre puținele muzee din țară, care nu mai are salariați sau colaboratori pe asemenea posturi și nici măcar colaboratori pe acestea, fapt ce obstrucționează punerea în valoare a monumentelor culturii vechi românești. A avut grijă, în schimb, să schimbe organigrama și să creeze un post controversat de șef secție, încă nescos la concurs dar care va fi ocupat de Valentin Pătrașcu, protejatul lui Ion Călinoiu, Gheorghe Nichifor și Dumitru Hortopan.