Bursă pentru tranzacționarea gazelor la Târgu-Jiu

 

Fostul deputat Mugurel Surupăceanu organizează la Târgu-Jiu, prima bursă privată din România pentru tranzacționarea gazelor. Acesta a primit deja în urmă cu două săptămâni licența Autorității Naționale de Reglementare a Energiei, firma sa, Qia Energy, având astfel undă verde pentru proiectul respectiv. Bursa gândită de fostul politician va fi un concurent al Bursei Române de Mărfuri, care are în acționariatul său peste 100 de companii din România și străinătate, dar și bănci și alte entități economice. Proiectul lui Surupăceanu va intermedia vânzarea și cumpărarea de gaze, furnizorii și consumatorii urmând să fie actori activi pe bursa care ar urma să funcționeze la Târgu-Jiu de la începutul acestei toamne. Deocamdată, a fost pus în discuție publică regulamentul de funcționare a acesteia, pe parcursul următoarelor două luni regulamentul urmând să fie îmbunătățit în funcție de propunerile ce vor fi formulate.  Bursa pe care Surupăceanu vrea să o creeze la Târgu-Jiu va funcționa sub forma unei platforme de intermediere a contractelor de vânzare și cumpărare a gazelor. Aici ar urma să lucreze specialiști în domeniu, iar impozitele și taxele pe care le va plăti firma fostului deputat vor ajunge la bugetul municipiului Târgu-Jiu. Firma prin intermediul căreia fostul deputat va înființa bursa respectivă, Qia Energy, a reușit să își crească cifra de afaceri de cca 200 de ori în câțiva ani, de la 160.000 lei în anul 2012 la peste 32.000.000 lei în anul 2017. Conform datelor de la Ministerul Finanțelor, profitul firmei a fost anul trecut de circa 1 milion euro, adică exact capitalul de care avea nevoie pentru demararea procedurilor de înființare a bursei de gaze, criteriul financiar fiind unul extrem de drastic în procedurile de autorizare a unei astfel de platforme.

Angajații Primăriei Bălești au salariile ciuntite

 

În lipsa mult așteptatei rectificări bugetare, primarii gorjeni recurg la măsuri extreme pentru a face rost de bani la bugetele locale. Funcționarii Primăriei Bălești, de exemplu, s-au ales cu salariile ciuntite. Edilul șef Mădălin Ungureanu spune că a luat a luat această decizie deoarece risca să rămână fără bani de salarii. Primarul a făcut toate calculele și a ajuns la concluzia că are nevoie urgent de peste un milion de lei.

Primarii gorjeni nu știu la ce măsuri să mai recurgă pentru a face economii la bugetele locale, deoarece sumele alocate la începutul anului au fost insuficiente. La Bălești, funcționarii primăriei primesc de două luni bani mai puțini la salariu. „Categoric așteptăm rectificarea bugetară și sperăm să fie una pozitivă. Noi nu am primit nimic nici la rectificarea trecută. Chiar avem nevoie pentru a cofinanța proiectele pe care le avem în derulare. Am făcut un calcul și avem nevoie de peste un milion de lei. Noi am și redus salariile încă de acum două luni de zile și mergem cu 80% din valoarea salariului, deci luăm salariile cu 20% mai puțin decât ar trebui. Am luat această măsură tocmai pentru a nu rămâne fără finanțare la capitolul salarii. Salariații nu au zis nimic, pentru că au înțeles situația prin care trecem”, a declarat Mădălin Ungureanu, primarul comunei Bălești.

Iohannis îi sfidează pe români, vrea un nou mandat

Cu un mandat lipsit de realizări, cu un dispreț masiv față de lege dovedit de mai multe ori, Klaus Iohannis mai vrea un mandat. Singura lui șansă este ca adversarii să fie mai slabi decât el.

”Am luat o decizie importană și vreau să v-o comunic aici, acum, în această dimineață frumoasă. Sunt ferm hotărât să candidez pentru încă un mandat de președinte al României”, a declarat sâmbătă dimineața la Sibiu, președintele Klaus Iohannis. Președintele participă sâmbătă, dimineața, la întâlnirea festivă a Promoției 1974 – 1978, Colegiul Național „Samuel von Brukenthal” din Sibiu, liceu pe care l-a absolvit.

Potrivit unor surse politice din preajma președintelui, anunțul acestuia are drept scop mobilizarea publicului în jurul unuei cauze și eliminarea speculațiilor în ce privește candidatura sa la prezidențiale, mai ales după apariția informațiilor că șeful statului ar fi favorit pentru postul de viitor președinte al Consiliului European în 2019.

Anunțul președintelui Klaus Iohannis vine în contextul în care se află într-o cădere liberă în sondaje, șansa sa fiind doar contracandidați ca Cioloș, Dragnea și alții.

Ișfan se laudă că a redus abandonul școlar în Gorj

 

Un studiu întocmit de Secretariatul General al Guvernului relevă că în județul Gorj se înregistrează cea mai mică rată a abandonului școlar din țară. Potrivit lui Ion Ișfan, inspectorul general al Inspectoratului Școlar General Gorj, nivelul abandonului este de numai 2 la sută: „O statistică făcută de secretarul general al guvernului și publicată în urmă cu ceva timp, județul Gorj era ultimul județ cu privire la abandonul școlar. Dacă existau județe cu 8-9 la sută, noi eram pe ultimul loc, adică cea mai mică rată de abandon din țară“.

Părinții care nu-și trimit copiii la școală pot fi amendați, conform Legii educației, de către primării. „Ne-a ajutat foarte mult relația pe care o avem cu primarii localităților, pentru că mereu am apelat la primari să meargă în comunitate și să discute cu părinții ca să-i trimită pe copii la școală. În Legea educației naționale, și foarte puțin se cunoaște acest lucru, primarul localității poate să-i amendeze pe părinții care nu-i trimit pe copii la școală“, a mai precizat Ion Ișfan. Amenda prevăzută în lege este de până la 5.000 de lei.

Romanescu vrea să mute Zilele Orașului și Festivalul Berii la Drăgoieni

 

Marcel Romanescu a promis la mai mulți potentați din zona Bicaz că nu vor mai fie deranjați de poporul care l-a ales pe el. Acum pune în practică acest plan, a apărut un memoriu de protest și în baza lui, consilierii pesediști-manipulați din interes de viceprimarii Aurel Popescu și Adrian Tudor-vor muta toate manifestările în Dumbrava Drăgoieni.

Zeci de mii de târgujieni nu vor mai merge la Zilele Orașului în zona Bicaz, ei vor fi exilați la Drăgoieni așa cum vrea primarul Marcel Romanescu. Este sprijinit și de pesediști deoarece au foarte mulți membrii ”deranjați” de poporul care năvălește la mici și bere. Intenția este să se mute toate manifestările la Drăgoieni, primul exemplu în luna august, deși zona nu permite o asemenea desfășurare de forțe. Singurul care se mai poate opune este potentul și influentul om de afaceri Daniel Buleac, prietenii știu de ce!

Locuitorii de pe Bicaz, revoltă la adresa Primăriei Tg-Jiu

 

Mai mulţi locatari din cartierul Bicaz al municipiului Târgu Jiu au făcut o petiţie către primărie în care solicită să fie schimbată locaţia pentru Zilele Oraşului şi Festivalul Berii. În adresa înaintată municipalităţii, localnicii se plâng de zgomotul de după miezul nopţii, mizeria pe care o lasă în urmă petrecăreţii şi mirosul de grătare. Solicitarea lor urmează să fie analizată de consilierii locali şi va fi luată o decizie. Locuitorii din zonă nu sunt decât ”bugetari de lux”: angajați ai Primăriei și Prefecturii, judecătorii, procurori, polițiști, inspectori în diverse domenii etc.

Semnatarii acestei petiţii susţin că locuiesc într-un cartier unde sunt cele mai mari taxe şi impozite din Târgu Jiu şi că, în fiecare trimestru, achită primăriei câte 1.600 de lei. Localnicii din cartierul Bicaz susţin că Zilele Oraşului şi Festivalul Berii sunt organizate ilegal, aproape de casele lor.

„Ne sunt încălcate, în mod grav şi repetat, drepturile pe care le avem, prin organizarea celor două evenimente, în imediata apropiere a locuinţelor noastre. În toată această perioadă, familiile noastre, care în mare parte au în componenţă copii minori, sunt private de dreptul de a se odihni corespunzător dat fiind faptul că, în mod cu totul nelegal, evenimentele ce au loc includ şi spectacole de muzică desfăşurate la un volum cu mult peste limitele admise de către legislaţie”, se arată în solicitarea ajunsă pe masa autorităţilor locale.

Localnicii din Bicaz mai semnalează că tărăboiul de pe insuliţă nu se opreşte la ora 22:00, aşa cum prevede legea: „Timpii de desfăşurare a acestor evenimente depăşesc perioada stabilită de legislaţia în vigoare fără ca acest lucru să fie sesizat şi cu atât mai puţin cenzurat sau sancţionat. Deşi astfel de evenimente pot avea loc până la ora 22:00, în fiecare seară, ora finalizării oscilează între 23:00 şi 24:00, uneori chiar după ora 24:00”.

Mai mult decât atât, semnatarii petiţiei au motivat solicitarea lor şi prin faptul că aerul din zonă devine irespirabil din cauza fumului de la grătare şi că petrecăreţii lasă multă mizerie în urma lor. Ba chiar aruncă resturi în curţile oamenilor. „Aceste evenimente lasă în urmă multă mizerie, disconfort extrem în rândul locuitorilor acestui cartier, o însemnată perioadă de timp după finalizarea acestor manifestări rămânând vizibile urme de urină provenită de la participanţii la aceste evenimente pe gardurile sau porţile proprietarilor, PET-uri sau hârtii aruncate în curţi. De asemenea, şapte zile cât au loc evenimentele, oxigenul este imposibil de inhalat, fiind un amestec de mirosuri provenite de la tarabele comercianţilor şi de la noxele eliberate de numărul extrem de mare al maşinilor care au acces în această zonă. La toate acestea, se adaugă praful, uneori ca un nor de ceaţă, de pe drumul amenajat între locuinţele de pe străzile Fraţii Buzeşti şi Jiu”, au mai semnalat locatarii din Bicaz.

 

Dian Popescu înlocuit din fruntea ALDE Gorj

 

Dian Popescu nu mai este, de ieri, președinte al ALDE Gorj. Decizia a fost luată de Biroul Politic al partidului. Dian Popescu a precizat că va ocupa funcția de vicepreședinte, iar președintele interimar al organizației județene va fi Norica Nicolai. „S-a luat această decizie de Biroul Politic. Eu voi rămâne în continuare alături de partid. Voi fi vicepreședintele formațiunii. Era destul de greu pentru mine să mă ocup de organizație de la București“, a spus Dian Popescu.

Demisia lui Dian Popescu vine după un control intern care a avut loc de curând la organizația județeană Gorj a ALDE. Secretarul general adjunct al partidului a venit la Târgu Jiu, însoțit de Zoe Ghinescu, trezorierul organizației centrale. Verificările au vizat atât situația financiară a partidului, dar și baza de date cu membrii organizației.

Dian Popescu a spus că nu a fost un control, ci o acțiune de rutină, mai ales că secretarul general al partidului are în subordinea sa județul Gorj: „Secretarul general adjunct are arondate opt județe și face verificări la adeziuni, la cotizații, dacă sunt plătite, mai ales că se aplică de puțin timp legea datelor cu caracter personal. Și când eram la PNL se făcea acest lucru. Nu este un control. Nu au fost constatate probleme“.

Florin Cârciumaru, lecții pentru primarul Marcel Romanescu

 

Florin Cârciumaru remarcă problemele din Consiliul Local Târgu-Jiu. Fostul primar al Târgu-Jiului taxează, printr-o postare pe pagina de socializare, scandalurile din Consiliul Local.

Senatorul spune că, în 18 ani, cât a condus orașul, n-a întâlnit așa ceva. În plus, face apel către consilieri și primarul Marcel Romanescu, să lase deoparte orgoliile și să conlucreze pentru dezvoltarea municipiului. Cârciumaru scrie că, de pe urma neînțelegerilor, toată lumea are de pierdut, inclusiv partidele care au reprezentanți în Consiliul Local.

În replică, Marcel Romanescu îi transmite lui Florin Cârciumaru ”să discute cu finul Adrian Tudor și cu ceilalți care agită apele prin Consiliul Local”. Marcel Romanescu nu știe dacă Florin Cârciumaru își pregătește o nouă candidatură la Primăria Târgu-Jiu, pentru 2020. Într-un interviu anterior, fostul edil lăsa impresia că ar fi posibil așa ceva.

Liderul PSD aplică modelul Iohannis, ignorarea deciziilor instanțelor

 

Şedinţă de urgenţă desfășurată vineri, 22 iunie 2018,  în PSD. După ce Liviu Dragnea a fost condamnat joi la 3 ani şi 6 luni în dosarul angajărilor fictive de la DGASPC Teleorman, social – democraţii s-au întâlnit astăzi  în şedinţă , pentru a decide dacă este necesar ca Liviu Dragnea să renunţe la şefia Camerei Deputaţilor sau la funcţia de preşedinte al PSD.

În cadrul ședinței social – democrații au decis că Liviu Dragnea trebuie să își păstreze atât funcția de președintel al PSD, cât și pe cea de președinte al Camerei Deputaților. După şedinţă, Liviu Dragnea a declarat că ” Mi-am depus mandatul. Le-am spus colegilor, că mai mportante decat mine sunt stabilitatea țării stabilitate guvernării, îndeplinirea fiecărui punct din programul de gvernare și stabilitate partidului, fiindcă există riscul la PSD că se destructureze.  Decizia mea este foarte fermă, rămân la conducerea PSD pentru a duce toate aceste lucruri la capăt. rămân și la conducerea majorității parlamentare cu domnul Tăriceanu. Moțiunea de cenzură nu va trece”.

Liviu Dragnea condamnat de judecători care ignoră deciziile CCR

 

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a pronunțat joi, 21 iunie 2018, sentința în dosarul DGASPC Teleorman, în care  Liviu Dragnea a fost judecat pentru instigare la abuz în serviciu şi instigare la fals intelectual în calitate de preşedinte al Consiliului Judeţean Teleorman, în legătură cu angajarea la DGASPC Teleorman a două persoane, care de fapt lucrau pentru organizaţia PSD.

Liviu Dragnea a fost condamnat, cu majoritate, la 3 ani și 6 luni pentru instigare la abuz. Anuleaza suspendarea in dosarul refrendumului. Decizia finală: 3 ani și 6 luni, cu executare.

Pedeapsa de 3 ani şi 6 luni închisoare cu executare pentru instigare la abuz în serviciu a fost contopită cu pedeapsa de 2 ani cu suspendare primită în dosarul „Referendumul”.

Instanţa a anulat suspendarea executării din dosarul „Referendumul”, rezultând o pedeapsă finală de 3 ani şi 6 luni cu executare.

Decizia de condamnare a fost luată de doi dintre cei trei judecători ai completului. Al treilea a votat pentru achitare.

Pe de altă parte, Dragnea a fost achitat pentru acuzaţia de instigare la fals intelectual.

Pronunţarea sentinţei în acest dosar a fost amânată de mai multe ori, ultima dată fiind pe 8 iunie, când judecătorii au motivat că au nevoie de timp pentru a studia concluzii scrise depuse de o parte dintre inculpaţi.

La ultimul termen al procesului din 15 mai, procurorul de şedinţă a cerut pentru Liviu Dragnea pedepse orientate spre mediu prevăzut de lege, respectiv şapte ani şi şase luni de închisoare pentru instigare la abuz în serviciu şi doi ani şi şase luni pentru instigare la fals intelectual.

De asemenea, în cazul liderului PSD, procurorul a susţinut că se impune constatarea că faptele din acest dosar sunt concurente cu cele din dosarul „Referendumul”, în care Dragnea a fost condamnat la doi ani cu suspendare, astfel impunându-se anularea suspendării şi transformarea într-o pedeapsă cu executare.

Tot pedepse spre mediu au fost solicitate pentru Floarea Alesu, fost director general al DGASPC Teleorman, şi Rodica Miloş, fost director executiv adjunct al DGASPC Teleorman, pentru acuzaţiile care li se aduc.

Pentru Constantin Claudiu Balaban, şef al Complexului de servicii destinate copilului şi familiei din municipiul Alexandria, Ionel Marineci, fost şef serviciu în cadrul Complexului de servicii destinat copilului şi familiei, şi Valentina Mirela Marinca, la data faptelor şef al Complexului de recuperare şi coordonator al Complexului de servicii destinate copilului şi familiei, anchetatorii au solicitat, având în vedere că au recunoscut faptele, pedepse orientate către minimum pentru acuzaţiile din dosar.

Totodată, în cazul inculpaţilor care au dorit judecarea în procedură simplificată – Anisa Niculina Stoica, Adriana Botorogeanu (cele două angajate la DGASPC Teleorman despre care procurorii spun că lucrau de fapt la sediul Organizaţiei judeţene PSD Teleorman) şi Nicuşor Gheorghe, la data faptelor şef al Serviciului Administrativ, Patrimoniu, Tehnic, Aprovizionare -, DNA a cerut ca aceştia să fie condamnaţi la o pedeapsă orientată către minim.

În schimb, în cazul fostei soţii a lui Dragnea, Bombonica Prodana, procurorul a solicitat încetarea procesului, după ce aceasta a achitat prejudiciul în cauză.

Pe latură civilă, DNA a apreciat că fiecare inculpat trebuie să contribuie la repararea prejudiciului adus DGASPC Teleorman.

Avocatul lui Liviu Dragnea, Marian Nazat, a susţinut că niciun martor din dosarul DGASPC Teleorman nu spune să fi auzit de vreo instigare a lui Dragnea şi că acesta nu era abilitat să controleze Direcţia.

De asemenea, apărătorul a solicitat instanţei să aibă în vedere faptul că persoana despre care se pretinde că ar fi instigat-o Liviu Dragnea, respectiv Anisa Niculina Stoica, a precizat că nu a fost determinată în niciun fel să se angajeze şi să efectueze atribuţiile de serviciu în altă parte.

Liviu Dragnea le-a solicitat magistraţilor să fie achitat, iar în ceea ce priveşte o eventuală obligare a sa de a efectua muncă în folosul comunităţii, el a arătat că face acest lucru de 20 de ani.

„Am afirmat cu tărie nevinovăţia mea. Nu am comis absolut niciuna dintre faptele, presupusele fapte, pe care DNA le-a aruncat în rechizitoriu. În ceea ce priveşte munca în folosul comunităţii, eu am fost foarte clar. Am spus că sper să nu se ajungă acolo, am solicitat achitarea şi am mai spus că eu muncesc în folosul comunităţii de peste 20 de ani”, a spus Dragnea la finalul procesului.

Dosarul a fost trimis în instanţă de DNA în iulie 2016, iar procesul a început pe fond în ianuarie 2017.

Pe parcursul procesului, Adriana Botorogeanu, Gheorghe Nicuşor şi Anisa Stoica şi Ionel Marineci au optat pentru a fi judecaţi prin procedura simplificată, care presupune recunoaşterea vinovăţiei şi scăderea cu o treime a pedepselor, însă ultimul dintre ei s-a răzgândit.

Conform DNA, Dragnea a intervenit pentru menţinerea în funcţie şi plata drepturilor salariale pentru două angajate de la DGASPC Teleorman, deşi ştia că acestea lucrau de fapt în cadrul Organizaţiei PSD Teleorman.

În decembrie 2013, procurorii au înregistrat o sesizare din oficiu cu privire la faptul că Floarea Alesu, director executiv al DGASPC Teleorman, în schimbul unor foloase necuvenite, proceda la menţinerea ilegală în posturi a două angajate de la DGASPC Teleorman, Adriana Botorogeanu şi Anisa Niculina Stoica.

Potrivit procurorilor, cele două angajate nu s-au prezentat la serviciu şi nici nu au prestat vreuna dintre activităţile înscrise în contractul lor muncă semnat cu DGASPC Teleorman, desfăşurându-şi de fapt activitatea la sediul Organizaţiei PSD Teleorman.

DNA susţine că, în calitate de preşedinte al CJ Teleorman, Liviu Dragnea coordona şi controla activitatea DGASPC Teleorman, instituţie în cadrul căreia au fost încadrate Adriana Botorogeanu şi Anisa Niculina Stoica.

Procurorii afirmă că Liviu Dragnea a determinat-o pe Anisa Niculina Stoica să se angajeze şi să fie remunerată în cadrul DGASPC Teleorman.

Dragnea mai este acuzat că a contribuit, prin influenţa pe care o avea în calitate de preşedinte al CJ Teleorman, ca Adriana Botorogeanu şi Anisa Niculina Stoica să fie menţinute în funcţie la DGASPC Teleorman.

Pesedistul Ion Ișfan lasă profesorii fără plata orelor predate

 

Ion Ișfan cere ITM Gorj să verifice  școlile din Gorj pe tema plății cu ora. Inspectorul școlar general vrea să facă rău cu mâna inspectorilor de muncă deși, dacă s-ar întâmpla ceva ilegal, inspectorii școlari ar putea să o constate. Acest lucru a declarat inclusiv șeful ITM Gorj, George Romanescu.

Inspectorul școlar general susține că Ministerul Educației i-a cerut, la începutul lunii, să nu fi plătită nicio oră pe care nu există contract de muncă.

”Se purtau, într-o vreme, adiționalele la contractele de muncă. Ministrul zice, însă, să nu mai facem plata cu ora ci să recompensăm cu timp liber. Le-am cerut asta directorilor de școli” a precizat Ișfan, la Interviurile Infinit FM.

Ișfan a mai spus că a discutat cu George Romanescu, șeful ITM Gorj, să prindă o tematică de control pe plata cu ora.

”Trag mereu un semnal de alarmă. Plătim contracte de muncă și alte sume iar, peste două luni, s-ar putea să nu ne ajungă banii” a comentat șeful educației gorjene.

”Nu primim sarcini de la persoane sau instituții cărora nu le suntem subordonați! Școlile sunt subordonate ISJ, să dispună dânsul control” recomandă George Romanescu.

Totul după ce Ișfan a declarat că Inspectoratul Teritorial de Muncă ar trebui să verifice contractele de muncă din școli, după ce Ministerul Educației a cerut să nu fie plătită nicio oră neprinsă în contract.

Ion Ișfan, din nou pe cai mari

 

Eternul șef al învățământului gorjean, Ion Ișfan a reușit să își anuleze la Ministerul Educației calificativul negativ pe 2017, gurile rele spun că acolo a fost ajutat de senatorul Mihnea Costoiu. Cu sacii în căruță, Ișfan face acum ”instrucție” cu prefectul Ciprian Florescu, vicepreședintele CJ Gorj, Gheorghe Nichifor și alții care îi știu de frică. Ișfan a amenințat că dacă PSD-ul nu îl sprijină să  rămână în funcție, în condițiile în care ISJ Gorj este ”oaia neagră” la nivel național, o să facă el ”ordine în Gorj”.

Cum nimeni nu știe dar toată lumea bănuiește la ce s-a referit Ișfan, mai-marii județului se încolonează la ordinele ”generalului” mai ceva ca la ordinele lui Dragnea. Șeful învățământului are în spate procurori și polițiști, judecători  și ziariști, semn că are ”balta pește” iar omul de afaceri Daniel buleac este foarte influent.

Potrivit informațiilor care ne-au parvenit, Ion Ișfan a solicitat nici mai mult nici mai puțin decât funcția de prefect de Gorj. Deputatul Mihai Weber, strâns cu ușa dinspre București, ar fi promis că se face dat fiind faptul că nu îl agreează pe Ciprian Florescu. Lucrurile s-au blocat la Cosmin Popescu care nu știe ce să mai facă cu reclamațiile la adresa lui Ișfan venite de la primari sau de la profesori. La acest moment însă Ciprian Florescu are puntaj bun pe funcție iar o întoarcere a lui în PSD ar schimba datele problemei, ”tandemul” ar putea avea concurență.