Marian Rotaru, ”greu de ucis” de la Direcția de Patrimoniu

 

Hotărârea inițiată de grupul PNL din Consiliul Municipal  și votată de aleșii locali din Târgu Jiu prin care se dorea destituirea lui Marian Rotaru este nelegal a stabilit Prefectura Gorj. Actul administrativ va fi atacat în contencios.

Directorul de la Direcția de Patrimoniu Tg-Jiu iese învingător din lupta cu consilierii locali care-l doreau dat afară din funcția publică. În urma unei analize serioase Instituția Prefectului cere instanței să declare actul nelegal. „Domnul prefect a verificat legalitatea hotărârii privind demiterea directorului de la Direcția de Patrimoniu și s-a constatat că respectivul act administrativ a fost adoptat cu încălcarea prevederilor legale în vigoare. În concret, potrivit Legii 2015/ 2001 a Administrației Publice Locale și Statutului funcționarului public, directorul în cauză, care are calitatea de funcționar public, nu putea fi demis de Consiliul Local ci doar prin dispoziția primarului din Târgu Jiu. De asemenea actul administrativ respectiv nu îndeplinește nici condițiile de formă nefiind contrasemnat de secretarul municipiului Târgu Jiu și, astfel, s-a luat decizia de a ataca în instanța de contencios administrativ hotărârea”, a declarat juristul Prefecturii Gorj, Liviu Diaconescu.

Bîrcină-Goeru, trimis de judecători după gratii

 

Omul de afaceri Ion Bîrcină, cunoscut în comunitatea romă drept Dan Goeru, a fost condamnat joi la 1 an și patru luni de închisoare, printr-o decizie definitivă a Înaltei Curți de Casație și Justiție. Acuzația procurorilor DNA a fost de cumpărare de influență, în dosar principalul vizat fiind fostul șef al ANRE, Olosz Gergely, condamnat și el la 3 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă.

Potrivit DNA, „În perioada mai 2010 – 29 septembrie 2010, inculpatul Olosz Gergely, deputat în Parlamentul României şi fost preşedinte al ANRE, a pretins, pentru sine şi pentru altul, de la inculpaţii Bîrcină Ion, Iliescu Costin şi Stan Cătălin, suma de 516.000 euro, disimulată într-un contract de consultanţă între SC POWER PLUS SRL (firmă controlată de grupul Bîrcină) şi o altă societate comercială tip off shore. Din suma pretinsă, POWER PLUS SRL a transferat în conturile acestui off shore suma totală de 384.000 euro pe baza unor dispoziţii de plată întocmite în fals de inculpatul Stan Cătălin. De asemenea, în perioada septembrie – noiembrie 2010, inculpatul Olosz Gergely a pretins de la aceleaşi persoane şi a primit pentru sine, direct, suma de 400.000 lei”. Banii au fost pretinși pentru facilitarea unor contracte.

Ion Bîrcină mai este judecat într-un dosar alături de nașul său Toni Greblă, actual secretar general al guvernului.

România, jefuită la drumul mare de companiile de telefonie mobilă

 

Guvernul României a anunțat  că a adoptat o taxă de 3% pentru companiile din domeniul comunicațiilor. 

„S-a stabilit o taxă care se va plăti către ANCOM de 3%, taxă care va fi folosită de ANCOM pentru digitalizarea aparatului administrativ. Asta vine și în urma unui comportament analizat și considerat incorect de Guvernul României a celor care ar trebui să plătească taxe pe profit din acest domeniu.

Cei doi mari jucători din această piață au plătit anul trecut un impozit pe profit de 7, 2 la mie, respectiv 9 la mie dacă ne raportăm la cifra de afaceri.

Un al treilea, la care n-aș vrea să-i dau numele, dar are și o televiziune în cadrul său, a plătit un impozit pe profit de 5 la zece milioane. Adică în traducere liberă 10,00005 la sută. Mai exact 1577 de lei la o cifră de afaceri de 3,3 milarde de lei”, a spus Darius Vâlcov, într-o conferință de presă.

O nouă ”revoluție” fiscală în România, străinii vor fi puși la plată

 

Guvernul a aprobat noi modificări fiscale care ar putea aduce mai mulți bani la buget. Companiile străine și trusturile media pe care le patronează au găsit soluția pentru manipularea românilor, deși prețurile scad la gaze prin plafonare aflăm că acestea vor CREȘTE.

 

„Actul normativ conţine o serie de măsuri care au scopul principal de a creşte bunăstarea românilor şi nivelul investiţiilor, astfel încât să stimulăm creşterea economică sustenabilă şi inteligentă, prin punerea accentului asupra proiectelor cu beneficii pentru cetăţeni. Guvernul corectează astfel unele practici din domeniul bancar şi sectorul energiei, în principal. Luăm aceste măsuri în urma unei analize riguroase şi comparând situaţia din România cu cea a altor state europene şi cu media europeană”, a spus Teodorovici.

Ministrul Finanțelor a spus că o primă măsură este propunera de a înfiinţa un fond privind dezvoltarea a 31 de staţiuni balneare de interes naţional, pentru care se vor prevedea 310 milioane de lei în bugetul pe anul viitor, pentru a reabilita şi moderniza infrastructura de acces la aceste puncte de interes naţional, dar şi pentru extinderea de capacităţi de tratament balnear.

Statul sprijină aceste proiecte în proporţie de 50% din cheltuielile eligibile, acordând ca ajiutor de stat minimis până la 200.000 de eruo pentru cheltuielile ce vizează activităţile economice.

Teodorovici a vorbit de asemenea despre un fond de dezvoltare şi investiţii pentru proiectele comunităţilor locale şi ale universităţilor, prin care se vor putea finanţa poriecte în educaţie, sănătate, dezvoltare locală, infrastructură. Bugetul este de aproximativ 10 miliarde de euro, gestionat de Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză.

„De asemenea, un punct foarte important şi aşteptat este cel legat de introducerea unui mecanism ce are în vedere protejarea populaţiei şi a firmelor care au credite prin impozitarea activelor financiare ale băncilor în cazul unui nivel al ROBOR mai mare de 2%”, a spus el.

El a spus că sunt practici incorecte faţă de populaţie şi de aceea au fost propuse măsuri.

„În România, randamentul capitalului la nivelul bancar este de peste 21%, practic de trei ori mai mare decât media Uniunii Europene, de 7%. De asemenea, în România este cea mai mare diferenţă din spaţiul european între dobânda la credite şi dobânda la depozite”, a afirmat el.

Teodorovici a anunţat că se propune pentru 2019 aplicarea de la 1 septembrie a unui punct de pensie majorat, de la 1.100 de lei la 1.265 de lei, iar pensia minimă de la 640 de lei la 704 lei.

De asemenea, în 2019 se menţine sistemul privind vouchere de vacanţă pentru sectorul bugetar de 1.450 de lei.

O altă măsură anunţată este devansarea aplicării creşterilor pentru cadrele didactice din 2022 la 1 septembrie 2020.

Totodată, Teodorovici a spus că sunt şi măsuri care reglează aspecte tehnice: obligarea administraţiilor publice de a raporta online execuţia bugetară din 1 august 2019.

„Guvernul României a decis astăzi plafonarea preţului la gaze şi la energie electrică pentru următorii trei ani de zile pentru toţi consumatorii casnici. De asemenea, trebuie să ştiţi că şi pentru consumatorii industriali acest nivel va fi plafonat, pentru următorii trei ani de zile, acesta va fi însă un mix între preţul de 68 de lei pentru consumatorii industriali, preţul de import şi costul de înmagazinare. Prin această măsură, statul român nu câştigă niciun ban în plus, dimpotrivă, bugetul de stat va fi văduvit de aproximativ 1,5 – 2 miliarde de lei. Aceşti bani nu se vor mai încasa, din cauza dividendelor care vor fi reduse”, a spus consilierul premierului Darius Vâlcov.

El a mai spus că acest cost va fi însă suplinit prin impunerea unei taxe de 2% din cifra de afaceri pentru toate companiile din energie.

Vâlcov a prezentat şi alte măsuri: aprobarea acordării de granturi de până la 500.000 de euro pentru firme, fundaţii şi ONG-uri pentru construirea de grădiniţe cu program sportiv, în timp ce în domeniul comunicaţiilor s-a stabilit un nivel minim de aproximativ un miliard de euro privind vânzarea licenţelor  5G şi un nivel minim de aproximativ 2 miliarde de euro pentru prelungirea licenţelor 3G.

„Totodată, pentru cei care activează în acest sector, s-a stabilit o taxă care se va plăti către ANCOM de 3%, taxă care va fi folosită de ANCOM pentru digitalizarea aparatului administrativ de stat”, a spus Vâlcov.

El a anunţat că în şedinţa de vineri s-a hotărât majorarea taxei pe viciu în domeniul jocurilor de noroc, cu 2% pe cifra de afaceri.

„În ceea ce priveşte Pilonul II de pensii, contribuţiile nu au fost reduse, cotribuţi contribuţia a rămas în continuare de 3,75%. Şi ne amintim cu toţii cum anul trecut când s-a reduc această contribuţie toată lumea spunea că vor fi venituri mai mici, bineîneţeles Guvernul ştiind ceea ce spune a anticipat că vor fi venituri mai mari şi după 11 luni veniturile din aceste contribuţii în 2018 au fost de 7,06 miliarde de lei, comparativ cu 11 luni din 2017 de 6,52 de miliarde de lei”, a adăugat Vâlcov.

El a menţionat că s-a redus comisionul de administrare, de la 2,5 la 1%.

„Li s-a permis administratorilor acestor fonduri să investească în proiecte de parteneriat public-privat. Totodată, pentru că vorbim de administrarea unor sume imense, vorbim de administrarea a aproximativ 10 miliarde de euro, s-a solicitat ca într-un termen de un an de zile aceste societăţi să ajungă la un capital social după cum urmează: dacă administrează fonduri de până la 100 milioane de euro, capitalul social trebuie să fie 5% din valoarea contribuţiilor admnistrate, dacă administrează fonduri  între 100 de milioane de euro şi 500  de milioane de euro  capitalul social trebuie să fie de  7%, iar peste 500 de milioane de  euro capitalul social trebuie să fie de  10%”, a detaliat Vâlcov.

Acesta a mai spus că în şedinţa de Guvern s-a crescut plafonul privind acordarea ajutorului minim de încălzire de la 614 lei la 750 de lei, iar în domeniul construcţiilor salariului minim va creşte de la 1 ianuarie la 3.000 de lei brut şi se diminuează taxele pe muncă în acest sector.

Fosta conducere CEO executată de CEO

 

Curtea de Apel Craiova a stabilit, în această săptămână, sentința definitivă în dosarul de abuz în serviciu în care au fost judecați Laurențiu Ciobotorică, fostul manager al Complexului Energetic Oltenia, Daniel Antonie, fostul director al Diviziei Miniere, și fosta șefă a Direcției Juridice Dorina Jianu.

„Respinge, ca nefondate, apelurile inculpaţilor. Admite apelul Parchetului. Desfiinţează, în parte, sentinţa, pe latura penală, în sensul că, în baza art. 93 alin. 3 Cod penal, pe parcursul termenului de supraveghere, inculpatul Ciobotărică Ion Laurenţiu, va presta muncă în folosul comunităţii, în cadrul Primăriei Răzvad, jud. Dâmboviţa sau DGASPC Dâmboviţa, pe o perioadă de 80 de zile. Menţine restul dispoziţiilor sentinţei, care nu contravin prezentei decizii. Obligă inculpaţii la câte 300 lei cheltuieli judiciare statului. Cheltuielile judiciare reprezentând onorariu avocat oficiu, în sumă de câte 360 lei, rămân în sarcina statului. Definitivă. Pronunţată în şedinţa publică“, se arată în sentința Curții de Apel Craiova.

În această situație, hotărârea emisă de Tribunalul Gorj, în toamna anului trecut, va rămâne valabilă, și anume condamnarea celor trei la pedepse de câte trei ani de închisoare cu suspendare. Laurentiu Ciobotarica a fost condamnat la 3 ani inchisoare si 2 ani pedeapsa complementara prin interzicerea dreptului de a fi ales in autoritatile publice sau in orice alte functii publice, dreptul de a ocupa o functie care implica exercitiul autoritatii de stat, dreptul de a ocupa functia de care s-a folosit pentru săvârșirea infracțiunii, ceilalți doi foști șefi primind aceeași condamnare cu interzicerea acelorași drepturi. Inculpatii sunt obligati, totodata, la efectuarea a câte 80 de zile de muncă în folosul comunității.

Tribunalul Gorj i-a mai obligat pe cei trei să plătească aproape 130.000 de lei. „Admite acțiunea civilă formulată de partea civilă Societatea Complexul Energetic Oltenia SA – societate administrată în sistem dualist și obligă inculpații în solidar la suma de 157.691 lei despăgubiri civile, reprezentând suma de 128.100 lei – cele 5 remunerații fixe lunare și 29.591 lei reprezentand contribuții achitate de către societate la bugetul consolidat al statului. Menține măsurile asiguratorii dispuse prin ordonanțele procurorului din 06.06.2016 prin instituirea unui sechestru asupra bunurilor inculpaților”.

Conform rechizitoriului, la data de 22 decembrie 2015, Laurenţiu Ciobotărică, în calitate de preşedinte al Directoratului SC CEO SA, şi Daniel Antonie, în calitate de membru al Directoratului SC CEO SA, au aprobat şi acordat în mod nelegal lui Aurel Medinţui, directorul din perioada respectivă a Diviziei Energetice, o compensaţie financiară constând în cinci remuneraţii fixe lunare avute de aceasta din urmă în calitate de membru al aceluiaşi Directorat, respectiv 128.100 lei.
„Cei doi au beneficiat de sprijinul inculpatei Jianu Dorina, director al Direcţiei Juridice şi Guvernanţă Corporatistă, care a întocmit o opinie juridică favorabilă punctului de vedere al acestora. Concret, inculpatul Ciobotărică Laurenţiu, în înţelegere cu inculpata Jianu Dorina, nu a făcut altceva decât să amestece/să suprapună în mod intenţionat diverse prevederi legale şi situaţii de fapt pentru a crea confuzie şi a da o aparenţă de legalitate acţiunilor lor ilicite. Anterior, această activitate infracţională a fost precedată de nenumărate demersuri iniţiate de inculpatul Ciobotărică Laurenţiu care, încă de la numirea sa în funcţie, a încercat să se debaraseze de persoana compensată financiar în condiţiile de mai sus, astfel încât să aibă posibilitatea numirii unei alte persoane agreate în aceeaşi funcţie. De menţionat este faptul că cei trei inculpaţi au avut reprezentarea faptului că în atribuţiile Directoratului SC CEO SA nu intră aprobarea şi plata vreunui gen de remuneraţie, această competenţă aparţinând altui organism din cadrul societăţii respective“, se preciza într-un comunicat al DNA.

Adrian Tudor, sacrificat în favoarea ALDE!?

 

Foștii liberali  Ion Iordache și Doru Tașcău joacă tare la Tg-Jiu, vor un post de viceprimar pentru susținerea majorității. Ideea este ca PSD Gorj să nu-l dea pentru a se rupe alianța la Gorj. Cerința este una clară, viceprimarul Adrian Tudor trebuie înlăturat din calea lui Marcel Romanescu, viitor candidat ALDE la Primăria Tg-Jiu.

Lupta dintre PSD și ALDE se adâncește și mai mult la Gorj. Deja au apărut revendicările politice pe primării, revendicări ce ar fi stipulate în alianța semnată la nivel național. „În județul Gorj un astfel de protocol nu a fost semnat. Trebuia pentru că trebuie să ne respectăm. Conform alianței, ALDE trebuiea să aibă un viceprimar la Târgu Jiu. Nu este o dorință, era în protocol, deci, nu s-a respectat! Eu vorbesc teoretic. Nu văd de ce consilierii nostri nu ar fi fost buni pentru ocuparea postului”, a declarat Dorin Tașcău la un post de radio local.
PSD-istii susțin că și lor le-ar fi revenit alte posturi de viceprimar însă nici ei nu au primit. “Nu sunt de acord cu politica pe care o face Ion Iordache. Mi se pare că nu respectă pe nimeni. Are un aer așa, de Mesia care deranjează. Cei de la ALDE și-au asumat CEO dar când nu le-a mai convenit o anumită chestiune, le-a pasat celor din PSD. Și noi meritam postul de viceprimar la Rovinari și nu l-am primit. Discuțiile trebuie să fie vis a vis de procentele pe care le-au avut fiecare”, a declarat vicepreședintele PSD Mihai Prunariu, om politic controversat și care de regulă nu respectă linia partidului.
Liderul PSD Gorj, Mihai Weber nu înțelege de ce se bate monedă pe o alianță încheiată și la Gorj atâta timp cât până acum nu s-a pus problema. „Nu poți să ai pretenții de a fi paritate în decizii dacă luăm în calcul procentele obținute. Eu cred că între doi parteneri o strângere de mână este suficientă. Este suficient să fie un semn simbolic, nu văd ce de am înșira la acte. Noi am cerut respect, onestitate, să vorbim deschiși”, a declarat președintele executiv PSD Gorj Mihai Weber.

Ion Ișfan vrea directori de școli mai puțini în Gorj

 

”Generalul” învățământului gorjean și-a propus să reducă numărul de directori de școli de la Țicleni, Sadu, Rovinari, Motru și Tg-Jiu prin comasarea școlilor. Lucrul este cel puțin ilegal din moment ce respectivii au concurs pe patru ani și nu pot fi schimbați din funcție. Scopul este unul foarte clar, eventuala fuziune între Colegiul Tehnic ”Magheru” și Colegiul Tehnic ”Mincu” se face în jurul liceului mai slab cotat dar cu ”pile” la stăpânire.

Primăriile din Gorj au la dispoziţie o lună de zile să aprobe şi să transmită la Inspectoratul Şcolar Judeţean Gorj, spre avizare, structura reţelei şcolare pentru 2019-2020. Unele unităţi şcolare sunt sortite reorganizării, anunţă Ișfan în cotidianul PANDURUL.
Unităţile şcolare care au sub 300 de elevi nu vor mai avea personalitate juridică. Excepţie vor face şcolile care nu pot fi alipite altor unităţi de învăţământ cu personalitate juridică din localitate. Administraţiile locale vor trebui să prezinte proiectele privind reţeaua şcolară până în data de 6 decembrie.

„Sunt unităţi de învăţământ care funcţionează şi sunt pe limită. Nu au 300 de copii. În mod normal, acestea trebuie reorganizate. În sensul că îşi pierd personalitatea juridică. Liceul din Sadu, spre exemplu, are în jur de 300 de copii acum. Trebuie reorganizat. Împreună cu şcoala gimnazială din Sadu rămâne o singură unitate de învăţământ cu personalitate juridică. Liceul rămâne, dar şcoala trece de liceu”, a declarat Ion Işfan, inspectorul general al ISJ Gorj potrivit PANDURUL.
Astfel de situaţii ar fi şi la Ţicleni, dar şi la Rovinari. Prin aceste reorganizări, odată cu pierderea calităţii juridice, o să dispară şi posturile de director la unităţile care se reorganizează. Conducerea ISJ Gorj a propus ca unele licee din Târgu Jiu să fuzioneze, chiar dacă au numărul minim de elevi impus de lege. „Şi în Târgu Jiu sunt probleme. Liceul Energetic funcţionează în aceeaşi curte cu «Ecaterina Teodoroiu». Mai sunt 434 de copii la Energetic. Au numărul de elevi, dar e ca naiba să îi ţii în acelaşi local. Pot să fuzioneze cu Colegiul «Ecaterina Teodoroiu», să fie o singură şcoală acolo. Altă variantă este să vină la Liceul nr.2. Sunt variante, dar trebuie oameni care să ia decizia în acest sens şi aceste aspecte ţin de comunitatea locală. Sau Liceul nr.4 cu Liceul nr.1. Îi separă un gard. Liceul nr.1 nu are internat, n-are cantină, sală de sport. Toate sunt peste gard, la Liceul nr.4. Normal ar fi să nu fie unităţi şcolare gard în gard”, a mai explicat Ion Işfan.

Apropo de Tg-Jiu, ambele fuziuni propuse au conduceri interimare la liceele mai bine cotate, deci ”să vină banul…”