Bîrcină-Goeru, trimis de judecători după gratii

 

Omul de afaceri Ion Bîrcină, cunoscut în comunitatea romă drept Dan Goeru, a fost condamnat joi la 1 an și patru luni de închisoare, printr-o decizie definitivă a Înaltei Curți de Casație și Justiție. Acuzația procurorilor DNA a fost de cumpărare de influență, în dosar principalul vizat fiind fostul șef al ANRE, Olosz Gergely, condamnat și el la 3 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă.

Potrivit DNA, „În perioada mai 2010 – 29 septembrie 2010, inculpatul Olosz Gergely, deputat în Parlamentul României şi fost preşedinte al ANRE, a pretins, pentru sine şi pentru altul, de la inculpaţii Bîrcină Ion, Iliescu Costin şi Stan Cătălin, suma de 516.000 euro, disimulată într-un contract de consultanţă între SC POWER PLUS SRL (firmă controlată de grupul Bîrcină) şi o altă societate comercială tip off shore. Din suma pretinsă, POWER PLUS SRL a transferat în conturile acestui off shore suma totală de 384.000 euro pe baza unor dispoziţii de plată întocmite în fals de inculpatul Stan Cătălin. De asemenea, în perioada septembrie – noiembrie 2010, inculpatul Olosz Gergely a pretins de la aceleaşi persoane şi a primit pentru sine, direct, suma de 400.000 lei”. Banii au fost pretinși pentru facilitarea unor contracte.

Ion Bîrcină mai este judecat într-un dosar alături de nașul său Toni Greblă, actual secretar general al guvernului.

Reclame

O nouă ”revoluție” fiscală în România, străinii vor fi puși la plată

 

Guvernul a aprobat noi modificări fiscale care ar putea aduce mai mulți bani la buget. Companiile străine și trusturile media pe care le patronează au găsit soluția pentru manipularea românilor, deși prețurile scad la gaze prin plafonare aflăm că acestea vor CREȘTE.

 

„Actul normativ conţine o serie de măsuri care au scopul principal de a creşte bunăstarea românilor şi nivelul investiţiilor, astfel încât să stimulăm creşterea economică sustenabilă şi inteligentă, prin punerea accentului asupra proiectelor cu beneficii pentru cetăţeni. Guvernul corectează astfel unele practici din domeniul bancar şi sectorul energiei, în principal. Luăm aceste măsuri în urma unei analize riguroase şi comparând situaţia din România cu cea a altor state europene şi cu media europeană”, a spus Teodorovici.

Ministrul Finanțelor a spus că o primă măsură este propunera de a înfiinţa un fond privind dezvoltarea a 31 de staţiuni balneare de interes naţional, pentru care se vor prevedea 310 milioane de lei în bugetul pe anul viitor, pentru a reabilita şi moderniza infrastructura de acces la aceste puncte de interes naţional, dar şi pentru extinderea de capacităţi de tratament balnear.

Statul sprijină aceste proiecte în proporţie de 50% din cheltuielile eligibile, acordând ca ajiutor de stat minimis până la 200.000 de eruo pentru cheltuielile ce vizează activităţile economice.

Teodorovici a vorbit de asemenea despre un fond de dezvoltare şi investiţii pentru proiectele comunităţilor locale şi ale universităţilor, prin care se vor putea finanţa poriecte în educaţie, sănătate, dezvoltare locală, infrastructură. Bugetul este de aproximativ 10 miliarde de euro, gestionat de Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză.

„De asemenea, un punct foarte important şi aşteptat este cel legat de introducerea unui mecanism ce are în vedere protejarea populaţiei şi a firmelor care au credite prin impozitarea activelor financiare ale băncilor în cazul unui nivel al ROBOR mai mare de 2%”, a spus el.

El a spus că sunt practici incorecte faţă de populaţie şi de aceea au fost propuse măsuri.

„În România, randamentul capitalului la nivelul bancar este de peste 21%, practic de trei ori mai mare decât media Uniunii Europene, de 7%. De asemenea, în România este cea mai mare diferenţă din spaţiul european între dobânda la credite şi dobânda la depozite”, a afirmat el.

Teodorovici a anunţat că se propune pentru 2019 aplicarea de la 1 septembrie a unui punct de pensie majorat, de la 1.100 de lei la 1.265 de lei, iar pensia minimă de la 640 de lei la 704 lei.

De asemenea, în 2019 se menţine sistemul privind vouchere de vacanţă pentru sectorul bugetar de 1.450 de lei.

O altă măsură anunţată este devansarea aplicării creşterilor pentru cadrele didactice din 2022 la 1 septembrie 2020.

Totodată, Teodorovici a spus că sunt şi măsuri care reglează aspecte tehnice: obligarea administraţiilor publice de a raporta online execuţia bugetară din 1 august 2019.

„Guvernul României a decis astăzi plafonarea preţului la gaze şi la energie electrică pentru următorii trei ani de zile pentru toţi consumatorii casnici. De asemenea, trebuie să ştiţi că şi pentru consumatorii industriali acest nivel va fi plafonat, pentru următorii trei ani de zile, acesta va fi însă un mix între preţul de 68 de lei pentru consumatorii industriali, preţul de import şi costul de înmagazinare. Prin această măsură, statul român nu câştigă niciun ban în plus, dimpotrivă, bugetul de stat va fi văduvit de aproximativ 1,5 – 2 miliarde de lei. Aceşti bani nu se vor mai încasa, din cauza dividendelor care vor fi reduse”, a spus consilierul premierului Darius Vâlcov.

El a mai spus că acest cost va fi însă suplinit prin impunerea unei taxe de 2% din cifra de afaceri pentru toate companiile din energie.

Vâlcov a prezentat şi alte măsuri: aprobarea acordării de granturi de până la 500.000 de euro pentru firme, fundaţii şi ONG-uri pentru construirea de grădiniţe cu program sportiv, în timp ce în domeniul comunicaţiilor s-a stabilit un nivel minim de aproximativ un miliard de euro privind vânzarea licenţelor  5G şi un nivel minim de aproximativ 2 miliarde de euro pentru prelungirea licenţelor 3G.

„Totodată, pentru cei care activează în acest sector, s-a stabilit o taxă care se va plăti către ANCOM de 3%, taxă care va fi folosită de ANCOM pentru digitalizarea aparatului administrativ de stat”, a spus Vâlcov.

El a anunţat că în şedinţa de vineri s-a hotărât majorarea taxei pe viciu în domeniul jocurilor de noroc, cu 2% pe cifra de afaceri.

„În ceea ce priveşte Pilonul II de pensii, contribuţiile nu au fost reduse, cotribuţi contribuţia a rămas în continuare de 3,75%. Şi ne amintim cu toţii cum anul trecut când s-a reduc această contribuţie toată lumea spunea că vor fi venituri mai mici, bineîneţeles Guvernul ştiind ceea ce spune a anticipat că vor fi venituri mai mari şi după 11 luni veniturile din aceste contribuţii în 2018 au fost de 7,06 miliarde de lei, comparativ cu 11 luni din 2017 de 6,52 de miliarde de lei”, a adăugat Vâlcov.

El a menţionat că s-a redus comisionul de administrare, de la 2,5 la 1%.

„Li s-a permis administratorilor acestor fonduri să investească în proiecte de parteneriat public-privat. Totodată, pentru că vorbim de administrarea unor sume imense, vorbim de administrarea a aproximativ 10 miliarde de euro, s-a solicitat ca într-un termen de un an de zile aceste societăţi să ajungă la un capital social după cum urmează: dacă administrează fonduri de până la 100 milioane de euro, capitalul social trebuie să fie 5% din valoarea contribuţiilor admnistrate, dacă administrează fonduri  între 100 de milioane de euro şi 500  de milioane de euro  capitalul social trebuie să fie de  7%, iar peste 500 de milioane de  euro capitalul social trebuie să fie de  10%”, a detaliat Vâlcov.

Acesta a mai spus că în şedinţa de Guvern s-a crescut plafonul privind acordarea ajutorului minim de încălzire de la 614 lei la 750 de lei, iar în domeniul construcţiilor salariului minim va creşte de la 1 ianuarie la 3.000 de lei brut şi se diminuează taxele pe muncă în acest sector.

Fosta conducere CEO executată de CEO

 

Curtea de Apel Craiova a stabilit, în această săptămână, sentința definitivă în dosarul de abuz în serviciu în care au fost judecați Laurențiu Ciobotorică, fostul manager al Complexului Energetic Oltenia, Daniel Antonie, fostul director al Diviziei Miniere, și fosta șefă a Direcției Juridice Dorina Jianu.

„Respinge, ca nefondate, apelurile inculpaţilor. Admite apelul Parchetului. Desfiinţează, în parte, sentinţa, pe latura penală, în sensul că, în baza art. 93 alin. 3 Cod penal, pe parcursul termenului de supraveghere, inculpatul Ciobotărică Ion Laurenţiu, va presta muncă în folosul comunităţii, în cadrul Primăriei Răzvad, jud. Dâmboviţa sau DGASPC Dâmboviţa, pe o perioadă de 80 de zile. Menţine restul dispoziţiilor sentinţei, care nu contravin prezentei decizii. Obligă inculpaţii la câte 300 lei cheltuieli judiciare statului. Cheltuielile judiciare reprezentând onorariu avocat oficiu, în sumă de câte 360 lei, rămân în sarcina statului. Definitivă. Pronunţată în şedinţa publică“, se arată în sentința Curții de Apel Craiova.

În această situație, hotărârea emisă de Tribunalul Gorj, în toamna anului trecut, va rămâne valabilă, și anume condamnarea celor trei la pedepse de câte trei ani de închisoare cu suspendare. Laurentiu Ciobotarica a fost condamnat la 3 ani inchisoare si 2 ani pedeapsa complementara prin interzicerea dreptului de a fi ales in autoritatile publice sau in orice alte functii publice, dreptul de a ocupa o functie care implica exercitiul autoritatii de stat, dreptul de a ocupa functia de care s-a folosit pentru săvârșirea infracțiunii, ceilalți doi foști șefi primind aceeași condamnare cu interzicerea acelorași drepturi. Inculpatii sunt obligati, totodata, la efectuarea a câte 80 de zile de muncă în folosul comunității.

Tribunalul Gorj i-a mai obligat pe cei trei să plătească aproape 130.000 de lei. „Admite acțiunea civilă formulată de partea civilă Societatea Complexul Energetic Oltenia SA – societate administrată în sistem dualist și obligă inculpații în solidar la suma de 157.691 lei despăgubiri civile, reprezentând suma de 128.100 lei – cele 5 remunerații fixe lunare și 29.591 lei reprezentand contribuții achitate de către societate la bugetul consolidat al statului. Menține măsurile asiguratorii dispuse prin ordonanțele procurorului din 06.06.2016 prin instituirea unui sechestru asupra bunurilor inculpaților”.

Conform rechizitoriului, la data de 22 decembrie 2015, Laurenţiu Ciobotărică, în calitate de preşedinte al Directoratului SC CEO SA, şi Daniel Antonie, în calitate de membru al Directoratului SC CEO SA, au aprobat şi acordat în mod nelegal lui Aurel Medinţui, directorul din perioada respectivă a Diviziei Energetice, o compensaţie financiară constând în cinci remuneraţii fixe lunare avute de aceasta din urmă în calitate de membru al aceluiaşi Directorat, respectiv 128.100 lei.
„Cei doi au beneficiat de sprijinul inculpatei Jianu Dorina, director al Direcţiei Juridice şi Guvernanţă Corporatistă, care a întocmit o opinie juridică favorabilă punctului de vedere al acestora. Concret, inculpatul Ciobotărică Laurenţiu, în înţelegere cu inculpata Jianu Dorina, nu a făcut altceva decât să amestece/să suprapună în mod intenţionat diverse prevederi legale şi situaţii de fapt pentru a crea confuzie şi a da o aparenţă de legalitate acţiunilor lor ilicite. Anterior, această activitate infracţională a fost precedată de nenumărate demersuri iniţiate de inculpatul Ciobotărică Laurenţiu care, încă de la numirea sa în funcţie, a încercat să se debaraseze de persoana compensată financiar în condiţiile de mai sus, astfel încât să aibă posibilitatea numirii unei alte persoane agreate în aceeaşi funcţie. De menţionat este faptul că cei trei inculpaţi au avut reprezentarea faptului că în atribuţiile Directoratului SC CEO SA nu intră aprobarea şi plata vreunui gen de remuneraţie, această competenţă aparţinând altui organism din cadrul societăţii respective“, se preciza într-un comunicat al DNA.

Ion Iordache a confiscat ALDE Gorj pentru bunul mers al afacerilor

 

ALDE Gorj a intrat de curând pe mâna afaceristului Ion Iordache și a lui Robert Filip, primarul de Rovinari. Revenirea în politică a lui Iordache ar avea o singură explicație, protejarea afacerilor care au prosperat în ultima perioadă. Primul obiectiv ALDE, înlăturarea lui Boza.

Filiala județeană a ALDE Gorj se află într-un conflict deschis cu Sorinel Boza, președintele Directoratului CEO, din cauza unui contract de circa 13 milioane de lei, potrivit publicației ”Scandal de Gorj”.

Lucrările de reabilitare la drumul Ploștina-Miculești au fost câștigate de firma Ydail Construct SRL, controlată de Ion Iordache prin intermediul unor interpuși, pentru suma de aproximativ 13 milioane de lei.
Unele surse spun că lucrările sunt executate în batjocură, cofrajele capetelor de pod sunt susținute cu lemne tăiate din pădurea de la marginea drumului, tuburile de colectare a apei pluviale sunt înfundate deja cu beton, iar pe drumul aflat în reabilitare se toarnă beton direct peste asfaltul existent.
Aceleași surse susțin că, la scurt timp după câștigarea contractului, firma Ydail a dorit schimbarea soluției tehnice, adică reabilitarea să se facă doar prin turnarea unui strat de asfalt, însă cel care s-a opus a fost tocmai Sorin Boza. Refuzul acestuia a diminuat considerabil profitul firmei din această lucrare, lucru care l-a înfuriat pe Iordache și l-a determinat să intre în ALDE pentru a avea acces la responsabilii din Ministerul Energiei.
Potrivit surselor citate, betonul rutier, este pregătit direct pe dealul dintre Ploștina și Miculești, într-o instalație de mici dimensiuni, cu toate că există niște parametri de calitate pe care trebuie să-i îndeplinească betonul și ar trebui extrase eșantioane de probe de la fiecare turnare, nu se știe cu exactitate dacă acest lucru se întâmplă, cum nimeni nu cunoaște dacă acestea sunt testate într-un laborator sau dacă se fac teste de presiune după aplicarea stratului de piatră.
În ceea ce privește calitatea lucrărilor și-a spus punctul de vedere primarul comunei Slivilești, Sorin Bucurescu, după ce senatorul PSD, Scarlat Iriza a declarat că firma Ydail ”face lucrările în bătaie de joc” și a propus stoparea finanțării. ” Lucrarea este de calitate şi îmi asum ceea ce spun. Sunt în fiecare zi acolo. Păi când se va tăia finanţarea la acest drum înseamnă că eu mă duc şi îmi pun ştreangul în dealul Miculeştiului”, a afirmat Bucurescu.
Sursele menționate au amintit și faptul că tuburile vechi pentru scurgerea apelor au fost scoase și predate Primăriei Slivilești pentru utilizarea lor în comună, numai că acestea au fost valorificate cu 700 de lei bucata.

Primarul de Albeni amenințat cu arestul de șeful Poliției Tg-Cărbunești

 

Primarul comunei Albeni, Ionuț Stan, s-a prezentat, vineri dimineață, la sediul Poliției Târgu-Cărbunești, după ce a fost citat de oamenii legii. Acesta a fost chemat să dea declarații într-un dosar întocmit, după ce ar fi fost de acord cu organizarea unei nunți în curtea școlii de la Câmpu Mare. ”La data de 19 septembrie, Poliţia Oraşului Târgu-Cărbuneşti a fost sesizată de un bărbat de 42 de ani, din comuna Albeni, cu privire la faptul că primarul comunei a închiriat incinta unei instituţii de învăţământ, fără aprobarea consiliului local şi fără a anunţa consiliul de administraţie al şcolii. Cercetările continuă sub coordonarea unui procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Târgu-Cărbunești, în cadrul unui dosar penal sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de abuz în serviciu şi violarea sediului profesional”, se precizează într-un comunicat al IPJ Gorj. Edilul a solicitat însă să fie audiat în prezența avocatului său. Ionuț Stan susține că șeful Secției 6 Poliție Rurală Târgu-Cărbunești i-ar fi transmis că va fi arestat. ”Mi-au lăsat o citație. Am fost la Poliție, la Cărbunești. Am solicitat să fiu audiat în prezența avocatului, mai ales că am o relație conflictuală cu domnul Arbagic, comisarul șef care m-a amenințat că vine să mă ia în cătușe. Să vină să mă ia în cătușe! Să vină să mă aresteze! Am dat un acord verbal tinerilor ca să pună cortul pe terenul aferent școlii. Nu ar fi putut să facă o cerere care să treacă prin Consiliul Local, pentru că pe terenul respectiv din locația Câmpu Mare nu este proprietar nici primarul comunei, nici Consiliul Local, este proprietatea Agenției Domeniului Statului”, a declarat Ionuț Stan, primarul comunei Albeni, pentru cotidianul GORJEANUL.

Toni Greblă se întoarce în politica mare

 

Fostul senator și membru al Curții Constituționale, Toni Greblă revine în forță ca al doilea om în Guvern. Jurnalistul narcis Daju a avansat ideea că acesta va prelua și filiala locală a PSD.

 

„În timpul discuţiei, s-a amintit de câţiva dintre colegi că postul de secretar general al Guvernului este al PSD şi că doamna Andreea Lambru este interimară pe această funcţie, ea neavând niciun ajutor şi fiind fost secretar general adjunct. Aceasta ţine şi locul secretarului general al Guvernului, după plecarea domnului Busuioc. De foarte mult timp, de câteva luni de zile, s-a tot cerut în interior să luăm o măsură vis a vis de Secretariatul General al Guvernului. Liviu Dragnea i-a anunţat pe colegi că în discuţii a ajuns la concluzia că ar fi o foarte bună numire în persoana lui Toni Greblă. A zis că s-a întâlnit şi i-a făcut această propunere şi a acceptat-o, iar toţi cei din sală au aplaudat”, a afirmat Codrin Ştefănescu, vineri pentru MEDIAFAX.

Acesta a adăugat că nimeni nu a avut vreo obiecţie în şedinţa CExN al PSD în legătură cu nominalizarea lui Toni Greblă în această funcţie.

„Au aplaudat pentru că Toni Greblă este un vechi coleg de al nostru, este fondator al acestui partid de pe vremea FSN-ului. A fost şi preşedinte FSN Gorj pe vremuri. Este una dintre cele mai «spectaculoase» victime ale abuzurilor acestui sistem odios, pentru că dosarul lui, ca judecător la Curtea Constituţională, cu traficul de struţi, a făcut înconjurul planetei. Cred că nu a fost ziar, presă sau televiziune din lume care să nu vorbească despre aberaţia de la Bucureşti, într-o ţară europeană vis a vis de un alt judecător al CCR. Au rămas fără grai inclusiv cei de la Comisia de la Veneţia când au auzit ce se întâmplă la Bucureşti. Prin urmare, nominalizarea lui a stârnit ropot de aplauze în Cex din partea tuturor. Nu a fost nicio obiecţie”, a completat Ştefănescu.

Întrebat dacă prim-ministrul a exprimat vreo opinie în legătură cu această nominalizare, Ştefănescu a răspuns: „Premierul evident că ştia. Este de acord şi la rândul dumneai era foarte încântată de experienţa şi de expertiza lui Toni Greblă. În acelaşi timp, este o reparaţie morală pentru domnul Greblă, pentru toate nenorocirile care i s-au întâmplat şi pentru toată umilinţa la care a fost supus de ceea ce noi numim statul paralel”.

Pe 11 mai a.c., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţei (ÎCCJ) a decis să-l achite pe fostul judecător al Curţii Constituţionale, Toni Greblă, pentru toate infracţiunile de care îl acuzau procurorii, respectiv de fals în declaraţii în formă continuată, trafic de influenţă, coordonarea unui grup infracţional şi operaţiuni economice incompatibile cu funcţia. Decizia magistraţilor instanţei supreme nu este definitivă.

În prezent, Secretariatul General al Guvernului este condus de Andreea Lambru. Înaintea acesteia funcţia era ocupată de Mihai Busuioc, în perioada Cabinetului Grindeanu. Busuioc a fost eliberat din funcţie, pe 16 iunie 2017, printr-o decizie a premierului de atunci Sorin Grindeanu care dorea ca postul să fie preluat de Victor Ponta, iar Busuioc a refuzat să semneze în mod repetat decizia prim-ministrului prin care era numit Ponta. În cele din urmă, decizia numirii lui Victor Ponta la conducerea SGG a fost semnată de secretarul de stat de atunci, Alexandru Mihai Ghigiu.

Evenimentele s-au derulat în contextul retragerii sprijinului politic din partea PSD pentru Cabinetul Grindeanu şi refuzul premierul de a demisiona din funcţie. Astfel, pe 21 iunie 2017, Guvernul Grindeanu a fost demis prin moţiune de cenzură iniţiată de PSD şi adoptată de majoritatea parlamentară PSD-ALDE.

La preluarea mandatului, în 4 ianuarie 2017, numirea lui Busuioc la SGG a fost prima măsură luată de premierul Grindeanu. În prezent, Mihai Busuioc este preşedinte al Curţii de Conturi.

Ion Ișfan, lipsit de gradație și anchetat penal

 

Aproape 200 de dascăli gorjeni vor beneficia de un bonus de 25% la salariu. Listele cu punctajele finale pentru gradaţia de merit au fost definitivate, doar Ion Ișfan fiind tăiat de pe listă de MEN.

Vor beneficia de gradaţie de merit numai dascălii care au obţinut peste 65 de puncte, dar nu toţi. Asta pentru că pe fiecare disciplină a fost repartizat un anumit număr de gradaţii. Sunt 119 gradaţii de merit, în toate domeniile de activitate: didactic, didactic auxiliar, didactic de predare, inclusiv de conducere şi control.

Printre cei care au solicitat gradaţie de merit se numără şi Ion Işfan, inspectorul general al ISJ Gorj. Işfan a obţinut 79,50 de puncte. Ion Elena, fost inspector şcolar, a sesizat Ministerul Educaţiei cu privire la obţinerea de către Işfan a gradaţiei de merit, pe motiv că a fost acordată pentru activitatea didactică, nu pentru cea de la ISJ, şi că acesta are doar 2 ore pe săptămână, iar evaluările s-ar face numai pentru cei cu normă întreagă. Unul dintre criteriile de acordare a gradaţiei de merit este ca solicitantul să fi fost evaluat cu calificativul „foarte bine” în ultimii 5 ani. MEN a confirmat reclamația lui Ion Elena și i-a retras gradația lui Ișfan. Poliția și Parchetul se fac că cercetează acest caz dar se cunosc ”proptele” lui Ion Ișfan.