Protectorul lui Ișfan trimis în judecată de către DNA

 

Veștile  negative pentru cel mai puternic bugetar din Gorj-”generalul” Ion Ișfan-sunt tot mai numeroase. Principalul său sprijinitor, cel care l-a făcut inspector general în disprețul oricăror reguli de bun simț, Mihnea Costoiu ar putea ajunge la închisoare în dosarul baza ”Cutezătorii”.

În perioada martie – septembrie 2009, inculpatul Costoiu Mihnea Cosmin, în calitatea menționată, cu încălcarea dispozițiilor legale privind bunurile proprietate publică, a încheiat cu Fundația “Dinu Pescariu” un act adițional la un contract de locaţiune încheiat anterior cu Regia Autonomă – Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat (R.A.-A.P.P.S.).

Actul adițional a fost încheiat fără a exista o aprobare dată printr-o hotărâre de guvern, fără organizarea unei licitații publice în condițiile legii, precum și în lipsa avizului direcțiilor de specialitate din cadrul ministerului. Mai mult, acest document a fost încheiat în condițiile în care Ministerul Educației Naționale intentase proces Fundației „Dinu Pescariu” pentru rezilierea contractului, proces care, în perioada respectivă, se afla în curs de judecată (terenurile și construcțiile aferente Bazei Cutezătorii fuseseră trecute în domeniul public al statului prin Hotărârea de Guvern nr. 160/2005).

Situația creată prin semnarea actului adițional era menită să oprească procesul în care Ministerul Educației Naționale solicitase încetarea contractului de locațiune.

Prin această modalitate s-a cauzat Ministerului Educației Naționale un prejudiciu în valoare totală de 10.796.662,8 euro reprezentând diferența dintre valoarea reală de piață a chiriei în sumă de 11.741.662,8 euro (111.825,36 euro/lună x 105 luni în perioada iulie 2009-martie 2018) și suma efectiv plătită de Fundația “Dinu Pescariu” de 945.000 euro (9000 euro/lună x 105 luni în perioada iulie 2009-martie 2018).

În cauză s-a dispus instituirea sechestrului asigurător asupra mai multor imobile ce aparţin inculpatului Costoiu Mihnea Cosmin.

Dosarul a fost trimis spre judecare Înaltei Curți de Casație și Justiție cu propunere de a se menține măsurile preventive și asigurătorii dispuse în cauză.

Față de suspecții Păunică Mihai, Ispas Gabriel Liviu și Leahu Gabriel a fost dispusă soluția clasării, având în vedere că prin raportul de expertiză criminalistică dispusă în cauză s-a stabilit că semnăturile de pe actul adițional la contractul de locaţiune nu au fost executate de aceștia.

De asemenea, a fost dispusă soluția clasării și față de inculpatul Pescariu Dinu Mihail, deoarece nu există probe pentru a atrage răspunderea penală a acestuia dincolo de orice îndoială rezonabilă.

Anunțuri

Statul va găsi bani pentru ”Cumințenia Pământului” de Brâncuși

 

 

 

Brancusi

Una dintre cele mai semnificative opere brâncușiene aflată în România, ”Cumințenia Pământului” – parte a unei colecții bucureștene particulare – a fost pusă în vânzare si va fi prezentata luni în cadrul expozitiei private dedicate avangardei românșsti ‘Showcasing Romanian Avant-garde Art, from Private Collections, on exclusive display’, organizată de către Artmark cu prilejul vizitei unor importanți colecționari internaționali.Statul încearcă să cumpere această operă care ar putea costa circa 20 de milioane de euro.

Opera face în prezent obiectul mai multor oferte de achizitie, unele apartinând unor colectionari români, altele provenind de la colectionari si institutii culturale internationale. Întrucât capodopera este clasata în categoria Tezaur a Patrimoniului cultural national, Casa Artmark, în calitate de mandatar al proprietarilor, a debutat în 3 septembrie procedura de înștiintare a Ministerului Culturii în vederea exercitiului preempțiunii, conform obligatiilor legale.

Potrivit comunicatului, notificarea statului român de catre Casa Artmark cu privire la punerea în vânzare a sculpturii lui Brâncusi, drept raspuns la ofertele existente în piata interna si în cea internationala, creeaza acestuia ocazia de a pastra si muzealiza importanta capodoperă.

Realizata în 1907, ‘Cumințenia Pământului’, alături de opere precum ‘Sărutul’ si ‘Rugăciunea’, marchează cea mai apreciată perioada de creație a artistului, în care acestă formulă noi sensuri filozofice cu valoare universală, turnate în expresii formale de noutate absolută.

‘Cumintenia Pământului’ a fost cumparata în 1911 de inginerul si iubitorul de arta Gheorghe Romascu chiar de la artist, confiscata abuziv în 1957 de conducerea comunista a Muzeului de Arta si retrocedata dupa 51 de ani si un proces îndelungat.

Actualmente sculptura, realizata în calcar crinoidal – primul posesor al sculpturii povestea ca stie de la Brâncusi ca ar fi folosit pentru corpul statuetei un bloc de piatra din catacombele Parisului, este evaluata la suma de 20 milioane de euro.

Cea mai importanta tranzactie recenta a unei opere de Brâncusi este adjudecarea în 2009 de catre Casa Christie’s din Paris a sculpturii în lemn ‘Madame L.R.’ pentru pretul de 26 de milioane de euro (fara comisioane si taxe incluse).

 

Rectificările negative ale guvernării USL

Andreea_Paul_Vass_Deputatul Andreea Paul a prezentat în ultimele zile o analiză foarte completă a guvernării USL din perspectiva precedentei guvernări, aparţinând PDL. USL face 4 rectificări bugetare în anii 2012-2013, toate negative. Prezentăm în cele ce urmează poziţia deputatului PDL pe această temă.

USL a făcut 4 rectificări bugetare negative de când este la guvernare, simbol al eșecului guvernamental și al lipsei proiectului economic de țară. Expert în risipă și în proasta colectare a banilor la buget, guvernarea de stânga a USL pierde din veniturile estimate 8,6 mld. lei. În schimb, guvernarea de dreapta a PDL aduce la buget un plus de 6,3 mld. lei prin cele patru rectificări bugetare anterioare. Investițiile mai mari au dus la o creștere economică de 2,3% în anul 2011 sub PDL, care nu a putut fi egalată nici în 2012 (0,7%), nici în 2013 (2%) de către USL.

Starea reală a economiei și a bugetului public, datele oficiale și deciziile haotice din ultima vreme ne arată cât de proastă este guvernarea USL. Analiza ultimelor 8 rectificări bugetare – 4 sub guvernarea PDL și 4 sub guvernarea USL – (vezi Tabel 1) scoate în evidență trei concluzii:

USL face 4 rectificări bugetare în anii 2012-2013, toate negative, simbol al eșecului guvernamental și al lipsei proiectului economic de țară. PDL face 4 rectificări bugetare în 2010-2011, din care 3 sunt pozitive și una foarte ușor negativă, semn al unei mult mai realiste construcții bugetare.
Prin cele 4 rectificări bugetare ale USL, bugetul public își recunoaște incapacitatea de a colecta 8,6 mld. lei. În schimb, prin cele 4 rectificări bugetare ale PDL, bugetul public agonisește un plus de 6,3 mld. lei. Evaziunea scade sub PDL și crește sub USL.
USL generează un deficit suplimentar de două ori mai mare decât PDL prin rectificările succesive bugetare, care nu se regăsește în drumuri sau școli mai bune.
Unde s-au dus banii românilor în primele 9 luni din acest an? Nu în dezvoltare, ci în lupta politică pentru capturarea achizițiilor publice netransparente de bunuri și servicii. Adevărul este că două treimi din cheltuielile bugetare sunt bătute în cuie:

– 33% se duc la pensii și alte cheltuieli de asistență socială; identic în anul 2011 sub PDL.

– 22% se duc pe salariile bugetarilor; 19% în 2011 sub PDL.

– 5,5% se duc pe proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile; 5,2% în anul 2011.

– 5,5% se duc pe dobânzi, față de 4,3% în 2011.

Valoarea totală a achizițiilor publice fără licitație a ajuns la 2,1 mld. euro în anul 2012, de 8 ori mai mult decât în anul 2011. Bătaia politică se duce pentru restul de o treime din banii publici dedicați de USL cu prioritate spre achizițiile publice de bunuri și servicii, pentru că se pot sifona mai ușor. De ce se pot sifona mai ușor? Simplu! Pentru că USL a dublat pragul pentru atribuiri directe și nu prin licitații transparente, spre deosebire de PDL. Nu doar evaziunea înflorește sub USL, ci și achizițiile publice cu dedicație. USL susține clientela politică. Iată un exemplu elocvent: renumitul Eduard Martin, deputat PSD, care are 500 de contracte cu statul încheiate prin intermediul firmelor sale.

Sub PDL, în anul 2011, cheltuielile cu investițiile au fost duble față de valoarea alocată de USL în acest an. Concret, cheltuielile în primele 9 luni ale acestui an se duc:

– 17% spre bunuri și servicii – în creștere cu 12% față de anul 2012. PDL a direcționat spre bunuri și servicii 15,5% din totalul cheltuielilor bugetare.

– 12,5% spre investiții – în scădere cu 13% față aceeași perioadă a anului anterior. PDL a alocat cheltuielilor cu investițiile 17,5% din totalul cheltuielilor bugetare.

Cheltuielile cu investițiile au reprezentat 6,5% din PIB în anul 2011, dublu față de nivelul de 3,1% din PIB în primele 9 luni din anul 2013.

PDL cere Premierului demiterea miniștrilor de buget și finanțe pentru eșecul de proporții în construcția și execuția bugetară, pentru incapacitatea de a relansa economia, de a îmbunătăți colectarea și pentru sărăcirea României prin taxarea excesivă.

EVZ-ul îl spală pe Caragea şi îl face singurul comisar cinstit din România

Sub semnătura unui corespondent local obscur-Teodor Abagiu-Evenimentul Zilei încearcă să îi ia apărarea în numărul de astăzi comisarului Viorel Caragea, dându-i o tentă de răzbunare politică. Să aibă legătură cu ceva vechi dosare ale lui Abagiu sau cu sumele mobilizate?

„Senatorul liberal de Gorj, susţinut de Corneliu Dobriţoiu, a forţat întrunirea comisiei de apărare, deşi nu exista cvorum, doar ca să fi e destituit un poliţist care i-a pus beţe în roate.

De mai bine de un an de zile comisarul şef Viorel Caragea, şeful Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Gorj este supus unor anchete şi verificări ca urmare a mai multor sesizări depuse la diferite foruri de foşti colegi, actuali colegi din poliţie, oameni de afaceri şi chiar parlamentari. De altfel, încă de la numirea sa în fruntea IPJ Gorj în anul 2009, Caragea a fost luat „la ochi” de pretendenţii la scaunul de şef. Miniştrii de Interne Traian Igaş, Ioan Rus, dar şi Radu Stroe au trimis în control comisii care au constatat că ofiţerul şi-a făcut datoria şi nu a comis abuzurile rclamate.

După rezultatele şi verdictele deloc satisfăcătoare pentru cei care au dorit şi doresc „capul lui Caragea” date de IGPR, Ministerul de Interne, precum şi de alte organe abilitate, nemulţumiţii au apelat la Parlamentul României. Aşa se face că opt foşti sau actuali ofiţeri cu funcţii de conducere în cadrul Inspectoratului de Poliţie al judeţului Gorj au fost audiaţi, marţi, de o comisie parlamentară, la Bucureşti, într-o şedinţă secretă.

Ceea ce ar trebui să ridice semne de întrebare este faptul că în această comisie de apărare din Senat există doi membri anchetaţi penal, oarecum incompatibili pentru a se pronunţa asupra activităţii unui şef de poliţie. E vorba de Corneliu Dobroţoiu, care este preşedintele comisiei este trimis în judecată de DNA într- un dosar de corupţie, şi Dian Popescu, senator liberal de Gorj, trimis în judecată pentru fapte de corupţie şi chiar reţinut pentru 24 de ore în cazul dosarului „Pavel”. Dian Popescu, om de afaceri până la intrarea în Parlament, este acuzat de complicitate la abuz în serviciu, înşelăciune, fals şi uz de fals. Dosarul lui se judecă în acest moment la Înalta Curte.

Chiar dacă în comisie marţi nu a existat cvorumul necesar pentru a lua decizii şi a desfăşura acţiuni, la finalul întâlnirii liberalul Corneliu Dobriţoiu a concluzionat: „La Gorj există frăţii dubioase, gen şeful IPJ, procuror, oameni situaţi pe scara ierarhică în Ministerul de Interne”.

Cine sunt nemulţumiţii care vor schimbarea lui Caragea?

Daniela Nicu – şef serviciu Cabinet IPJ Gorj, Octavian Lupulescu – fost şef serviciu intervenţie rapidă IPJ Gorj, Ion Frăţilescu – adjunct IPJ Gorj, Ion Voinescu – fost prim-adjunct al şefului IPJ Gorj, Nicu Tănase – comisar, Daniel Crăciun – fost adjunct al inspectoratului şi Mihai Birău – comisar şef, şeful Poliţiei Municipiului Târgu Jiu sunt poliţiştii gorjeni care au vorbit, „la secret”, în faţa senatorilor din comisia de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională. Despre cei mai mulţi dintre aceştia, ieşiţi la pensie sau aflaţi în diferite conflicte cu comisarul Caragea, presa a relatat de-a lungul vremii şi a consemnat nemulţumirile pe care le aveau şi le au faţă de şeful IPJ Gorj. Surprinzătoare a fost doar prezenţa la Bucureşti a lui Mihai Birău, comandatul Poliţiei Municipale, care, până acum, nu a fost implicat în nicio discuţie contradictorie cu şeful IPJ Gorj.

După audieri, niciunul dintre cei în cauză nu a putut fi contactat pentru a detalia discuţiile pe care le-au purtat cu membrii comisiei senatoriale.

Şeful PNL Gorj, implicat într-un dosar penal, este judecat de Înalta Curte

EVZ a aflat că în spatele acţiunii din Parlament, de care pesediştii din comisie s-au desolidarizat, se află senatorul liberal Dian Popescu. El este cel mai pornit împotriva comisarului şef pentru ca nu poate trece cu vederea reţinerea sa de către Caragea în iulie 2013. A stat 24 de ore în anchetă în dosarul “Pavel”. Prieten bun cu Corneliu Dobriţoiu şi cu ministrul de Interne, Radu Stroe, senatorul de Gorj Popescu a fost iniţiatorul cercetării şefului IJP Gorj.

Presa gorjeană a relatat de mai multe ori că afacerea de partid, pentru care a ajuns să fie reţinut acum Pavel, poartă numele „Bază sportivă multifuncţională” şi a fost pusă la cale în decembrie 2008. Atunci, pe data de 12 decembrie a aparut în SEAP anunţul de participare la licitaţie, termenul de depunere a ofertelor fiind de doar 11 zile.

Suficiente pentru ca o singură firmă, Maserati Construct, deţinută de Dian Popescu, preşedintele PNL Gorj, să se înscrie şi să câştige contractul în valoare de 628.000 lei, TVA inclus. Documentele sunt semnate pe 24 decembrie 2008, în ajunul Crăciunului, panglica urmând să fie tăiată 12 luni mai târziu. Asta în teorie. Pentru că, practic, s-au scurs 4 ani şi 5 luni de la semnarea contractului, dar terenul este o suprafaţă plină de nămol, clădirea cu vestiare şi tribună sunt abia începute.

Totuşi, dărnicia lui Pavel a fost mare şi ilegală. În 16 decembrie 2009, când trebuia să inaugureze stadionul, deşi firma lui Dian Popescu nu făcuse nimic, Pavel a virat în conturile acesteia 150.000 de lei. Curtea de Conturi a descoperit, în urma unui control făcut în octombrie 2010, că s-au plătit ilegal banii, pentru lucrări fictive, suma fiind constituită într-un prejudiciu creat Primăriei Peştişani.

Ca să demonstreze că îl doare-n cot de lege şi de Curtea de Conturi, Pavel recidivează şi, în decembrie 2010, mai plăteşte încă 30.000 de lei firmei Maserati Construct, deşi nu lucrase nimic. Cum a făcut, de altfel, şi la Scoarţa, comună condusă de primarul liberal Aurelian Cotârlău, unde aceeaşi firmă a construit un stadion de 7 miliarde de lei în ale cărui vestiare a plouat după primul an de la inaugurare şi de pe care tencuiala s-a cojit la prima ploaie. Cetăţenii din satul Frânceşti au pierdut cu ocazia amenajării acestei baze sportive atât două hectare din islazul comunal, cât şi alte hectare pe care a fost depozitat, ilegal, terenul excavat de la stadion.

Mulţi oameni din zonă vorbesc de influenţa pe care o are fostul om de afaceri Dian Popescu, ajuns acum senator, datorită invitaţiilor de la Hotelul Sara din Ţicleni-Gorj. Aici se află Baza de tratament şi recuperare, care îi aparţine, unde vin să se relaxeze nume importante din politica locală şi naţională, prezenţa lor fiind păstrată în memoria camerelor de supraveghere.

 Primarul Ion Florin Pavel l-a tras într-un dosar penal pe senatorul PNL

Zeci de reclamaţii şi posibilă anchetă CSAT

Comisarul şef Viorel Caragea nu a cedat nici intimidărilor, nici şicanelor mediatice, cu toate că până acum a făcut obiectul a zeci de controale şi reclamaţii care au fost depuse împotriva sa. În vară, omul de afaceri Mihai Râmescu, de la Motru, a intrat în greva foamei, pentru mai multe zile, spunând că vrea să atragă atenţia faţă de presupuse abuzuri la care era supus de şeful IPJ Gorj. Ministrul Radu Stroe a dispus şi atunci un control la Gorj, dar reclamaţia nu s-a confirmat şi şeful Poliţiei Judeţene nu a fost schimbat. În schimb, Râmescu a oprit protestele şi a recunoscut mai mult sau mai puţin oficial că „a greşit”, el intrând într-un con de umbră odată ce poliţiştii au început să se intereseze de modul în care a făcut un schimb de terenuri cu fosta Societate Naţională a Lignitului Oltenia.

Şi alţi contestatari ai lui Caragea au sperat de-a lungul anilor că-l vor vedea pe acesta redus la tăcere, dar niciunul nu şi-a văzut visul cu ochii. Fostul adjunct de la Poliţia Municipală, Daniel Crăciun, a ieşit la pensie după ce a fost internat pe la secţia psihiatrie o perioadă de timp, iar actuala şefă de cabinet a lui Caragea, Daniela Nicu, este şi ea tratată de sindrom anxios depresiv, deşi iniţial credea că are o altă boală. Interesant este că Nicu a ajuns ieri în faţa parlamentarilor pentru a-şi spune necazurile, deşi la locul de muncă figurează ca fiind în concediu medical pentru o bună bucată de timp.

Plângerile rămase fără rezultatul scontat ar putea ajunge în perioada următoare până la cel mai înalt nivel, Caragea având mari şanse să fie pus în discuţie, în premieră, chiar în Consiliul Suprem de Apărare a Ţării. Cel puţin aşa a lăsat să se înţeleagă Corneliu Dobriţoiu după audierile de ieri, acesta fiind contrariat de faptul că zecile de plângeri au fost soluţionate în favoarea lui Caragea.

Boicot politic

La comisie au lipsit mai mult de jumătate din membri, iar ministrul Radu Stroe, care fusese invitat, este plecat din ţară. Din comisie, alături de Dian Popescu şi Cornel Dobriţoiu, mai fac parte Gabriel Oprea, Ilie Sârbu, Traian Igaş şi Vasile Blaga. Ultimii doi miniştri îl cunosc pe şeful IJP Gorj, pentru că l-au controlat şi ei. Episodul de marţi a tensionat din nou relaţiile PSD-PNL, pesediştii realizând că liberalul Dian Popescu şi Corneliu Dobriţoiu au ţinut să demareze o acţiune împotriva poliţistului, chiar dacă membri ai comisiei lipseau şi nu era cvorum. Săptămâna viitoare la comisia este chemat Ministrul de Interne, Radu Stroe, cel care gestionează acum multiplele rapoarte împotriva comisarului Caragea. Vom vedea dacă cedează în faţa colegilor liberali sau va ţine cont de concluziile ofiţerilor din Interne.”

C

Viorel Caragea plăteşte 700 de milioane lei vechi pe lună pentru funcţie

CarageaŞeful Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Gorj(IJP), Viorel Salvador Caragea, plăteşte şpagă la Bucureşti circa 150 000 de euro pe lună pentru a fi menţinut în funcţie. Ar fi interesant cât câştigă lunar Caragea, dacă cotizează lunar astfel de sume.

Potrivit Site-ului PESURSE.RO, în Poliţia Română se dau şpăgi pentru promovări şi se practică metode mafiote pentru a stoarce bani care să fie trimişi la Bucureşti. Totul ar fi organizat pe o structura piramidală din cadrul căreie fac parte o mulţime de chestori. Suma pentru a cumpăra un post de şef de inspectorat judeţean de politie e de 150.000 de EURO lunar şi poate varia în funcţie de judeţ..

Cand am venit cu el de la Bucureşti mi-a relatat că va trebui să cotizăm ca să menţinem în funcţie. I-am spus că nu am bani să dau pentru că am dat un concurs” a sustinut marţi în cadrul Comisiei de Apărare din Senatul României comisarul Ion Frăţilescu, adjunctul şefului Inspectoratului de Politie Gorj.

O alta acuzatie foarte gravă este cea privitoare la cum se obţineau banii pentru cotizaţiile care trebuiau date pentru menţinerea în funcţie:

Poliţia Economică făcea dosare, dar erau dosite şi la o săptămână patronii cercetaţi erau chemaţi să cotizeze„.
Acuzaţiile au fost confirmate de cel putin doi din participanţii la aceste audieri: Corneliu Dobriţoiu, presedintele Comisiei de Aparare din Senat si de Traian Igas, senator PDL.