Subalterna lui Ișfan și-a bătut secretara

 

Directoarea Școlii Gimnaziale „Pompiliu Marcea“ din Târgu Jiu(Șc. nr 11) este acuzată de secretara unității de învățământ că a lovit-o în cap cu mai multe dosare. Sesizarea a fost trimisă Inspectoratului Școlar Județean Gorj, care a început o anchetă. O comisie a Inspectoratului Școlar Județean Gorj s-a deplasat, la sfârșitul săptămânii trecute, la școală pentru a verifica dacă acuzațiile se confirmă.

„Inspectoratul Școlar Județean Gorj a fost sesizat de către un angajat al școlii Pompiliu Marcea că a fost agresată, lovită cu niște foi de către directorul școlii. Pentru a cerceta acest presupus abuz a fost înființată o comisie care s-a deplasat la la Școala Pompiliu Marcea. Pe camerele de înregistrare nu se observă înregistrări care să susțină vinovăția doamnei directoare. Ancheta este în desfășurare și încercăm să gestionăm cu înțelepciune situația“, a spus Georgeta Popescu, inspector general al Inspectoratului Școlar Județean Gorj.

Directorul unității de învățământ, Rozica Pătrășcoiu, neagă acuzațiile și spune că este implicată în astfel de evenimente tocmai atunci când are loc evaluarea anuală a directorilor. Și anul trecut, aceasta a fost acuzată că ar fi lovit mai mulți elevi. Polițiștii și inspectorii din cadrul Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului Gorj au făcut cercetări însă nu au găsit dovezi care să o încrimineze pe Rozica Pătrășcoiu.

Reclame

ȘOC Târgu-Jiul avea ateliere școlare auto acum 100 de ani

 

Alina Dănăricu, ruda lui Ion Ișfan în conducerea Colegiului Auto, a fost luată de val zilele trecute și a declarat reporterilor PANDURUL că atelierele școlare ale liceului aveau vreo… 100 de ani. Secolul nu a vrut decât câțiva anișori deoarece locația folosită de Colegiul Auto este cea a fostului Liceu industrial de prelucrare a lemnului. De tâmplărie sau auto, atelierele nu au nici jumătate din anii anunțați de doamna directoarea prea ”impetuoasă”.

Elevii Colegiului Auto „Traian Vuia” din Târgu Jiu vor avea posibilitatea să facă practica în şcoală şi să nu mai fie împrăştiaţi la diverşi agenţi economici. Vechile ateliere de tâmplărie, folosite în trecut de elevii Liceului Forestier, au fost modernizate şi transformate în ateliere de lăcătuşerie auto, dispunând inclusiv de elevatoare sau softuri şi testere de diagnosticare auto. Investiţia a fost realizată din vânzarea de sandvişuri în benzinăriile Petrom.

Laboratoarele auto şi de lăcătuşerie ale Colegiului Auto „Traian Vuia” din Târgu Jiu au fost recent modernizate, iar joi, 26 aprilie, au fost inaugurate în prezenţa autorităţilor locale, judeţene şi a reprezentanţilor OMV Petrom. Nu mai puţin de 20.000 de români s-au alăturat campaniei sociale „Sandvişul Meseriaş”, iniţiată de OMV Petrom, care a vizat strângerea de fonduri pentru dotarea laboratoarelor din şcolile profesionale. În cadrul campaniei s-au colectat 22.000 de euro, din care 11.000 de euro direct din vânzarea sandvişurilor, diferenţa fiind contribuţia OMV Petrom. De asemenea, Inspectoratul Școlar Judeţean Gorj a alocat 50 mii lei pentru acest proiect. Astfel, peste 200 de elevi ai Colegiului Auto „Traian Vuia” vor beneficia de condiţii bune de practică.

„Totul s-a îmbunătăţit. Atelierele erau de acum 100 de ani, nu mai fuseseră reabilitate. Cei mai mulţi dintre elevii noştri vin pentru meseria de mecanic auto şi tehnician în transporturi şi au trebuit adaptate la noile specializări pe care le avem în şcoală. De aceste ateliere vor beneficia 250 de elevi care sunt înscrişi la şcoala profesională. Până acum au făcut practică la agenţii economici. Atât sculele, cât şi piesele erau depăşite din punct de vedere tehnologic şi aveam parteneriate cu agenţii economici. Acum vor face practica aici”, a declarat Alina Dănăricu, directorul colegiului.

Protectorul lui Ișfan trimis în judecată de către DNA

 

Veștile  negative pentru cel mai puternic bugetar din Gorj-”generalul” Ion Ișfan-sunt tot mai numeroase. Principalul său sprijinitor, cel care l-a făcut inspector general în disprețul oricăror reguli de bun simț, Mihnea Costoiu ar putea ajunge la închisoare în dosarul baza ”Cutezătorii”.

În perioada martie – septembrie 2009, inculpatul Costoiu Mihnea Cosmin, în calitatea menționată, cu încălcarea dispozițiilor legale privind bunurile proprietate publică, a încheiat cu Fundația “Dinu Pescariu” un act adițional la un contract de locaţiune încheiat anterior cu Regia Autonomă – Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat (R.A.-A.P.P.S.).

Actul adițional a fost încheiat fără a exista o aprobare dată printr-o hotărâre de guvern, fără organizarea unei licitații publice în condițiile legii, precum și în lipsa avizului direcțiilor de specialitate din cadrul ministerului. Mai mult, acest document a fost încheiat în condițiile în care Ministerul Educației Naționale intentase proces Fundației „Dinu Pescariu” pentru rezilierea contractului, proces care, în perioada respectivă, se afla în curs de judecată (terenurile și construcțiile aferente Bazei Cutezătorii fuseseră trecute în domeniul public al statului prin Hotărârea de Guvern nr. 160/2005).

Situația creată prin semnarea actului adițional era menită să oprească procesul în care Ministerul Educației Naționale solicitase încetarea contractului de locațiune.

Prin această modalitate s-a cauzat Ministerului Educației Naționale un prejudiciu în valoare totală de 10.796.662,8 euro reprezentând diferența dintre valoarea reală de piață a chiriei în sumă de 11.741.662,8 euro (111.825,36 euro/lună x 105 luni în perioada iulie 2009-martie 2018) și suma efectiv plătită de Fundația “Dinu Pescariu” de 945.000 euro (9000 euro/lună x 105 luni în perioada iulie 2009-martie 2018).

În cauză s-a dispus instituirea sechestrului asigurător asupra mai multor imobile ce aparţin inculpatului Costoiu Mihnea Cosmin.

Dosarul a fost trimis spre judecare Înaltei Curți de Casație și Justiție cu propunere de a se menține măsurile preventive și asigurătorii dispuse în cauză.

Față de suspecții Păunică Mihai, Ispas Gabriel Liviu și Leahu Gabriel a fost dispusă soluția clasării, având în vedere că prin raportul de expertiză criminalistică dispusă în cauză s-a stabilit că semnăturile de pe actul adițional la contractul de locaţiune nu au fost executate de aceștia.

De asemenea, a fost dispusă soluția clasării și față de inculpatul Pescariu Dinu Mihail, deoarece nu există probe pentru a atrage răspunderea penală a acestuia dincolo de orice îndoială rezonabilă.

Statul va găsi bani pentru ”Cumințenia Pământului” de Brâncuși

 

 

 

Brancusi

Una dintre cele mai semnificative opere brâncușiene aflată în România, ”Cumințenia Pământului” – parte a unei colecții bucureștene particulare – a fost pusă în vânzare si va fi prezentata luni în cadrul expozitiei private dedicate avangardei românșsti ‘Showcasing Romanian Avant-garde Art, from Private Collections, on exclusive display’, organizată de către Artmark cu prilejul vizitei unor importanți colecționari internaționali.Statul încearcă să cumpere această operă care ar putea costa circa 20 de milioane de euro.

Opera face în prezent obiectul mai multor oferte de achizitie, unele apartinând unor colectionari români, altele provenind de la colectionari si institutii culturale internationale. Întrucât capodopera este clasata în categoria Tezaur a Patrimoniului cultural national, Casa Artmark, în calitate de mandatar al proprietarilor, a debutat în 3 septembrie procedura de înștiintare a Ministerului Culturii în vederea exercitiului preempțiunii, conform obligatiilor legale.

Potrivit comunicatului, notificarea statului român de catre Casa Artmark cu privire la punerea în vânzare a sculpturii lui Brâncusi, drept raspuns la ofertele existente în piata interna si în cea internationala, creeaza acestuia ocazia de a pastra si muzealiza importanta capodoperă.

Realizata în 1907, ‘Cumințenia Pământului’, alături de opere precum ‘Sărutul’ si ‘Rugăciunea’, marchează cea mai apreciată perioada de creație a artistului, în care acestă formulă noi sensuri filozofice cu valoare universală, turnate în expresii formale de noutate absolută.

‘Cumintenia Pământului’ a fost cumparata în 1911 de inginerul si iubitorul de arta Gheorghe Romascu chiar de la artist, confiscata abuziv în 1957 de conducerea comunista a Muzeului de Arta si retrocedata dupa 51 de ani si un proces îndelungat.

Actualmente sculptura, realizata în calcar crinoidal – primul posesor al sculpturii povestea ca stie de la Brâncusi ca ar fi folosit pentru corpul statuetei un bloc de piatra din catacombele Parisului, este evaluata la suma de 20 milioane de euro.

Cea mai importanta tranzactie recenta a unei opere de Brâncusi este adjudecarea în 2009 de catre Casa Christie’s din Paris a sculpturii în lemn ‘Madame L.R.’ pentru pretul de 26 de milioane de euro (fara comisioane si taxe incluse).

 

Rectificările negative ale guvernării USL

Andreea_Paul_Vass_Deputatul Andreea Paul a prezentat în ultimele zile o analiză foarte completă a guvernării USL din perspectiva precedentei guvernări, aparţinând PDL. USL face 4 rectificări bugetare în anii 2012-2013, toate negative. Prezentăm în cele ce urmează poziţia deputatului PDL pe această temă.

USL a făcut 4 rectificări bugetare negative de când este la guvernare, simbol al eșecului guvernamental și al lipsei proiectului economic de țară. Expert în risipă și în proasta colectare a banilor la buget, guvernarea de stânga a USL pierde din veniturile estimate 8,6 mld. lei. În schimb, guvernarea de dreapta a PDL aduce la buget un plus de 6,3 mld. lei prin cele patru rectificări bugetare anterioare. Investițiile mai mari au dus la o creștere economică de 2,3% în anul 2011 sub PDL, care nu a putut fi egalată nici în 2012 (0,7%), nici în 2013 (2%) de către USL.

Starea reală a economiei și a bugetului public, datele oficiale și deciziile haotice din ultima vreme ne arată cât de proastă este guvernarea USL. Analiza ultimelor 8 rectificări bugetare – 4 sub guvernarea PDL și 4 sub guvernarea USL – (vezi Tabel 1) scoate în evidență trei concluzii:

USL face 4 rectificări bugetare în anii 2012-2013, toate negative, simbol al eșecului guvernamental și al lipsei proiectului economic de țară. PDL face 4 rectificări bugetare în 2010-2011, din care 3 sunt pozitive și una foarte ușor negativă, semn al unei mult mai realiste construcții bugetare.
Prin cele 4 rectificări bugetare ale USL, bugetul public își recunoaște incapacitatea de a colecta 8,6 mld. lei. În schimb, prin cele 4 rectificări bugetare ale PDL, bugetul public agonisește un plus de 6,3 mld. lei. Evaziunea scade sub PDL și crește sub USL.
USL generează un deficit suplimentar de două ori mai mare decât PDL prin rectificările succesive bugetare, care nu se regăsește în drumuri sau școli mai bune.
Unde s-au dus banii românilor în primele 9 luni din acest an? Nu în dezvoltare, ci în lupta politică pentru capturarea achizițiilor publice netransparente de bunuri și servicii. Adevărul este că două treimi din cheltuielile bugetare sunt bătute în cuie:

– 33% se duc la pensii și alte cheltuieli de asistență socială; identic în anul 2011 sub PDL.

– 22% se duc pe salariile bugetarilor; 19% în 2011 sub PDL.

– 5,5% se duc pe proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile; 5,2% în anul 2011.

– 5,5% se duc pe dobânzi, față de 4,3% în 2011.

Valoarea totală a achizițiilor publice fără licitație a ajuns la 2,1 mld. euro în anul 2012, de 8 ori mai mult decât în anul 2011. Bătaia politică se duce pentru restul de o treime din banii publici dedicați de USL cu prioritate spre achizițiile publice de bunuri și servicii, pentru că se pot sifona mai ușor. De ce se pot sifona mai ușor? Simplu! Pentru că USL a dublat pragul pentru atribuiri directe și nu prin licitații transparente, spre deosebire de PDL. Nu doar evaziunea înflorește sub USL, ci și achizițiile publice cu dedicație. USL susține clientela politică. Iată un exemplu elocvent: renumitul Eduard Martin, deputat PSD, care are 500 de contracte cu statul încheiate prin intermediul firmelor sale.

Sub PDL, în anul 2011, cheltuielile cu investițiile au fost duble față de valoarea alocată de USL în acest an. Concret, cheltuielile în primele 9 luni ale acestui an se duc:

– 17% spre bunuri și servicii – în creștere cu 12% față de anul 2012. PDL a direcționat spre bunuri și servicii 15,5% din totalul cheltuielilor bugetare.

– 12,5% spre investiții – în scădere cu 13% față aceeași perioadă a anului anterior. PDL a alocat cheltuielilor cu investițiile 17,5% din totalul cheltuielilor bugetare.

Cheltuielile cu investițiile au reprezentat 6,5% din PIB în anul 2011, dublu față de nivelul de 3,1% din PIB în primele 9 luni din anul 2013.

PDL cere Premierului demiterea miniștrilor de buget și finanțe pentru eșecul de proporții în construcția și execuția bugetară, pentru incapacitatea de a relansa economia, de a îmbunătăți colectarea și pentru sărăcirea României prin taxarea excesivă.