CRĂCIUN FERICIT! Redacția ASALT

felicitare

Reclame

Rectificările negative ale guvernării USL

Andreea_Paul_Vass_Deputatul Andreea Paul a prezentat în ultimele zile o analiză foarte completă a guvernării USL din perspectiva precedentei guvernări, aparţinând PDL. USL face 4 rectificări bugetare în anii 2012-2013, toate negative. Prezentăm în cele ce urmează poziţia deputatului PDL pe această temă.

USL a făcut 4 rectificări bugetare negative de când este la guvernare, simbol al eșecului guvernamental și al lipsei proiectului economic de țară. Expert în risipă și în proasta colectare a banilor la buget, guvernarea de stânga a USL pierde din veniturile estimate 8,6 mld. lei. În schimb, guvernarea de dreapta a PDL aduce la buget un plus de 6,3 mld. lei prin cele patru rectificări bugetare anterioare. Investițiile mai mari au dus la o creștere economică de 2,3% în anul 2011 sub PDL, care nu a putut fi egalată nici în 2012 (0,7%), nici în 2013 (2%) de către USL.

Starea reală a economiei și a bugetului public, datele oficiale și deciziile haotice din ultima vreme ne arată cât de proastă este guvernarea USL. Analiza ultimelor 8 rectificări bugetare – 4 sub guvernarea PDL și 4 sub guvernarea USL – (vezi Tabel 1) scoate în evidență trei concluzii:

USL face 4 rectificări bugetare în anii 2012-2013, toate negative, simbol al eșecului guvernamental și al lipsei proiectului economic de țară. PDL face 4 rectificări bugetare în 2010-2011, din care 3 sunt pozitive și una foarte ușor negativă, semn al unei mult mai realiste construcții bugetare.
Prin cele 4 rectificări bugetare ale USL, bugetul public își recunoaște incapacitatea de a colecta 8,6 mld. lei. În schimb, prin cele 4 rectificări bugetare ale PDL, bugetul public agonisește un plus de 6,3 mld. lei. Evaziunea scade sub PDL și crește sub USL.
USL generează un deficit suplimentar de două ori mai mare decât PDL prin rectificările succesive bugetare, care nu se regăsește în drumuri sau școli mai bune.
Unde s-au dus banii românilor în primele 9 luni din acest an? Nu în dezvoltare, ci în lupta politică pentru capturarea achizițiilor publice netransparente de bunuri și servicii. Adevărul este că două treimi din cheltuielile bugetare sunt bătute în cuie:

– 33% se duc la pensii și alte cheltuieli de asistență socială; identic în anul 2011 sub PDL.

– 22% se duc pe salariile bugetarilor; 19% în 2011 sub PDL.

– 5,5% se duc pe proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile; 5,2% în anul 2011.

– 5,5% se duc pe dobânzi, față de 4,3% în 2011.

Valoarea totală a achizițiilor publice fără licitație a ajuns la 2,1 mld. euro în anul 2012, de 8 ori mai mult decât în anul 2011. Bătaia politică se duce pentru restul de o treime din banii publici dedicați de USL cu prioritate spre achizițiile publice de bunuri și servicii, pentru că se pot sifona mai ușor. De ce se pot sifona mai ușor? Simplu! Pentru că USL a dublat pragul pentru atribuiri directe și nu prin licitații transparente, spre deosebire de PDL. Nu doar evaziunea înflorește sub USL, ci și achizițiile publice cu dedicație. USL susține clientela politică. Iată un exemplu elocvent: renumitul Eduard Martin, deputat PSD, care are 500 de contracte cu statul încheiate prin intermediul firmelor sale.

Sub PDL, în anul 2011, cheltuielile cu investițiile au fost duble față de valoarea alocată de USL în acest an. Concret, cheltuielile în primele 9 luni ale acestui an se duc:

– 17% spre bunuri și servicii – în creștere cu 12% față de anul 2012. PDL a direcționat spre bunuri și servicii 15,5% din totalul cheltuielilor bugetare.

– 12,5% spre investiții – în scădere cu 13% față aceeași perioadă a anului anterior. PDL a alocat cheltuielilor cu investițiile 17,5% din totalul cheltuielilor bugetare.

Cheltuielile cu investițiile au reprezentat 6,5% din PIB în anul 2011, dublu față de nivelul de 3,1% din PIB în primele 9 luni din anul 2013.

PDL cere Premierului demiterea miniștrilor de buget și finanțe pentru eșecul de proporții în construcția și execuția bugetară, pentru incapacitatea de a relansa economia, de a îmbunătăți colectarea și pentru sărăcirea României prin taxarea excesivă.

EVZ-ul îl spală pe Caragea şi îl face singurul comisar cinstit din România

Sub semnătura unui corespondent local obscur-Teodor Abagiu-Evenimentul Zilei încearcă să îi ia apărarea în numărul de astăzi comisarului Viorel Caragea, dându-i o tentă de răzbunare politică. Să aibă legătură cu ceva vechi dosare ale lui Abagiu sau cu sumele mobilizate?

„Senatorul liberal de Gorj, susţinut de Corneliu Dobriţoiu, a forţat întrunirea comisiei de apărare, deşi nu exista cvorum, doar ca să fi e destituit un poliţist care i-a pus beţe în roate.

De mai bine de un an de zile comisarul şef Viorel Caragea, şeful Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Gorj este supus unor anchete şi verificări ca urmare a mai multor sesizări depuse la diferite foruri de foşti colegi, actuali colegi din poliţie, oameni de afaceri şi chiar parlamentari. De altfel, încă de la numirea sa în fruntea IPJ Gorj în anul 2009, Caragea a fost luat „la ochi” de pretendenţii la scaunul de şef. Miniştrii de Interne Traian Igaş, Ioan Rus, dar şi Radu Stroe au trimis în control comisii care au constatat că ofiţerul şi-a făcut datoria şi nu a comis abuzurile rclamate.

După rezultatele şi verdictele deloc satisfăcătoare pentru cei care au dorit şi doresc „capul lui Caragea” date de IGPR, Ministerul de Interne, precum şi de alte organe abilitate, nemulţumiţii au apelat la Parlamentul României. Aşa se face că opt foşti sau actuali ofiţeri cu funcţii de conducere în cadrul Inspectoratului de Poliţie al judeţului Gorj au fost audiaţi, marţi, de o comisie parlamentară, la Bucureşti, într-o şedinţă secretă.

Ceea ce ar trebui să ridice semne de întrebare este faptul că în această comisie de apărare din Senat există doi membri anchetaţi penal, oarecum incompatibili pentru a se pronunţa asupra activităţii unui şef de poliţie. E vorba de Corneliu Dobroţoiu, care este preşedintele comisiei este trimis în judecată de DNA într- un dosar de corupţie, şi Dian Popescu, senator liberal de Gorj, trimis în judecată pentru fapte de corupţie şi chiar reţinut pentru 24 de ore în cazul dosarului „Pavel”. Dian Popescu, om de afaceri până la intrarea în Parlament, este acuzat de complicitate la abuz în serviciu, înşelăciune, fals şi uz de fals. Dosarul lui se judecă în acest moment la Înalta Curte.

Chiar dacă în comisie marţi nu a existat cvorumul necesar pentru a lua decizii şi a desfăşura acţiuni, la finalul întâlnirii liberalul Corneliu Dobriţoiu a concluzionat: „La Gorj există frăţii dubioase, gen şeful IPJ, procuror, oameni situaţi pe scara ierarhică în Ministerul de Interne”.

Cine sunt nemulţumiţii care vor schimbarea lui Caragea?

Daniela Nicu – şef serviciu Cabinet IPJ Gorj, Octavian Lupulescu – fost şef serviciu intervenţie rapidă IPJ Gorj, Ion Frăţilescu – adjunct IPJ Gorj, Ion Voinescu – fost prim-adjunct al şefului IPJ Gorj, Nicu Tănase – comisar, Daniel Crăciun – fost adjunct al inspectoratului şi Mihai Birău – comisar şef, şeful Poliţiei Municipiului Târgu Jiu sunt poliţiştii gorjeni care au vorbit, „la secret”, în faţa senatorilor din comisia de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională. Despre cei mai mulţi dintre aceştia, ieşiţi la pensie sau aflaţi în diferite conflicte cu comisarul Caragea, presa a relatat de-a lungul vremii şi a consemnat nemulţumirile pe care le aveau şi le au faţă de şeful IPJ Gorj. Surprinzătoare a fost doar prezenţa la Bucureşti a lui Mihai Birău, comandatul Poliţiei Municipale, care, până acum, nu a fost implicat în nicio discuţie contradictorie cu şeful IPJ Gorj.

După audieri, niciunul dintre cei în cauză nu a putut fi contactat pentru a detalia discuţiile pe care le-au purtat cu membrii comisiei senatoriale.

Şeful PNL Gorj, implicat într-un dosar penal, este judecat de Înalta Curte

EVZ a aflat că în spatele acţiunii din Parlament, de care pesediştii din comisie s-au desolidarizat, se află senatorul liberal Dian Popescu. El este cel mai pornit împotriva comisarului şef pentru ca nu poate trece cu vederea reţinerea sa de către Caragea în iulie 2013. A stat 24 de ore în anchetă în dosarul “Pavel”. Prieten bun cu Corneliu Dobriţoiu şi cu ministrul de Interne, Radu Stroe, senatorul de Gorj Popescu a fost iniţiatorul cercetării şefului IJP Gorj.

Presa gorjeană a relatat de mai multe ori că afacerea de partid, pentru care a ajuns să fie reţinut acum Pavel, poartă numele „Bază sportivă multifuncţională” şi a fost pusă la cale în decembrie 2008. Atunci, pe data de 12 decembrie a aparut în SEAP anunţul de participare la licitaţie, termenul de depunere a ofertelor fiind de doar 11 zile.

Suficiente pentru ca o singură firmă, Maserati Construct, deţinută de Dian Popescu, preşedintele PNL Gorj, să se înscrie şi să câştige contractul în valoare de 628.000 lei, TVA inclus. Documentele sunt semnate pe 24 decembrie 2008, în ajunul Crăciunului, panglica urmând să fie tăiată 12 luni mai târziu. Asta în teorie. Pentru că, practic, s-au scurs 4 ani şi 5 luni de la semnarea contractului, dar terenul este o suprafaţă plină de nămol, clădirea cu vestiare şi tribună sunt abia începute.

Totuşi, dărnicia lui Pavel a fost mare şi ilegală. În 16 decembrie 2009, când trebuia să inaugureze stadionul, deşi firma lui Dian Popescu nu făcuse nimic, Pavel a virat în conturile acesteia 150.000 de lei. Curtea de Conturi a descoperit, în urma unui control făcut în octombrie 2010, că s-au plătit ilegal banii, pentru lucrări fictive, suma fiind constituită într-un prejudiciu creat Primăriei Peştişani.

Ca să demonstreze că îl doare-n cot de lege şi de Curtea de Conturi, Pavel recidivează şi, în decembrie 2010, mai plăteşte încă 30.000 de lei firmei Maserati Construct, deşi nu lucrase nimic. Cum a făcut, de altfel, şi la Scoarţa, comună condusă de primarul liberal Aurelian Cotârlău, unde aceeaşi firmă a construit un stadion de 7 miliarde de lei în ale cărui vestiare a plouat după primul an de la inaugurare şi de pe care tencuiala s-a cojit la prima ploaie. Cetăţenii din satul Frânceşti au pierdut cu ocazia amenajării acestei baze sportive atât două hectare din islazul comunal, cât şi alte hectare pe care a fost depozitat, ilegal, terenul excavat de la stadion.

Mulţi oameni din zonă vorbesc de influenţa pe care o are fostul om de afaceri Dian Popescu, ajuns acum senator, datorită invitaţiilor de la Hotelul Sara din Ţicleni-Gorj. Aici se află Baza de tratament şi recuperare, care îi aparţine, unde vin să se relaxeze nume importante din politica locală şi naţională, prezenţa lor fiind păstrată în memoria camerelor de supraveghere.

 Primarul Ion Florin Pavel l-a tras într-un dosar penal pe senatorul PNL

Zeci de reclamaţii şi posibilă anchetă CSAT

Comisarul şef Viorel Caragea nu a cedat nici intimidărilor, nici şicanelor mediatice, cu toate că până acum a făcut obiectul a zeci de controale şi reclamaţii care au fost depuse împotriva sa. În vară, omul de afaceri Mihai Râmescu, de la Motru, a intrat în greva foamei, pentru mai multe zile, spunând că vrea să atragă atenţia faţă de presupuse abuzuri la care era supus de şeful IPJ Gorj. Ministrul Radu Stroe a dispus şi atunci un control la Gorj, dar reclamaţia nu s-a confirmat şi şeful Poliţiei Judeţene nu a fost schimbat. În schimb, Râmescu a oprit protestele şi a recunoscut mai mult sau mai puţin oficial că „a greşit”, el intrând într-un con de umbră odată ce poliţiştii au început să se intereseze de modul în care a făcut un schimb de terenuri cu fosta Societate Naţională a Lignitului Oltenia.

Şi alţi contestatari ai lui Caragea au sperat de-a lungul anilor că-l vor vedea pe acesta redus la tăcere, dar niciunul nu şi-a văzut visul cu ochii. Fostul adjunct de la Poliţia Municipală, Daniel Crăciun, a ieşit la pensie după ce a fost internat pe la secţia psihiatrie o perioadă de timp, iar actuala şefă de cabinet a lui Caragea, Daniela Nicu, este şi ea tratată de sindrom anxios depresiv, deşi iniţial credea că are o altă boală. Interesant este că Nicu a ajuns ieri în faţa parlamentarilor pentru a-şi spune necazurile, deşi la locul de muncă figurează ca fiind în concediu medical pentru o bună bucată de timp.

Plângerile rămase fără rezultatul scontat ar putea ajunge în perioada următoare până la cel mai înalt nivel, Caragea având mari şanse să fie pus în discuţie, în premieră, chiar în Consiliul Suprem de Apărare a Ţării. Cel puţin aşa a lăsat să se înţeleagă Corneliu Dobriţoiu după audierile de ieri, acesta fiind contrariat de faptul că zecile de plângeri au fost soluţionate în favoarea lui Caragea.

Boicot politic

La comisie au lipsit mai mult de jumătate din membri, iar ministrul Radu Stroe, care fusese invitat, este plecat din ţară. Din comisie, alături de Dian Popescu şi Cornel Dobriţoiu, mai fac parte Gabriel Oprea, Ilie Sârbu, Traian Igaş şi Vasile Blaga. Ultimii doi miniştri îl cunosc pe şeful IJP Gorj, pentru că l-au controlat şi ei. Episodul de marţi a tensionat din nou relaţiile PSD-PNL, pesediştii realizând că liberalul Dian Popescu şi Corneliu Dobriţoiu au ţinut să demareze o acţiune împotriva poliţistului, chiar dacă membri ai comisiei lipseau şi nu era cvorum. Săptămâna viitoare la comisia este chemat Ministrul de Interne, Radu Stroe, cel care gestionează acum multiplele rapoarte împotriva comisarului Caragea. Vom vedea dacă cedează în faţa colegilor liberali sau va ţine cont de concluziile ofiţerilor din Interne.”

C

Viorel Caragea plăteşte 700 de milioane lei vechi pe lună pentru funcţie

CarageaŞeful Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Gorj(IJP), Viorel Salvador Caragea, plăteşte şpagă la Bucureşti circa 150 000 de euro pe lună pentru a fi menţinut în funcţie. Ar fi interesant cât câştigă lunar Caragea, dacă cotizează lunar astfel de sume.

Potrivit Site-ului PESURSE.RO, în Poliţia Română se dau şpăgi pentru promovări şi se practică metode mafiote pentru a stoarce bani care să fie trimişi la Bucureşti. Totul ar fi organizat pe o structura piramidală din cadrul căreie fac parte o mulţime de chestori. Suma pentru a cumpăra un post de şef de inspectorat judeţean de politie e de 150.000 de EURO lunar şi poate varia în funcţie de judeţ..

Cand am venit cu el de la Bucureşti mi-a relatat că va trebui să cotizăm ca să menţinem în funcţie. I-am spus că nu am bani să dau pentru că am dat un concurs” a sustinut marţi în cadrul Comisiei de Apărare din Senatul României comisarul Ion Frăţilescu, adjunctul şefului Inspectoratului de Politie Gorj.

O alta acuzatie foarte gravă este cea privitoare la cum se obţineau banii pentru cotizaţiile care trebuiau date pentru menţinerea în funcţie:

Poliţia Economică făcea dosare, dar erau dosite şi la o săptămână patronii cercetaţi erau chemaţi să cotizeze„.
Acuzaţiile au fost confirmate de cel putin doi din participanţii la aceste audieri: Corneliu Dobriţoiu, presedintele Comisiei de Aparare din Senat si de Traian Igas, senator PDL.

Călinoiu şi Cârciumaru în panică: pică Caragea!

CarageaOpt ofiţeri de la Inspectoratul de Poliţie Judeţean Gorj au fost audiaţi marţi, la cererea lor, de Comisia Senatului pentru Apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, iar preşedintele acestei comisii, liberalul Corneliu Dobriţoiu, a afirmat, la finalul audierilor, că aceştia au acuzat „frăţii dubioase gen şeful IPJ, procuror, oameni situati pe scara ierarhica în Ministerul de Interne” şi a avertizat că „lipsa de comunicare (…) poate genera situaţii explozive”.

Potrivit HOTNEWS,  cei opt ofiţeri ar fi fost nemulţumiţi de activitatea şefului IJP Gorj, Viorel Salvador Caragea, obiectul mai multor acuzaţii în presa centrala si locala si impotriva căruia Corpul de Control al Ministerului de Interne a declanşat o cercetare disciplinara în vara acestui an, după ce patronul unei brutării din Motru intrase in greva foamei, acuzând abuzuri din partea comisarului şef.”Au fost audieri la comisia de apărare a unor ofiţeri din cadrul Inspectoratului Gorj care au scos in evidenta nişte fapte care ar trebui să facă obiectul interesului organelor de cercetare penală. Una dintre concluzii ar fi dacaănu cumva ar trebui, la nivelul Comisiei, la nivel politic sa analizăm aceste fapte, nu în mod singular, ce s-a întâmplat la Cluj, la Deva, la Gorj, la Tecuci”, a spus Dobritoiu, la finele audierilor.

Ion Călinoiu a constatat ce vedea tot judeţul: spaniolii îşi bat joc

calinoiu 3Aducându-şi aminte că cel puţin pe hârtie este mare lider politic şi administrativ, Ion Călinoiu a pus  tunurile pe constructorul spaniol care reabilitează drumul Rovinari-Bumbeşti-Jiu. Anunţă chiar şi un mare fâs, Călinoiu  îl va reclama la ministrul Dan Şova.

Președintele Consiliului Județean Gorj este foc și pară pe firma spaniolă pe care o acuză de neseriozitate și ignoranță.Ion Călinoiu va merge  la Bucureşti să discute cu ministrul Marilor Proiecte și cu directorul Companiei Naţionale de Drumuri şi Autostrăzi despre faptul că, spaniolii nu au utilaje și fac lucrări cu firme din Gorj care sunt selectate după prețul cel mai scăzut de execuție.

„Constructorul spaniol ignoră interesele județului” acuză preşedintele Consiliului Judeţean.

Cei care au mai multe informaţii spun că supărarea lui Ion Călinoiu vine din altă parte, spaniolii nu vor să lucreze cu Nicu Sarcină(COREMI). Iar liderul regional are nevoie de mulţi bani!

Toţi şefii de deconcentrate din Gorj puşi pe liber cu 1 ianuarie 2014

Prefectura 2Proiectul de lege privind descentralizarea prevede eliberarea din funcţie a tuturor şefilor şi adjuncţilor structurilor transferate autorităţilor locale de la 1 ianuarie 2014, urmând ca primarul municipiului Târgu-Jiu sau Ion Călinoiu să numească temporar conducători.”Începând cu data de 1 ianuarie 2014, conducătorii structurilor care fac obiectul procesului de descentralizare, potrivit prezentei legi, precum şi adjuncţii acestora se eliberează din funcţie”, menţionează proiectul de lege.

 Proiectul de act normativ mai menţionează că, până la organizarea concursurilor pentru ocuparea posturilor de conducere care vor fi eliberate, preşedintele Consiliului Judeţean Gorj  sau primarii vor numi „temporar conducătorii” structurilor descentralizate.

De asemenea, în 60 de zile de la intrarea în vigoare a legii, unităţile administraţiei publice vor aproba prin hotărâre structura organizatorică, statul de funcţii şi regulamentul de organizare al structurilor preluate.

Totodată, în termen de 30 de zile de la momentul reorganizării, preşedinţii de consilii judeţene şi primarii trebuie să declanşeze procedurile pentru ocuparea posturilor de conducere.

În plus, proiectul de lege stabileşte că propunerea persoanelor pentru funcţiile de conducere a structurilor descentralizate aparţine şefilor de CJ, urmând ca decizia să fie luată prin votul Consiliului Judeţean.

„Persoanele care ocupă funcţii de conducere sunt numite prin hotărâre a Consiliului Judeţean, la propunerea preşedintelui acestuia, respectiv prin dispoziţia primarului general al municipiului Bucureşti, în urma evaluării cunoştinţelor şi abilităţilor manageriale, în condiţiile legii”, menţionează proiectul.

Potrivit anexelor la proiectul de lege, direcţiile pentru agricultură, oficiile pentru studii pedologice şi agrochimice şi casele agronomului se reorganizează într-o singură structură a direcţiilor agricole, care trec în subordinea şi sub autoritatea consiliilor judeţene sau a CGMB.

De asemenea, direcţiile judeţene pentru cultură şi patrimoniu, direcţiile judeţene pentru sport şi tineret, palatele copiilor sunt transferate la consiliile judeţene, în vreme ce cluburile copiilor şi cluburile sportive şcolare sunt transferate consiilor locale.

Agenţiile judeţene pentru plăţi şi inspecţie socială şi a municipiului Bucureşti trec din subordinea Ministerului Muncii în cea a consiliilor judeţene sau CGMB, sub denumirea de Direcţiile judeţene pentru plata beneficiilor de asistenţă socială.

Totodată, Agenţia judeţeană pentru protecţia mediului, respectiv a municipiului Bucureşti, precum şi Filiala regională a Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură, sunt transferate consiliilor judeţene şi CGMB.

În plus, direcţiile de sănătate, centrele judeţene de aparatură medicală, centrele de diagnostic şi tratament şi centrele medicale şi ambulatoriile de specialitate sunt reorganizate sub forma direcţiilor de sănătate publică sub autoritatea consiliilor judeţene sau CGMB.