Ca la Târgu-Jiu, Romanescu nu găsește diriginte de șantier

 

Lucrările la Mausoleul Ecaterinei Teodoriu din Targu Jiu nu pot să înceapă, cu toate că lucrarea a fost câștigată, în urma unei licitații, de către o firmă. Motivul îl reprezintă lipsa unui diriginte de șantier, xcare reabilitat. O firmă de construcţii din judeţul Olt se va ocupa de reabilitarea şi punerea în valoare a Mausoleului. Opera se află în Piaţa Prefecturii din Târgu Jiu. În interiorul monumentului funerar se află osemintele Eroinei de la Jiu. Bugetul pentru reabilitarea monumentului este de peste 700.000 de lei, fondurile fiind alocate de către bugetul local.

Marcel Romanescu s-a băgat și el în problema Mausoleului deși nu are nici o legătură, proiectul datând de cel puțin doi ani. A anunțat însă ce știam și noi, incapacitatea:„Este licitația adjudecată. În momentul acesta ne trebuie un diriginte de șantier care să fie specializat în astfel de lucrări și cineva care să asigure asistența tehnică pentru obiectiv., Sperăm ca în perioada imediat următoare și aceste lucrări să fie scoase la licitație pentru a fi câștigate de specialiști în aceste monumente. Sunt foarte puțini la nivel național și este foarte greu să acordăm dirigenția unui om care are experiență necesară și a mai făcut așa ceva. Nu discutăm despre o construcție simplă, ci de un monument care are o semnificație deosebit atât pentru noi cât și pentru patrimoniul național“, a spus primarul municipiului Târgu Jiu, Marcel Romanescu.

Viceprimarul Adrian Tudor a precizat că a fost solicitat sprijin şi de la Ministerul Culturii pentru a găsi un diriginte de şantier specializat în astfel de restaurări. Viceprimarul municipiului Targu Jiu, Adrian Tudor, a declarat că, deşi există o firmă de restaurare care a câştigat contractul, sunt greutăţi în identificarea unui diriginte de şantier. Este nevoie de un specialist în restaurarea monumentelor din piatră, care să supravegheze lucrările de la Maosoleul Ecaterinei Teodoroiu.
Firma constructoare care a câştigat licitaţia va reface şi o cruce amplasată iniţial lângă operă, ulterior eliminată în perioada comunistă.

 

Diversiunea Cartianu continuă la Târgu-Jiu

 

Ca la fiecare sfârșit de an, controversatul jurnalist Grigore Cartianu face câte o lansare ”scremută” la Târgu-Jiu pentru maculatura sa din ultimii ani. Liberalii și useriștii gorjeni îi fac galerie dar impactul public este până la genunchiul broaștei. Nimeni nu s-a lămurit ce are a face jurnalismul sportiv cu istoria și politica dar răspunsul poate fi aflat de la Traian Băsescu, Cartianu fiind unul dintre jurnaliștii de casă.

Liberalii și vreo doi gură cască s-au ”îngrămădit”    miercuri să  participe la o nouă lansare de maculatură Cartianu. Reputatul istoric Gorun, pensionar cu acte în regulă, a făcut act de prezență la ”marele” eveniment editorial. Ultima carte a lui Cartianu, livrată ”cald” este o mare mistificare, în stilul cunoscut, despre mișcarea ”rezist”. Cartea are tot atâtea legături cu adevărul ca și Cartianu cu presa liberă.

Evenimentul a fost salvat de afișele referitoare la Domnica Trop, un mare artist al poporului român. Marii organizatori ai evenimentului nu s-au gândit că vor compromite numele Domnicăi Trop cu afișarea lui Cartianu în fața afișului.

Nesimțirea lui Ion Tudor și fii

Gorjul a fost acaparat de diverse familii mafiote, una dintre acestea este cea a fostului securist Ion Tudor, acum șef pe Gorj la Secția de Drumuri Naționale. Potrivit unui articol din Gorjnews și semnat de jurnalistul Narcis Daju, fiul cel mai nereușit al lui Tudor-purtătorul de cuvânt Cristian Tudor-a pus de o afacere uriașă cu firmele care tot lucrează pe la Târgu-Jiu. Cu o firmă de doi lei-S.C. Mediu Serv Logistic-Tudor jr a făcut de vreo trei miliarde de lei vechi pe nimic  de  la companiile spaniole și italiene COLLINI LAVORI SpA, COMSA SAU și COPISA CONSTRUCTORA PIRENAICA, aflate sub contract cu CNAIR, chiar pe raza județului Gorj.

”Toate lucrările executate de cele trei firme sunt mult întârziate. Cristian – Gheorghe Tudor, ca angajat al CNAIR, participă direct atât la evaluarea lor, cât și la elogierea lor publică. Cum așa? Simplu! Deși e un simplu tehnician, tatăl lui, Ion Tudor, ca șef al Secției Drumuri Naționale Târgu Jiu, l-a dotat cu mașină de serviciu, l-a împins în linia întâi a instituției, ca să aibă contact direct cu companiile respective și cu taxele lor de protecție, și, pe deasupra, l-a numit și purtător de cuvânt.”, subliniază Gorjnews, unde puteți să vedeți și continuarea.

 

 

Viitor parc industrial la Rostramo

Platforma „Rostramo” se va transforma în  parc industrial. Trei mari investiții certe se vor derula pe locul care a fost ocupat de fosta fabrică de mobilă din Târgu Jiu: fabrica de cablaje auto, care a început, deja, să funcționeze, o fabrică de elemente de caroserie auto, și o fabrică de prelucrare a lemnului. Un alt investitor vrea să vină în platforma Rostramo. „Eu cred că parcul industrial care se prefigurează va ajunge să arate ca în vest. Pe lângă cei trei mari investitori se vor dezvolta și restul zonele adiacente. Mai este o fabrică de produse de mase plastice. Cred că se va acoperi platforma, pentru că ea devine mai tentantă, cu cât există utilități. Sunt cerințe, dar nu am reușit să asigurăm toate dezmembrările”, a spus Emanoil Ciobanu, lichidatorul judiciar al fabricii Rostramo, pentru presa locală.

Procesul de cadastrare a drumurilor interioare din parcul industrial Rostramo este aproape de final. Emanoil Ciobanu susține dezvoltarea zonei industriale depinde și de modernizarea utilităților: „90 % dintre cadastrele pentru drumurile de acces sunt finalizate. Mai avem câteva operațiuni de dezmembrări și o să încheiem. Intenționăm să predăm primăriei aceste drumuri pentru a putea dezvolta cu adevărat o zonă industrială care să beneficieze de toate utilitățile, alimentare cu apă, gaze, energie și canalizare. Drumurile vor fi predate gratuit, dar în funcție de cum vor fi asigurate aceste utilități se va dezvolta și zona industrială respectivă”. Emanoil Ciobanu a precizat că în cel mult doi ani sunt șanse să se vândă toate terenurile și spațiile disponibile din zona Rostramo.

Festivalul ”RomânIA Autentică” s-a extins și în Moldova

Pe 24 iunie 2017, de Sânziene, Consiliul Județean Gorj împreună cu Primăria Peștișani și Primăria Municipiului Târgu Jiu, Asociația Națională a Antreprenorilor și Asociația ” Flori de Ie” invită gorjenii, dar nu numai, la cea de-a doua ediție a Festivalului ”RomânIA Autentică”. Anul acesta, ”RomânIA Autentică” va avea loc, atât în Gorj-la Târgu-Jiu și Hobița, cât și la Iași. Organizatorii principali ai evenimentului își propun să adune peste 10.000 de oameni îmbrăcați în straie populare.

Gorjul s-a mobilizat exemplar pentru Ziua internațională a Iei, eveniment care va avea loc în data de 24 iunie. Va fi o adevărată sărbătoare a portului popular românesc, iar „biletul de intrare” este chiar ia!
La Târgu-Jiu, în Parcul Coloanei Fără Sfârșit, la ora 10.00, obiceiurile de Sânziene vor deschide marea sărbătoare a costumului popular gorjenesc. La fel ca și anul trecut, momentele artistice vor fi coordonate de Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Gorj, Ansamblul Artistic Profesionist ”Doina Gorjului” și Școala Populară de Artă din Târgu-Jiu. Sunt așteptați să participe sute de copii și membri ai ansamblurilor sau grupurilor de dans din localitățile județului, care se vor prinde într-o horă a iei sub semnul tricolorului.

Spectacol la Hobița

Sărbătoarea Iei va continua cu o serbare câmpenească la Hobița, satul natal al lui Constantin Brâncuși. În ziua de Sânziene, Hobița vă așteaptă cu expoziții și demonstrații ale meșteșugarilor populari, mâncare tradițională și multă voie bună. Programul artistic va debuta la ora 12.00, iar pe scena festivalului vor evolua ansambluri din toate zonele județului, cum ar fi Ansamblul ”Roua” din Cloșani, Ansamblul ”Cânt și Joc” din comuna Peștișani, Ansamblul ”Brâulețul” din comuna Bălcești, Ansamblul ”Maria Apostol” din comuna Bâlta, Ansamblul ”Liviu Dafinescu” din comuna Baia de Fier, Ansamblul ”Flori de Joc” din comuna Țânțăreni, Ansamblul ”Altița Bărbăteștiului” din comuna Bărbătești, Ansamblul ” Cununița” din comuna Dănciulești, Ansamblul ” Bobocelu” din comuna Crușeț, Ansamblul ”Brâulețul” din orașul Turceni, ansambluri și grupuri vocale ale Școlii Populare de Artă din Târgu-Jiu.

Recitalul ”greilor”

În spectacolul de gală, vor urca pe scena Festivalului nume mari precum: Niculina Stoican, Maria Dragomiroiu, Nicoleta Voica, Veta Biriș, Alexandru Brădățan, Andreea Haisan, Maria Loga, Victorița Lăcătușu, Valentin Sanfira, Claudia Torop, Roberta Crintea, Alexandra Bleaje, Marian Medregoniu, Georgiana Bârsac, Natalia Gorjanu, Roxana Croitoru, precum și alți invitați speciali din toate zonele țării.
Ansamblul Artistic Profesionist ”Doina Gorjului” va străluci pe scena Festivalului ”RomânIA Autentică”, programul artistic fiind coordonat de către domnul Gheorghe Porumbel la fel ca și anul trecut. Orchestra ansamblului va fi dirijată de maeștrii Marcel Parnica și Aurel Blondea, iar corpul de balet va fi coordonat de maestrul coregraf Valeriu Saraolu. Festivalul ”RomânIA Autentică” este deja un element disctinctiv când vine vorba de evenimente culturale românești. Participanții vor avea parte de o sărbătoare a tradițiilor, iilor și meșteșugurilor populare românești, precum odinioară.

Programul manifestărilor
Programul complet al manifestărilor din data de 24 iunie cuprinde: ora 10.00-11.00 – Moment artistic „SÂNZIENELE”, HORA IEI, în Parcul Coloanei Fără Sfârșit-Municipiul Târgu-Jiu; participă Ansamblul Artistic Profesionist ”Doina Gorjului”, Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Gorj, Școala Populară de Artă din Târgu-Jiu, ansambluri și formații folclorice din județ și din Municipiul Târgu Jiu etc.
După prânz, manifestările continuă la HOBIȚA (în Poiana Mare), unde în intervalul orar 12.00 – 16.00 se desfășoară un program artistic cu ansambluri folclorice, grupuri de dansuri și vocale ai Școlii Populare de Artă din Târgu-Jiu și din județ, care vor evolua pe scena festivalului. Între orele 16.00-19.00 are loc un spectacol susținut de ANSAMBLUL ”MARIA LĂTĂREȚU” al Școlii Populare de Artă din Târgu Jiu, iar între orele 20.00-24.00 se desfășoară spectacolul oferit de ANSAMBLUL ARTISTIC PROFESIONIST ”DOINA GORJULUI” și invitații săi. Își dau concursul: Orchestra ansamblului dirijată de maeștrii Marcel Parnica și Aurel Blondea, Corpul de balet condus de maestrul coregraf Valeriu Saraolu și soliștii: Maria Loga, Victorița Lăcătușu, Valentin Sanfira, Claudia Torop, Roberta Crintea, Alexandra Bleaje, Marian Medregoniu, Georgiana Bârsac, Natalia Gorjanu și Roxana Croitoru, invitați speciali fiind: Niculina Stoican, Maria Dragomiroiu, Nicoleta Voica, Veta Biriș, Alexandru Brădățan, Andreea Haisan.
Pe tot parcursul festivalului vor avea loc expoziții și demonstrații de meșteșuguri populare. Organizatorii evenimentului sunt: Asociația Națională a Antreprenorilor, Consiliul Județean Gorj prin Aansamblul Artistic Profesionist „Doina Gorjului”, Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Gorj și Școala Populară de Artă Târgu-Jiu, Primăria Municipiului Târgu-Jiu, Primăria și Consiliul Local Peștișani, Asociația „Flori de ie”, partener principal fiind Departamentul Centenar, Guvernul României. Evenimentul se bucură și de sprijinul mass-mediei locale și naționale.

Sărbătoarea Iei și la Iași
La Iaşi, frumuseţea portului din trecut va putea fi admirată într-o paradă a costumului tradițional pe traseul Palatul Roznovanu – Palatul Culturii.
Pentru că organizatorii și-au dorit ca acest festival să aibă continuitate, dar și să devină emblematic în rândul manifestărilor de promovare a culturii și tradițiilor românești, Oltenia și Moldova îşi vor uni inimile sub semnul iei, într-o uriaşă horă a Sânzienelor. Biletul de intrare este IA!

În cazul Gheorghe Magheru, autoritățile gorjene se conduc după ureche

Vreo 20 de săteni s-au reunit la Albeni în Ziua Floriilor pentru a-l sărbători pe Magheru, născut pe aceste meleaguri la începutul secolului al XIX-lea. Au fost prezente și autoritățile județene: deputatul Alin Văcaru, vicepreședintele Consiliului Județean Gorj Ciprian Florescu, primarul interimar al Târgu-Jiului aurel Popescu și primarul ”care este” din localitate căruia nu i-am reținut numele. După cum vedeți, doar ”somități” în ale istoriei și culturii în general.

Primarul de Albeni, Ion Stan, a strâns o lioată de pesediști cocoțați în funcții pentru a-l sărbători pe Gheorghe Magheru. Doar că generalul pașoptist s-ar întoarce în mormânt dacă ar știi cine îl sărbătorește pe la Albeni și cu ce ocazie. Autoritățile s-au ferit să își aducă un istoric mare care să le susțină inepția, doar o acțiune electorală cu doi popi și ceva enoriași, așa că sătenii nu au putut afla că marele lor consătean nu s-a născut nici în 1802 și nici pe 8 aprilie atunci sau în alt an. Este o întreagă istoriografie în domeniu dar cine să o citească, primarul de Albeni este certat cu limba romană la fel cum este certat cu cetățenii din comună.Sursele noastre spun că dacă nu s-ar fi implicat preoții, primarul ”care este” ar fi fost singur la bustul total nereușit al marelui pașoptist.

Printre cei mai cunoscuţi istorici care au semnat articole, studii sau cărţi despre Magheri reţinem pe George Potra, Romulus Vulpescu, Eugen Preda, Aurică Simion, Apostol Stan, Gheorghe P. Ţiclete, Ioan Alexandru Suciu, Constantin Vlăduţ, Paul Cernovodeanu şi Marian Ştefan. Cum era şi firesc, şi gorjenii au avut o contribuţie importantă începând cu Alexandru Ştefulescu, Gheorghe şi Dorina Nichifor, Filimon Văduva, Dan Neguleasa, Vasile Marinoiu, Gheorghe Gârdu, Octavian Ungureanu, Constantin Ispas şi Alexandru Doru Şerban, Ion Mocioi, Cornel Șomîcu, Nicolae Mischie, Dumitru Bunoiu ș.a.

În ENCICLOPEDIA ROMÂNIEI, se spune că ”Gheorghe Magheru(n. 1804, Bârzeiul de Gilort-d. 23 martie 1880, București) a fost un general român, politician şi deputat.

S-a născut în familia preotului Ion Magheru. Strămoşii familiei sale proveneau din Transilvania.A fost căsătorit şi a avut mai mulţi copii.

A participat la revoluţia condusă de Tudor Vladimirescu în anul 1821. S-a înrolat apoi în armata rusă şi a participat la luptele împotriva turcilor între anii 18281829. În timpul acestei campanii s-a evidenţiat în luptele de la Siseşti, Băileşti, Covei, Catane, Golenţi, Breasta şi Maglavit, fiind decorat cu Ordinul „Sfânta Ana” rusesc, în grad de comandor.

După Pacea de la Adrianopol a intrat în magistratură şi a devenit preşedinte de tribunal. În 1846 a devenit prefect de Romanaţi.

În 1848 a participat la revoluţia din Muntenia, devenind membru în guvernul provizoriu şi comisar general în Oltenia. A primit misiunea de a organiza o armată revoluţionară, obiectiv întrerupt de intrarea turcilor în Bucureşti. Ca urmare, a trecut munţii în Transilvania şi de aici a plecat la Viena.

S-a întors în ţară în 1857, făcând parte din Divanul ad-hoc ca deputat de Gorj şi a fost unul dintre cei mai înfocaţi susţinători a Unirii Principatelor. În 1860 a fost ales deputat. În 1864 a devenit comisar special pentru Oltenia. Între 18681877 a fost deputat liberal de Târgu Jiu.”

Proiect de valorificare a folclorului la Dănciulești

danciulesti

Primăriile Gorjului mai cheltuie banii și pe proiecte utile pentru comunitățile respective. Prefectura Gorj a fost gazda evenimentului cultural „De la străbuni pentru urmași-comori dănciuleștene”. Manifestarea a finalizat  proiectul „Datini oltenești”, inițiat și derulat de Primăria și Consiliul Local Dănciulești, în parteneriat cu Muzeul Județean Gorj „Alexandru Ștefulescu”.

Potrivit organizatorilor, „Obiectivul proiectului a fost acela de promovare şi conservare a patrimoniului cultural al comunei Dănciuleşti, prin realizarea de piese de muzică populară, recunoscute la nivel județean şi chiar naţional. Textele pieselor au fost scrise pe teme inspirate din lucrările monografice ale localităţii. De asemenea, au fost puse în scenă atât piesele, cât şi suitele de dansuri populare ale Ansamblului Folcloric „Cununiţa” Dănciuleşti”, a declarat directorul de proiect, Constantin Arcuș.

Ion Andronescu, primarul din Dănciulești, a apreciat acțiunea tinerilor și elevilor din localitate care pun în valoare, cu ajutorul muzicii, datinile și obiceiurile din comunitatea lor.

Sorin Arjoca, suprefectul județului Gorj, susține că acțiunea autorităților locale din Dănciulești este una lăudabilă și trebuie luată ca exemplu și de alte localități din județ. Ciprian Florescu, vicepreședintele Consiliului Județean Gorj, a lăudat și el inițiativa tinerilor din Dănciulești care au contribuit prin acest proiect la promovarea și păstrarea tradițiilor specifice zonei.

CEO dator pe 30 de ani

CEOComplexul Energetic Oltenia ar putea să mai aibă o șansă în anii ce vin dacă nu ar exista credite pe o perioadă de 30 de ani la care se plătesc dobânzi şi comisioane. De aici provine în mare parte pierderea financiară raportată pentru anul 2016, iar cel mai dezavantajos este creditul în yeni japonezi, contravaloarea a 200 de milioane de euro. Pe de altă parte, societatea înregistrează profit din exploatare.

Din câte se pare, pierderea CEO provine din activitatea financiară. Compania are împrumuturi de jumătate de miliard de euro pe o perioadă de 30 de ani. Pentru ele se plătesc dobânzi şi comisioane. Din exploatare există în prezent un profit de 3 milioane de lei, dar care ar putea să dispară, până la încheierea situaţiei financiare din aprilie. Cel mai probabil, vor fi provizionate creanţele istorice de la firmele intrate în faliment, iar acest profit va fi afectat. Datele prezentate până acum pe site-ul societăţii nu sunt definitive.

Laurenţiu Ciurel demis pe bani mulţi

 

CiurelLaurentiu Ciurel, directorul general al Complexului Energetic Oltenia, a fost revocat din functie de Consiliul de Supraveghere, aşa cum a anunţat chiar el la orele dimineţii.Întrucât demiterea are loc fără acordul managerului corporatist, CEO va plăti undeva între 70 000 şi 100 000 de euro, ultimul an de contract al lui Ciurel, şi eventuale daune de imagine etc.

Laurenţiu Ciurel  ameninţase, înainte de anunţarea deciziei, ca, în cazul in care va fi demis, va contesta decizia în instanta si va obtine bani multi. „Voi acţiona in judecata si voi sta acasa pe bani multi in cazul in care voi fi revocat”, a declarat Ciurel pentru o televiziune locală.

Actionarii Complexului Energetic Oltenia au decis in sedinta de joi numirea a trei noi membri in Consiliul de Supraveghere: Elena Popescu, Valeriu Ivan si Cornel Bobalca. Aceste schimbari sunt foarte importante mai ales in conditiile in care pe 23 noiembrie, Consiliul de Supraveghere nu a putut lua decizia de demitere a directorului general Laurentiu Ciurel din lipsa de cvorum.

Consiliul de Supraveghere al Complexului Energetic Oltenia ar fi trebuit sa discute in sedinta din 23 noiembrie demiterea lui Laurentiu Ciurel din functia de director general al companiei. Insa sedinta nu s-a putut desfasura din lipsa de cvorum. Doi din cei sapte membri ai Consiliului si-au dat demisia, iar un al treilea, reprezentantul Fondului Proprietatea, nu se afla in tara. Reamintim ca dupa doar o zi de mandat, noul ministru al energiei Victor Grigorescu a spus ca Laurentiu Ciurel este dispus sa-si dea demisia, fiind o decizie benefica pentru companie. Insa Ciurel a declarat ca nu vrea sa-si dea demisia.
Potrivit Hotnews, Laurentiu Ciurel ar fi intr-un conflict de interese in conditiile in care compania pe care o conduce s-a constituit parte civila in procesul Turceni-Rovinari.  Laurentiu Ciurel a fost trimis in judecata in dosarul Turceni-Rovinari, alaturi de Victor Ponta si Dan Sova. Acesta a ramas in functia de director general al CE Oltenia, chiar daca aceasta companie este parte civila in dosar. CE Oltenia ar trebui sa recupereze un prejudiciu estimat de procurorii DNA la 19,7 milioane de lei, din care 2,7 milioane de lei provocat de actualul director general, Laurentiu Ciurel, inculpat in acest dosar. Insa, in conditiile in care Laurentiu Ciurel nu isi da demisia din functia de director general, apare sub semnul intrebarii libertatea directiei juridice a companiei de a prezenta probe impotriva sa.

Ciurel taie la CEO în carne vie

 

 

CiurelDirectorul general al Complexului Energetic Oltenia, Laurențiu Ciurel, vorbeşte despre posibilitatea redimensionării companiei, aşa încât să rămână în picioare 6 şi din cele 11 cariere şi 8 din cele 14 grupuri energetice. Această reducere de activitate este motivată de impunerea unor ţinte dure de decarbonizare în cazul centralelor pe cărbune. Asta ar însemna reducerea numărului de angajați sub 10 000, așa cum vorbea Călinoiu public în 2012. CE Oltenia mai are acum 15 mii de angajaţi. 

Parlamentul European a votat o rezoluţie ce cuprinde măsurile pe care le susţine la întâlnirea pe schimbări climatice din decembrie de la Paris, măsuri ce influenţează sistemul energiei pe cărbune. Se doreşte reducerea emisiilor cu 40% până în 2030, precum şi 30% energie din surse regenerabile. De asemenea, se discută despre  retragerea unor certificate carbon de pe piaţă, însă din anul 2019, când ar creşte preţul acestora. “Probabil că, dacă deciziile vor fi abrupte şi dure cu privire la lignit, ar trebui într-un termen relativ scurt reorientate fluxurile de capital spre maxim 6 cariere, acelea care au grad de rentabilitate mai mare. Şi grupuri energetice păstrate pe măsură. Undeva la opt-nouă din 14 cât avem acum”, a explicat directorul general al CE Oltenia, Laurenţiu Ciurel la TV Sud.

CE Oltenia are acum 11 cariere, cu peste 10.000 de angajaţi. Redimensionarea de care vorbeşte Laurenţiu Ciurel ar reduce numărul acestora la jumătate. „Cinci-şase cariere înseamnă în jur de 5.000 de oameni, cam o mie de oameni pe carieră, la unele sunt 6-700. Ar trebui să urmeze şi TESA aferentă, care ar mai fi şi acolo de ordinul sutelor şi ce-i mai grav este că va trebui să urmeze personalul de exploatare de la sucursalele energetice. Când ajungem acolo situaţia este ireversibilă. Într-o carieră te mai poţi întoarce, dar într-un grup pe care nu-l conservi şi l-ai închis nu te mai poţi întoarce peste un an sau doi dacă te răzgândeşti”, a precizat acesta.