Descentralizarea ajunge la Gorj

 

Prefectura 213.937 de salariaţi din serviciile deconcentrate ale ministerelor se vor muta la judeţe şi primării, se arată în proiectul de lege privind descentralizarea, trimis de Guvern în Parlament. Sumele de bani care se tranferă de la minister către administraţia publică locală + Obiectivele descentralizate:

Ministerul Agriculturii: 59,64 milioane lei

– Se înfiinţează Direcţiile agricole judeţene, care trec în subordinea Consiliilor Judeţene. Noile Direcţii preiau activitatea de la Oficiile de studii pedologice şi agrochimice judetene, Casele agronomului si de la Camerele agricole, care se desfiinţeaza. Reglementarea, îndrumarea şi controlul rămân la Minister.

Ministerul Culturii: 10,25 milioane

– Directiile judeţene pentru cultură şi patrimoniu trec în subordinea Consiliilor Judetene. CJ-urile nu vor avea însă posibilitatea de a clasa si declasa monumentele istorice de clasa A. Ministerul păstrează funcţia de control şi inspecţie.

Ministerul Educaţiei: 171,27 milioane

– Palatele, cluburile  elevilor şi cluburile sportive şcolare vor trece în administrarea şi finanţarea administraţiei publice locale dar rămân in coordonarea metodologică a ministerului.

Ministerul Sănătăţii: 286,74 milioane lei

– Direcţiile de sănătate publica judeţene + institutiile din subordinea lor (unitati, centre de diagnostic si tratament, centre medicale, policlinicile cu plată)

Ministerul Mediului: 67,74 milioane

– Agentiile judetene pentru protecţia mediului se transferă la CJ

– Personalul de la Agentia Naţională de Pescuit şi Acvacultura poate trece în structuri similare, nou-infiintate, la nivelul CJ-urilor

Ministerul Transporturilor: 65, 5 milioane

– Metrorex trece la Primaria Capitalei

Alte masuri de descentralizare si obiective descentralizate:

– Autorizarea si clasificarea in turism (pensiuni, activitati turistice, brevet de turism) pleacă de la Autoritatea Naţională pentru Turism (in subordinea Ministerului Economiei)

– Directiile judetene pentru sport si tineret + casele de cultură ale studenţilor, sălile de sport si cluburile sportive

Reclame

Procurorii gorjeni nu ştiu să piardă, din nou percheziţii la Pandurii Târgu-Jiu

PanduriiDupă ce s-au umplut de ridicol joi în faţa presei şi datorită faptului că instanţa Tribunalului Gorj nu a putut reţine aiurelile procurorului Emil Moţa, procurorii gorjeni au descins din nou vineri la sediul clubului Pandurii. Ideea e că „noile probe” ar trebui să acopere incompetenţa procurorilor care nu au instrumentat corect cazul dar şi o decizie a Curţii de Apel, de anticipat  favorabilă politic PSD-ului.

Poliţiştii au stat aproximativ trei ore în sediul sindicatelor conduse de Marin Condescu, birourile fiind situate în aceeaşi clădire cu cele ale Clubului Sportiv Pandurii Târgu Jiu, percheziţionate şi ele de către anchetatori de mai multe ori în ultima perioadă.

Marin Condescu zice că e de bine

După ce anchetatorii au plecat la sediul IPJ Gorj, Marin Condescu a coborât din biroul său şi le-a declarat jurnaliştilor care îl aşteptau pentru un punct de vedere că acţiunea de vineri trebuia făcută încă din vară, atunci când el a cerut pentru prima dată verificarea acuzaţiilor că ar fi falsificat contracte de cesiune de creanţe prin care să înşele firma ce asigura tichete de masă pentru mineri şi energeticieni.

„Este prima acţiune corectă pentru aflarea adevărului în privinţa contractelor de cesiune. E clar tot ceea ce este electronic rămâne urmă electronică. Încă din iulie am invocat ca să se demonstreze că au fost aceste negocieri, niciodată nu s-a vrut să se facă această verificare. Acum e prima acţiune în vederea aflării adevărului. Putem demonstra că nu a fost nimic de ascuns şi că toţi au ştiut de aceste negocieri”. a spus Condescu.

Preşedintele Consiliului de Administraţie de la Pandurii a menţionat că marţi, când a fost reţinut de poliţişti pentru 24 de ore, a dus documente la IPJ Gorj pentru a demonstra că acuzaţiile care-i sunt aduse în privinţa falsificării a trei contracte de cesiune de creanţe nu sunt adevărate.

„Nu ştiu de ce nu au făcut aceste verificări înainte de arestări, mai ales că am dus documente în acest sens în ziua arestării. Aveam la noi la Poliţie toate documentele prin care demonstram că a fost o corespondenţă electronică cu firma Edenred. Am dus degeaba documentele. Acum nu am motive să nu cred că nu se vrea aflarea adevărului. Repet însă că nimic la acest club nu s-a întâmplat în afara cadrului legal”, a precizat Marin Condescu.

La ora la care poliţiştii au venit la biroul acestuia pentru a face percheziţia respectivă, echipa a doua de la Pandurii Târgu Jiu disputa un meci în Liga a III-a, jucătorii purtând pe piept tricouri inscripţionate cu mesajul „Solidari cu Marin Condescu”. Aceştia au precizat că vor să îşi arate astfel susţinerea pentru preşedintele Clubului şi pentru eforturile făcute de Condescu pentru a crea la Târgu Jiu o bază sportivă modernă, care să le permită să joace meciuri de fotbal în diferite competiţii.

La descinderile de vineri au participat poliţişti de la IPJ Gorj, aceştia venind la biroul liderului sindical vineri, în jurul orei 14.00, în sediul Federaţiei Mine Energie aflându-se şi Marin Condescu.

Preşedintele Consiliului de Administraţie al Clubului Sportiv Pandurii Târgu Jiu, Marin Condescu, a fost reţinut, marţi seară, pentru delapidare, fals în înscrisuri, uz de fals şi spălare de bani, fiind acuzat că a falsificat trei contracte de cesiune de creanţe şi că a prejudiciat clubul cu peste 2,6 milioane de lei.

Potrivit purtătorului de cuvânt al Parchetului Tribunalului Gorj, procuror Cristina Ciobanu, trei contracte de cesiune cu firma Edenred România SRL Bucureşti, care asigura tichetele de masă pentru minerii din fosta Societate Naţională a Lignitului Oltenia, au fost falsificate, având ca dată a încheierii lor 23 martie 2011, 6 aprilie şi 29 septembrie 2011.

Joi seară, Tribunalul Gorj a respins propunerea procurorilor Parchetului Tribunalului Gorj de arestare preventivă pentru 29 de zile a lui Marin Condescu, aceeaşi decizie fiind luată şi în cazul vicepreşedintelui Clubului sportiv Pandurii Târgu Jiu, Viorel Temelescu, şi el reţinut în aceeaşi seară cu Condescu.

Acuzaţii făcute „de cel mai abject om”

 Conform referatului depus de procurorul Emil Moţa la dosarul deschis pe numele lui Marin Condescu, arestarea preventivă a acestuia a fost solicitată ca urmare a posibilităţilor pe care acesta le-ar avea în libertate de a influenţa mersul anchetei, procurorul invocând „cunoştinţele” pe care Condescu le-ar avea la şeful statului şi la premier.

Marin Condescu a declarat, joi seară, după ce Tribunalul Gorj a respins propunerea de arestare preventivă a sa, că acuzaţiile ce i-au fost aduse de procurorul de caz au fost formulate de „cel mai abject om” pe care l-a cunoscut până acum.

„S-a făcut dreptate, dar permiteţi-mi să vă spun pe această cale că am asistat astăzi la acuzaţiile celui mai abject om pe care l-am văzut vreodată în viaţa mea. A făcut afirmaţii care nici măcar nu au fost făcute de mine, cum că m-aş fi lăudat cu cunoştinţele mele referitoare la domnul preşedinte Băsescu şi domnul Ponta”, a spus Marin Condescu.

Tabăra Tismana: cedată de Băsescu, oficializată de Ponta

Tabara Tismana

Încă din 2010, Tabăra Tismana a fost scoasă din circuitul turismului şcolar şi trecută în patrimonial Arhiepiscopiei Craiova, asta după ce Traian Băsescu a fost în ultima vizită la Mânăstirea Tismana. Recent, premierul Victor Ponta a legiferat această cedare printr-o hotărâre de guvern.

Cunoscută odinioară în toată ţara, Tabăra Tismana, compusă dintr-o vilă cu etaj, a fost transmisa de către Guvern, fără plată, în proprietatea Arhiepiscopiei Craiovei, se arată într-o hotărâre de guvern publicată miercuri in Monitorul Oficial. Trecerea s-a făcut încă din anul 2010 după ce se investiseră foarte mulţi bani aici de către Direcţia de Tineret şi Sport Gorj.

Potrivit Hotnews, Mitropolia Olteniei prezintă pe site-ul său Tabăra Tismana şi precizează că aici există „posibilitatea organizării de excursii, banchete, tabere de agrement, de vizitare, de animaţie”. De asemenea, Mitropolia Olteniei mai spune ca tabăra are şi o bază sportivă, dotată cu instalaţie de nocturnă, care se poate utiliza pentru tenis, volei, fotbal sau handbal.

Guvernul a decis să transmită, fără plată, în proprietatea Arhiepiscopiei Craiovei un imobil aflat în domeniul public al statului şi administrat de Secretariatul de Stat pentru Culte.

Hotărârea de Guvern nr. 863 a fost publicată in Monitorul Oficial pe 13 noiembrie 2013.

„Se aprobă trecerea din domeniul public al statului în domeniul privat al statului a unui imobil aflat în administrarea Secretariatului de Stat pentru Culte şi în folosinţa gratuita a Arhiepiscopiei Craiovei”, se arata in HG, care prevede că imobilul „se transmite, fără plată, în proprietatea Arhiepiscopiei Craiovei”. Predarea-preluarea imobilului „se face pe bază de protocol încheiat între părţile interesate, în termen de 60 de zile de la intrarea in vigoare a prezentei hotărâri”, se precizeaza în HG.

Imobilul transmis gratuit de către stat Arhiepiscopiei Craiovei este o vilă cu etaj din Tabăra Tismana cu o valoare de inventar de 424.416 lei, se arată în hotărârea publicată în Monitorul Oficial.

Procurorul Emil Moţa, un individ certat cu…logica

Mota 2Controversatul procuror Emil Moţa susţine în referatul cu propunerea de arestare preventivă faptul că Marin Condescu ar încerca să influenţeze ancheta. Asta pentru că are prieteni sus-puşi, influenţă în mass media, dar şi că ar face referire la relaţiile pe care le are cu Băsescu şi cu Ponta. Ce au a face asemenea declaraţii cu cazul Condescu, întrebaţi-l pe procurorul care s-a lăudat că îl pune ponta procuror general. Ferească-ne, Dumnezeu!

Cotidianul PANDURUL a prezentat în ediţia electronică  un pasaj relevant din referatul lui Moţa: „Inculpatul Condescu Marin a contactat telefonic în mai multe împrejurări pe numitul C.Ș.C. – director la R. Bank Filiala Tg-Jiu, întâlnindu-se ulterior cu acesta la locuinţa sus-numitului, existând presupunerea rezonabilă că discuţiile s-au purtat cu privire la împrumuturile pe care inculpatul le-a luat de la această bancă şi cu privire la înscrisurile pe care organele de urmărire penală le-a solicitat acestei unităţi bancare, discuţiile purtându-se în datele de 13 şi 15.10.2013.

Inculpatul nu recunoaşte existenţa acestor discuţii şi întâlniri cu sus-numitul precizând că nu-l cunoaşte şi nu ştie unde locuieşte acesta

De asemenea, inculpatul Condescu Marin a contactat mai multe persoane având statutul de demnitar şi funcţionar public pentru a le solicita sprijinul în rezolvarea problemelor penale pe care le are, respectiv influenţarea modului de soluţionare a cauzelor penale înregistrate la Parchetul de pe lângă Tribunalul Gorj.

Apreciem că în acest sens sunt relevante discuţiile purtate cu senatorul Toni Mihail Greblă şi inspectorul şef Nicolescu Constantin din cadrul IPJ Dolj.

Totodată, acesta se prevalează de influenţa pe care o are sau lasă să se creadă că ar avea-o asupra unor înalţi demnitari ai statului, în discuţiile purtate cu diverse persoane, precum şi cu organele de urmărire penală, făcând dese referiri la preşedintele Traian Băsescu şi prim-ministrul Victor Ponta.

De asemenea, inculpatul Condescu Marin se prelevează de influenţa pe care o are asupra unor posturi de televiziune (TELE 3 Tg-Jiu şi Realitatea Tg-Jiu), promovând campanii de denigrare la adresa organelor de urmărire penală.

Totodată, există date că inculpatul Condescu Marin încearcă să zădărnicească în mod direct aflarea adevărului prin influenţarea unor martori, expert şi prin falsificarea prin contrafacere a unor înscrisuri care pot fi folosite ca mijloc de probă.

De asemenea, acesta a influenţat un expert să întocmească o expertiză extrajudiciară pe care a înaintat-o pentru a fi folosită ca mijloc de probă în prezenta cauză.

În ceea ce priveşte pe inculpatul Temelescu Viorel există date că acesta încearcă să influenţeze martori (pentru a da declaraţii necorespunzătoare adevărului, îngreunând activitatea de urmărire penală, relevante în acest sens fiind declaraţia martorului C.S. care infirmă aspectele menţionate de inculpat.

De asemenea, se reţine că infracţiunile au fost săvârşite în formă continuată, fapt ce relevă un grad de pericol social ridicat şi o periculozitate crescută a inculpaţilor.

Având în vedere cele precizate mai sus, se impune luarea măsurii arestării preventive faţă de Condescu Marin şi Temelescu Viorel”.

Gândiţi-vă că un procuror din România poate să scrie asemenea lucruri şi este, încă, în libertate!

Marin Condescu anchetat de cel mai controversat procuror din Gorj: EMIL MOŢA

Condescu nou 2Marin Condescu a fost arestat pentru 24 de ore de cel mai contestat procuror din Gorj, Emil Moţa. După ce nu s-a găsit nici un judecător să judece propunerea de arestare pentru 29 de zile a lui Marin Condescu, s-a hotărât o amânare de 24 de ore de judecare a cererii, unică în magistratura gorjeană. Fiind vorba de fapte din 2011 şi de un lider syndical respectat, necesitatea arestului preventive nu stă în picioare.

Potrivit purtătorului de cuvânt al Parchetului Tribunalului Gorj, procuror Cristina Ciobanu, trei contracte de cesiune cu firma Edenred România SRL Bucureşti, care asigura tichetele de masă pentru minerii din fosta Societate Naţională a Lignitului Oltenia, au fost falsificate, având ca dată a încheierii lor 23 martie 2011, 6 aprilie şi 29 septembrie 2011.

„Semnătura de la rubrica «Cedent» nu aparţine societăţii Edenred România SRL, iar impresiunea ştampilei nu este autentică, fiind una realizată cu ajutorul mijloacelor informatice. Folosindu-se de aceste contracte false, inculpaţii au indus în eroare reprezentanţii Societăţii Naţionale a Lignitului Oltenia pentru a vira, în baza primului contract, 900.000 de lei, alţi 900.000 de lei în baza celui de-al doilea contract şi 1,6 milioane de lei în baza celui de-al treilea contract reţinut ca fiind falsificat, în conturile Clubului Pandurii„, a declarat Cristina Ciobanu.

Anchetatorii au constatat, în urma audierilor de miercuri de la Parchetul Tribunalului Gorj, că Marin Condescu a dispus doar plata banilor din cel de-al treilea contract falsificat, celelalte două nefiind achitate.

„Urmare a depistării de către reprezentanţii societăţii Edenred a unei plăţi ilegale în luna august 2012, Marin Condescu, în calitate de preşedinte al Clubului Pandurii, a achitat către această societate comercială, în mod eşalonat, în cinci tranşe, între 5 septembrie 2012 – 22 iunie 2013, suma totală de 1,6 milioane de lei, restituind întreaga sumă încasată necuvenit din cel de-al treilea contract falsificat”, a precizat purtătorul de cuvânt al Parchetului de pe lângă Tribunalul Gorj.

Audierea lui Condescu de miercuri, de la Parchet, a vizat şi împrumuturile pe care acesta le-a făcut la bănci în nume personal pentru a finanţa, pentru perioade scurte de timp, Clubul Sportiv Pandurii Târgu Jiu, procurorul de caz susţinând că preşedintele Consiliului de Administraţie al echipei de fotbal şi-a însuşit în mod nelegal peste 2,6 milioane de lei. Banii ar reprezenta diferenţe de curs valutar.

„Ca administrator al Clubului Pandurii, în mod repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, în perioada 2011 – 2013 a împrumutat Clubul Sportiv cu diferite sume de bani provenite din împrumuturi bancare contractate de inculpat, iar ulterior, cu ocazia restituirii sumelor de către Clubul Sportiv, inculpatul a beneficiat în mod necuvenit de sume de bani mai mari decât cele legale, justificând în mod formal diferenţele ca provenind din diferenţele de curs leu-euro. S-a reţinut că inculpatul şi-ar fi însuşit în mod personal sume de bani care, totalizate, depăşesc 2,6 milioane lei, cu care a prejudiciat interesele patrimoniale ale Clubului Sportiv Pandurii Târgu Jiu”, a precizat Cristina Ciobanu.

Astfel, Condescu este acuzat de înşelăciune în formă continuată, cu consecinţe deosebit de grave, delapidare cu consecinţe deosebit de grave, spălare de bani în formă continuată, uz de fals şi fals în înscrisuri sub semnătură privată, a precizat sursa citată.

Vicepreşedintele Pandurii Târgu Jiu, Viorel Temelescu, audiat, de asemenea, miercuri la Parchet, este acuzat de complicitate la înşelăciune în formă continuată, cu consecinţe deosebit de grave şi uz de fals.

Procurorii au cerut, miercuri, arestarea preventivă a lui Marin Condescu şi a lui Viorel Temelescu, însă Tribunalul Gorj va judeca solicitarea joi, la ora 11.00.

Judecătorul de caz Teofil Boncu a declarat că a avut mai multe dosare dificile de judecat pe parcursul zilei, iar dosarul celor doi este foarte complex, necesitând mai multe ore de analiză, astfel că procesul risca să se prelungească în cursul nopţii de miercuri spre joi.

Marin Condescu a fost audiat, miercuri, mai mult de patru ore, la sediul Parchetului Tribunalului Gorj, iar la ieşire a refuzat să răspundă întrebărilor jurnaliştilor, spunând doar „La revedere”.

Ulterior, Condescu a fost dus în arestul Poliţiei Judeţene Gorj, însă între timp ordonanţa de reţinere emisă pe numele său a expirat, astfel că acesta a plecat la stadionul din Târgu Jiu. Aici, Marin Condescu i-a salutat pe jucătorii echipei Pandurii Târgu Jiu care se antrenau, iar aceştia l-au aplaudat.

Şi ordonanţa de reţinere pe numele lui Temelescu a expirat miercuri seară.

Marin Condescu a fost adus, miercuri, în jurul orei 11.15, din arestul Poliţiei Gorj la sediul Parchetului, el refuzând să facă declaraţii jurnaliştilor prezenţi.

De asemenea, miercuri dimineaţă la Parchetul Tribunalului Gorj a fost audiat, timp de aproximativ două ore, şi vicepreşedintele Clubului Sportiv Pandurii Târgu Jiu, liderul sindical Viorel Temelescu.

La sediul Parchetului Tribunalului Gorj s-a prezentat, miercuri, cu puţin timp înainte de aducerea lui Condescu, şi Mădălina Berbecel, parteneră de afaceri a acestuia.

Preşedintele Consiliului de Administraţie al Clubului sportiv Pandurii Târgu Jiu, Marin Condescu, a fost reţinut, marţi seară, sub acuzaţiile de înşelăciune, delapidare, fals în înscrisuri sub semnătură privată, uz de fals şi spălare de bani.

Surse din Poliţia Gorj spuneau că poliţiştii au verificat toate documentele în baza cărora Marin Condescu a obţinut credite de la bănci pentru a împrumuta clubul sportiv Pandurii Târgu Jiu, precum şi actele în baza cărora preşedintele CA al Pandurii şi-a recuperat banii de la club.

Sursele citate susţineau că în urma verificărilor a reieşit că Marin Condescu ar fi primit în plus de la club aproximativ 200.000 de lei, în timp ce Marin Condescu declara corespondentului MEDIAFAX, în urmă cu trei zile, că de fapt el ar mai avea de recuperat de la Pandurii Târgu Jiu în jur de 200.000 de euro.

În acelaşi dosar a fost reţinut, marţi seară, şi fostul vicepreşedinte al Clubului Sportiv Pandurii Târgu Jiu, liderul sindical Viorel Temelescu.

În 8 octombrie, Marin Condescu a fost chemat la Poliţia Gorj pentru audieri în dosarul în care este acuzat de spălare de bani, fals şi uz de fals.

Preşedintele Consiliului de Administraţie de la Pandurii Târgu Jiu a venit atunci însoţit de către avocatul său, care a declarat corespondentului MEDIAFAX că este vorba despre un dosar penal deschis în vară pe numele lui Condescu şi care vizează modul în care firma ce asigura tichetele de masă pentru mineri şi energeticieni a încheiat cu echipa de fotbal un contract de cesiune de creanţe de 1,7 milioane de lei.

Ancheta vizând contractul de cesiune de creanţe încheiat între clubul de fotbal Pandurii Târgu Jiu şi firma Edenred, care asigura tichetele de masă pentru minerii din fosta Societate Naţională a Lignitului Oltenia, a fost deschis iniţial de Parchetul Judecătoriei Târgu Jiu, care apoi şi-a declinat competenţa către Parchetul Tribunalului Gorj, dosarul ajungând în final la Biroul teritorial Târgu Jiu al Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

În cursul primăverii, conducerea Complexului Energetic Oltenia (CEO), principalul finanţator al clubului Pandurii, a depus trei plângeri penale împotriva lui Marin Condescu, cerând clarificări asupra modului de cheltuire a unor mari sume de bani. Ulterior, reprezentanţii CEO au cerut de mai multe ori înlocuirea lui Condescu din funcţia de preşedinte al CA de la Pandurii, fără rezultat însă, o nouă şedinţă care vizează schimbarea acestuia din funcţie fiind programată la jumătatea acestei luni.

În 22 octombrie, Marin Condescu declara că DNA a dat neînceperea urmăririi penale în cazul său, în dosarul care viza un contract de cesiune prin care echipa de fotbal a primit, în 2011, 1,7 milioane lei de la fosta SNLO, bani destinaţi tichetelor de masă ale minerilor. Condescu arăta că a primit o informare oficială de la DNA, în care se menţiona că procurorii au decis neînceperea urmăririi penale în cazul său şi al altor doi foşti directori de la fosta Societate Naţională a Lignitului Oltenia, învinuiţi în dosar.

Fostul director general de la SNL Oltenia Daniel Burlan şi fostul director economic Daniel Olaru erau acuzaţi de abuz în serviciu contra intereselor publice, iar Condescu era considerat complice al celor doi în derularea unui contract de cesiune de creanţe încheiat între SNLO, Pandurii Târgu Jiu şi Edenred SRL, o firmă care livra tichete de masă minerilor din sindicatele conduse de Marin Condescu. Condescu a fost audiat în acest dosar, în luna iulie, după ce poliţişti şi comisari de la Garda Financiară au făcut percheziţii la sediul clubului de fotbal.

Avocatul lui Condescu preciza că la acest dosar a fost anexată şi plângerea care vizează modul în care Marin Condescu ar fi împrumutat clubul cu 2,2 milioane de lei, în primăvara lui 2012.

În 7 octombrie, poliţiştii au făcut percheziţii la Clubul Pandurii şi la locuinţa din Târgu Jiu a lui Marin Condescu, precum şi la sediul din Capitală al Federaţiei Naţionale Mine Energie, în baza unor noi plângeri depuse de conducerea CE Oltenia împotriva acestuia, preşedintele CA de la Pandurii declarând că nu există probleme de legalitate în folosirea fondurilor de la echipa de fotbal.

Ulterior, Condescu declara că, în total, a făcut credite, în ultimii ani, în valoare de 1,9 milioane euro pentru a ajuta echipa în momente financiare dificile, creditele fiind obţinute prin gajarea la bancă a proprietăţilor sale, precum şi ale unor sponsori care finanţează clubul.(MEDIAFAX)

Fişe medicale completate fraudulos la Gorj, de ce doar cei trei medici?

stresToţi gorjenii care au făcut o angajare în ultimii ani s-au confruntat cu aceeaşi dilemă, şpagă la medici şi pierdut zile întregi prin Policlinică sau, mai simplu, o fişă făcută la un medic înţelegător, mai ieftin şi la fel „de eficient”. De ce au căzut doar cei trei medici pe înregistrări?

„Pe parcursul probatoriului administrat în cauză, a reieşit şi faptul că învinuita Băltăreţu Dinică Elena, medic, asociat şi administrator al unei societăţi comerciale cu sediul în Târgu Jiu, elibera în fals, prin intermediul acestei societăţi ‘certificate medicale tip A(B) pentru atestarea stării de sănătate la conducătorii de autovehicule’ în schimbul sumei de 85 lei (…) pentru care nu erau emise documente fiscale”, se arată în materialul probatoriu.

Potrivit anchetatorilor, dr. Băltăreţu a convins şi alţi doctori să i se alăture. Astfel, aceştia din urmă acceptau să consemneze, în fals, realizarea unor investigaţii medicale pentru cele şapte specialităţi clinice necesare eliberării avizului medical.

„Persoanele solicitante care aveau consemnate datele personale de identificare şi aveau completate rubrica ‘antecedentele personale’ de către medicul de familie la care era înscris pe listă se prezentau cu acestea la cabinetul medical, unde le era efectuat în mod superficial controlul medical oftalmologic de către învinuita Diaconescu Lorenziana Paula (asistenta medicală), care cu încălcarea atribuţiilor de serviciu nu proceda la programarea solicitantului în vederea consultării lui, fiindu-le ulterior reţinut formularul medical tip, pentru consemnarea investigaţiilor medicale şi la celelalte 7 specialităţi clinice (boli interne, chirurgie-ortopedie, neurologie, psihiatrie, oftalmologie, ORL şi serologia sângelui)”, se menţionează în rechizitoriu.

 A doua zi, cei care solicitau aceste controale medicale se prezentau la sediul cabinetului la care era asociat şi administrator medicul Băltăreţu, moment în care acestora le era înmânat un alt formular medical, completat cu toate semnăturile şi parafele pentru celelalte şapte specialităţi clinice prevăzute, fără ca investigaţiile sau analizele respective să fie realizate în realitate.

Reprezentanţii cabinetului medical aveau formulare medicale completate „în alb” de către medicii specialişti, pe care le dădeau solicitanţilor după achitarea unei taxe de 85 lei, pentru care nu erau emise documente fiscale.

„Certificatul medical era închis prin declararea ca apt a solicitantului, cu încălcarea atribuţiilor de serviciu, de către învinuita Băltăreţu Dinică Elena, medic primar prin intermediul societăţii anterior menţionate cu o altă dată decât cea în care solicitantul s-a prezentat la sediul cabinetului, deşi ştia că solicitantul nu s-a prezentat la nicio consultaţie de specialitate”, spun anchetatorii.

De la începutul anului, susţin anchetatorii, au fost eliberate aproximativ 2.600 de certificate sau fişe medicale, pentru care au fost încasaţi aproximativ 234.000 lei, de cele mai multe ori nefiind eliberate documente fiscale. Prin acelaşi mecanism, la cabinetul medicului Dana Maria Vodislav au fost eliberate, de la începutul anului, 2.500 de certificate, pentru care au fost încasaţi circa 225.000 lei, bani pentru care nu s-au plătit taxe către stat, mai spun anchetatorii.

„O situaţie similară s-a constat şi la cabinetul medical la care funcţiona învinuita Lehner Rodica, unde în cursul acestui an au fost eliberate circa 1.500 certificate/fişe medicale, pentru care a fost încasată suma de 127.500 lei”, potrivit anchetatorilor.(Sursa Mediafax)

Dosarul Permiselor de Conducere de la Gorj, faza pe dosar

Prefectura 2Procurorii Parchetului General au dispus începerea urmăririi penale faţă de 16 persoane în două cauze penale complexe în care se efectuează cercetări în legătură cu o reţea alcătuită din medici, asistente medicale, instructori auto, agenţi de poliţie şi alte persoane care constituiseră o adevărată filieră pentru obţinerea frauduloasă de permise auto, după cum urmează:

• Stroe Nicu Cristian (agent de poliţie), David Vasile, Bogdan Petre, Stroe Georgiana, Frăţilescu Gheorghe (instructori auto iar ultimii 2 şi administratori ai unor şcoli de şoferi), toţi sub aspectul săvârşirii infracţiunii de trafic de influenţă

• Stroe George Ionuţ sub aspectul săvârşirii infracţiunii de complicitate la trafic de influenţă;

• Ciurea Daniel (agent de poliţie) sub aspectul săvârşirii infracţiunii de abuz în serviciu în varianta prev. de art. 132 din Legea nr. 78/2000;

• Ciora Florin (informatician) sub aspectul săvârşirii infracţiunii de luare de mită;

• BĂLTĂREŢU-DINICĂ ELENA, VODISLAV DANA-MARIA şi LEHNER RODICA (medici) sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de trafic de influenţă, luare de mită, fals intelectual, complicitate la uz de fals şi abuz în serviciu în varianta prev. de art. 132 din Legea nr. 78/2000;

• SILIAN VASILE (medic) sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de luare de mită, fals intelectual, complicitate la uz de fals şi abuz în serviciu în varianta prev. de art. 132 din Legea nr. 78/2000;

• RĂCMAN ELENA-LILIANA, DIACONESCU LORENZIANA-PAULA şi ADAM EUGENIA (asistente medicale) sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de trafic de influenţă, dare de mită, fals intelectual, complicitate la uz de fals şi abuz în serviciu în varianta prev. de art. 132 din Legea nr. 78/2000;

• BĂLTĂREŢU-DINICĂ VIRGIL-VASILE sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de trafic de influenţă, dare de mită, instigare la fals intelectual, complicitate la uz de fals şi complicitate la infracţiunea de abuz în serviciu în varianta prev. de art. 132 din Legea nr. 78/2000;

Prin ordonanţa din data de 11.11.2013 s-a dispus reţinerea învinuiţilor Frăţilescu Gheorghe, Stroe Georgiana şi Bogdan Petre, Băltăreţu-Dinică Elena, Vodislav Dana-Maria, Lehner Rodica, Răcman Elena-Liliana, Diaconescu Lorenziana-Paula, Adam Eugenia, Băltăreţu-Dinică Virgil-Vasile pentru o perioadă de 24 de ore, urmând ca în cursul zilei de astăzi să fie sesizat Tribunalul Bucureşti cu propunere de arestare preventivă. Faţă de ceilalţi învinuiţi în cauză, procurorii au dispus măsura obligării de a nu părăsi localitatea sau ţara.

Din probatoriul administrat în cauză până la acest moment al urmăririi penale a rezultat că modul de operare al învinuiţilor era următorul:

Instructorul auto făcea oferta elevului/candidatului de a-i înlesni promovarea examenului de conducător auto (proba practică) în schimbul unei sume de bani; oferta era făcută fie unui elev/candidat care deja picase o dată examenului, fie unui elev/candidat care urma să dea examenul. Ulterior, acesta  primea suma de bani (în general între 200 şi 300 de euro) de la elev/candidat, imediat după momentul examenului. Înainte de momentul examenului, instructorul auto afla fie de la candidat, fie de la instructorul care îl însoţea pe acesta numele examinatorului prin SMS sau telefonic, după care îl contacta telefonic pe examinator şi îi cerea să se întâlnescă, ori în situaţia în care examinatorul nu era un cunoscut apela la şeful acestuia sau la un alt examinator care la rândul lui urma să intervină pe lângă examinatorul în cauză pentru promovarea cursantului favorizat pe bază de reciprocitate.

După susţinerea şi promovarea examenului de către candidaţii pentru care s-a traficat influenţa (care de regulă erau lăsaţi la sfârşitul examinării) instructorul auto se întâlnea cu poliţiştii examinatori, iar în cazul învinuitei Stroe Georgiana, aceasta îl trimitea pe fiul său, Stroe George Ionuţ, la întâlniri cu agentul de poliţie, Stroe Nicu Cristian, acestuia fiindu-i remis un bileţel cu numele cursantului care trebuia favorizat şi data susţinerii examenului.

De menţionat că în prezenta cauză învinuiţii au promis investigatorilor sub acoperire că le vor obţine fişe medicale contra cost fără să fie examinaţi din punct de vedere medical, dar şi mai grav şi avize psihologice. Acordarea unor astfel de fişe medicale, fără consultarea cursantului, poate avea şi consecinţe negative, de punerea în pericol a circulaţiei pe drumurile publice în condiţiile în care unii solicitanţi pot suferi de unele afecţiuni, în special cele oftalmologice, dar şi neurologice, care sunt incompatibile cu statutul de conducător auto, afecţiuni care nu sunt constatate de către medic, în lipsa unor controale corecte.

Totodată, învinuiţii Stroe Georgiana, Frăţilescu Gheorghe şi Bogdan Petre induceau candidaţilor care susţineau proba practică a examenului auto convingerea că singura modalitate de promovare a acestei probe era doar prin cumpărarea influenţei instructorilor auto, care la rândul lor îşi foloseau influenţa asupra poliţiştilor examinatori, fapt de natură să creeaze în rândul opiniei publice convingerea că funcţionarii îndrituiţi să aplice legea sunt coruptibili.

”Demn de remarcat este şi faptul că în ultima perioadă de timp, din culpa conducătorilor auto, a crescut îngrijorător numărul de accidente rutiere, inclusiv cele cu victime, iar una dintre cauzele acestor accidente este insuficienta pregătire practică a conducătorilor auto, unii dintre aceştia obţinând prin modalităţi ilicite permisele de conducere auto”, se arată în ordonanţă.

Pe parcursul probatoriului administrat în cauză, a reieşit şi faptul că învinuita Băltăreţu Dinică Elena, medic, asociat şi administrator al unei societăţi comerciale cu sediul în Târgu-Jiu, elibera în fals, prin intermediul acestei societăţi „certificate medicale tip A(B) pentru atestarea stării de sănătate la conducătorii de autovehicule” în schimbul sumei de 85 lei.

Pentru materializarea unor astfel de demersuri învinuita Băltăreţu Dinică Elena a stabilit relaţii cu mai mulţi medici, care acceptau să consemneze în fals realizarea unor investigaţii medicale pentru cele 7 specialităţi clinice necesare eliberării avizului medical.

Persoanele solicitante care aveau consemnate datele personale de identificare şi aveau completate rubrica ,,antecedentele personale” de către medicul de familie la care era înscris pe listă se prezentau cu acestea la cabinetul medical, unde le era efectuat în mod superficial controlul medical oftalmologic de către învinuita Diaconescu Lorenziana Paula (asistenta medicală), care cu încălcarea atribuţiilor de serviciu nu proceda la programarea solicitantului în vederea consultării lui, fiindu-le ulterior reţinut formularul medical tip, pentru consemnarea investigaţiilor medicale şi la celelalte 7 specialităţi clinice (boli interne, chirurgie-ortopedie, neurologie, psihiatrie, oftalmologie, ORL şi serologia sângelui). A doua zi solicitanţii se prezentau la sediul cabinetului medical la care era asociat şi administrator învinuita Băltăreţu Dinică Elena, ocazie cu care acestora le era înmânat un alt formular medical completat cu toate semnăturile şi parafele pentru celelalte 7 specialităţi clinice prevăzute, fără ca investigaţiile/analizele în cauză să fie realizate, fiind însă trecuţi, în fals, în registru de consultaţii ca fiind prezenţi în vederea examinării medicale.

Reprezentanţii cabinetului medical aveau formulare medicale completate „în alb” de către medicii specialişti, pe care le înmânau solicitanţilor după achitarea unei taxe de 85 lei, pentru care nu erau emise documente fiscale.

Certificatul medical era închis prin declararea ca apt a solicitantului, cu încălcarea atribuţiilor de serviciu, de către învinuita Băltăreţu Dinică Elena, medic primar prin intermediul societăţii anterior menţionate cu o altă dată decât cea în care solicitantul s-a prezentat la sediul cabinetului, deşi ştia că solicitantul nu s-a prezentat la nicio consultaţie de specialitate.

Prin astfel de metode la nivelul societăţii (cabinet medical) la care funcţiona învinuita Băltăreţu Dinică Elena, au fost eliberate în cursul anului 2013 aproximativ 2.600 certificate/fişe medicale, pentru care a fost încasată suma de aproximativ 234.000 lei, în majoritatea situaţiilor nefiind eliberate documente fiscale.

Prin acelaşi mecanism, la nivelul cabinetului medical la care funcţiona ca asociat şi administrator învinuita Vodislav Dana Maria, au fost eliberate de la începutul anului până în prezent, 2.500 certificate pentru care au fost încasaţi circa 225.000 lei, majoritatea fără emiterea unor documente fiscale.

O situaţie similară s-a constat şi la cabinetul medical la care funcţiona învinuita Lehner Rodica unde în cursul acestui an au fost eliberate circa 1.500 certificate/fişe medicale, pentru care a fost încasată suma de 127.500 lei.

În cursul zilei de ieri au fost derulate 17 percheziţii domiciliare, la sediile cabinetelor medicale, la sediile şcolilor de şoferi, precum şi la biroul informaticianului (personal civil) din cadrul Serviciului Public Comunitar Regim Permise de Conducere şi Înmatricularea Vehiculelor Gorj (S.P.C.R.P.C.I.V), toate situate pe raza judeţului Gorj, efectuate de lucrători de poliţie judiciară din cadrul Direcţiei Generale Anticorupţie cu participarea şi sub coordonarea unui procuror al Secţiei de urmărire penală şi criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi cu sprijinul unor lucrători ai Brigăzii Speciale de Intervenţie a Jandarmeriei Române şi ai Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (A.N.A.F.).

În urma percheziţiilor efectuate au fost identificate şi indisponibilizate importante sume de bani (circa 900.000 lei şi 23.500 €) distribuite în 16 plicuri, fiecare dintre acestea având consemnat monetarul, precum şi numeroase bijuterii.