Victor Ponta se prezintă în faţa PSD-ului cu…vorbe

Victor-Ponta-4La sfârşitul săptămânii se vor reuni la Bucureşti peste 4500 de pesedişti pentru a-l audia pe Victor Ponta. După negocierile cu FMI, raportul premierului şi liderului de partid este unul al eşecului pe toate planurile. Pe surse se vorbeşte şi de intenţia delegaţilor de a cere ruperea USL pentru a se da vina pe eşecul guvernării.

Acordul cu FMI-il este cel mai prost din ultimii ani, în condiţiile în care avem nevoie din nou de bani de la această instituţie financiară.

Principalele prevederi ale acordului:

  • Investitiile vor atinge 6% din PIB
  • Salariul minim creste la 850 lei de la 1 ianuarie si la 900 lei de la 1 iulie
  • Salariile nu vor creste pentru toti bugetarii, sunt vizati in primul rand profesorii debutanti si medicii rezidenti
  • 2 miliarde lei pentru continuarea investitiilor in infrastructura locala si 500 mil lei pentru continuare programe in investitii in infrastructura cu finantare externa.
  • Pensiile vor fi indexate cu 3,76%.
  • CAS ar urma sa scada cu 5% din iulie 2014″cu obligatia guvernului de a identifica (…) resursele necesare pentru un impact bugetar neutru”.

Ponta bagă mâna în buzunarul românilor deoarece:

  • Accizele vor fi indexate cu inflatia
  • Impozit pentru constructiile speciale detinute de persoanele juridice (retele transport energie, stalpi, depozite, magazii)
  • Redeventele la resurse minerale cu exceptia petrolului si gazelor cresc cu 25%
  • Acciza de 0,07 euro la litrul de carburant
  • Restructurarea CFR incepand cu decembrie 2013 si privatizarea in 2015
Reclame

După ce şi-a pus în cap toată Poliţia Gorjeană, inspectorul şef Caragea se dă victimă

Viorel CarageaDouă instituţii mass-media care se află pe statul de plată al Complexului Energetic Oltenia-TV Răitaru şi Exclusiv-Pigui-încearcă să acrediteze ideea unei campanii de presă finanţate împotriva lui Viorel Caragea, campionul luptei anticorupţie din Gorj. Sfătuit de Claudiu Matei-3 ani de închisoare pentru şantaj-Viorel Caragea ar fi făcut plângere la DNA pentru că este ţinta unei campanii de denigrare. Ce ar putea să îl denigreze mai mult decât că un interlop face ce vrea în centrul oraşului Târgu-Jiu(Coco Păun) iar poliţiştii sunt daţi afară din blocul construit pentru ei cu 14-15 ani în urmă.

Aflăm dintr-o publicaţie locală că Viorel Caragea, şeful Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Gorj, este ţinta unei campanii de denigrare în spatele căreia se află foşti poliţişti, actuali şefi ai inspectoratului sau oameni politici. Scopul este acela de a masca afaceri sau a proteja anumite „persoane dubioase” din Poliţie, sindicate sau politică. Cel puţin asta susţin mai mulţi poliţişti din cadrul IPJ Gorj care au sesizat aspectele acestea la mai multe instituţii ale statului, de la Direcţia Naţională Anticorupţie şi până la Guvern şi Administraţia Prezidenţială, ca o replică la ancheta făcută săptămâna trecută la Parlament, sub comanda senatorului judecat pentru fapte corupţie Dian Popescu. Printre persoanele indicate de poliţişti ca fiind artizanii acestei „campanii de denigrare” se numără foşti şefi din Poliţie, precum Octavian Lupulescu, Daniel Crăciun, Ion Voinescu, actuali oameni din conducere între care adjunctul Ion Frăţilescu, Mihai Birău, şeful Poliţiei Târgu-Jiu, sau Nicolae Tănase, ofiţer la Biroul TF.

Întrucât ştiu cum se fac banii din presă, un exemplu Răitaru a dat după Ion Călinoiu până a pus mâna pe banii Consiliului Judeţean Gorj, Cosmin Pigui, Claudiu Matei şi angajaţii lui Răitaru au inventat o campanie de presă pe mulţi bani împotriva lui Caragea. Ce îi mână pe ei în luptă? Foarte simplu, dacă pică Caragea pică Călinoiu(cacofonie inevitabilă!), dacă pică Călinoiu se duc banii din care trăiesc toţi. Doar că e cam târziu să îl salveze pe Caragea, Victor Ponta s-a gândit că la cât e de bun doar în conducerea MAI ar fi bun. Şefii lui nu sunt prea fericiţi, noul comandant ar putea să nu reuşească să le trimită 700 de milioane de lei lunar. Şi atunci forţează păstrarea „incoruptibilului” la Gorj.

Defileul Jiului blocat până la 15 noiembrie

DefileuCompania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România anunţă participanţii la trafic că va fi prelungită măsura de închidere a circulaţiei rutiere pe DN 66, pe sectorul cuprins între localităţile Bumbesti Jiu – Petroşani, km 93+500 – km 126+000, în zilele de marţi, miercuri şi joi (5, 6, 7 noiembrie 2013 si 12, 13 şi 14 noiembrie) în intervalul orar 9.00 – 18.00, până la data de 15 noiembrie 2013 în vederea executării lucrărilor de reabilitare a sectorului de drum menţionat.

În acest interval, traficul rutier se va desfăşura deviat în ambele sensuri, pe următoarea rută ocolitoare: pentru relaţia Târgu Jiu – Petroşani şi retur: DN 67, Târgu Jiu – Râmnicu Vâlcea – DN 7, Râmnicu Vâlcea – Sibiu – Sebeş -Simeria – DN 66, Simeria- Haţeg – Petroşani.

În zilele în care circulaţia rutieră este închisă, circulaţia autovehiculelor cu regim de circulaţie prioritară menţionate în Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 va fi permisă atunci când se deplasează în acţiuni de intervenţie sau in misiuni care au caracter de urgenţă.

Dirijarea si informarea participantilor la trafic vor fi realizate de piloţi de circulatie care se vor afla în permanenţă la capetele sectorului de drum restricţionat. Conducătorii auto sunt rugaţi să respecte semnalizarea temporară corespunzătoare închiderii circulaţiei.

Ion Călinoiu încearcă să intre în liga mare a politicienilor cu atacuri la Crin Antonescu

Calinoiu 6Nu este prima dată când Ion Călinoiu, preşedintele Consiliului Judeţean Gorj, face declaraţii dure la adresa liderului liberal Crin Antonescu, candidatul oficial al USL pentru funcţia de preşedinte al României. Crin Antonescu nu a răspuns la nici un atac dar Ion Călinoiu este un om perseverent.

Ion Călinoiu a declarat pentru pesurse.ro că liderul PNL Crin Antonescu „îşi pierde credibilitatea” în faţa electoratului prin atacurile repetate la PSD. În opinia lui Ion Călinoiu, pe Crin Antonescu ar trebui să-l alarmeze „procentele mici”, mai degrabă decât sprijinul PSD la prezidenţiale.

Întrebat cum comentează afirmaţia lui Crin Antonescu că „avem o ţară debilă pe plan intern” şi „avem o paralizie în Guvern şi în majoritate”, vicepreşedintele PSD Ion Călinoiu a declarat pentru pesurse.ro:

„Noi nu mai suntem surprinşi de declaraţiile dlui Crin Antonescu. De fiecare dată, am văzut foarte clar poziţia premierului Victor Ponta, care în şedinţele USL îl calmează după fiecare declaraţie, ţine două săptămâni, după două săptămâni începe şi asta. Va fi iar calmat şi îi spunem foarte clar că avem de realizat o serie de obiective pe care oamenii le-au aşteptat şi nu cred că mai au prea multă răbdare. Dacă dânsul vrea să-şi facă la modul acesta populist campanie electorală, greşeşte, şi nu pierde numai dânsul, pierde România, nu mai e interesul nostru să punem ţara în pericol ci interesul nostru e să acţionăm pentru a ajunge şi noi într-o stare de normalitate ca fiecare să poată într-un viitor apropiat să o ducă mult mai bine, să aibă locuri de muncă, să aibă liniştea lui sufletească”.

Ion Călinoiu, altădată mult mai dur în declaraţii, încearcă să lase şi o portiţă asemenea  şefului său de partid, Victor Ponta: „Dacă ţinem acest dialog absurd prin declaraţii cum ni se năzăresc noaptea în vis, nu o să facem niciodata nimic. Eu sunt convins că şi de data aceasta premierul sau un lider care şi-a asumat responsabilitatea să îndrepte lucrurile în ţara asta îl va readuce iar două săptămâni cu picioarele pe pământ şi vom lucra în continuare”.

Eduard Berca, lider ales al PDL Târgu-Jiu

Eduard BercaSâmbătă, 2 noiembrie 2013, au avut loc alegeri pentru conducerea organizaţiei PDL Târgu-Jiu. Cu 120 de voturi din 125 exprimate, Eduard Berca este noul lider al PDL Târgu-Jiu şi candidat la Primăria Municipiului pentru anul 2016. Este pentru prima dată când Opoziţia din Gorj lansează un contracandidat pentru Florin Cârciumaru cu trei ani înainte de alegeri.

Ajuns într-o situaţie disperată prin migrarea membrilor de partid în special spre PSD Gorj, PDL-ul a început să îşi facă ordine în propria ogradă prin înlăturarea oamenilor controversaţi-gen Nicolae Daviţoiu-şi promovarea unor lideri autentici. Cu Severus Militaru la conducerea PDL Motru, cu Eduard Berca la conducerea PDL Târgu-Jiu şi cu Dan Vâlceanu la conducerea PDL Gorj, portocalii gorjeni vor încerca să urce dealul Golgotei revenirii la Putere.

În timp ce ţara se îndreaptă într-o direcţie greşită iar USL-ul este frământat de o criză fără precedent, PDL-ul se reformează şi se debarasează de liderii controversaţi. La Gorj, o echipă tânără va încerca să lupte cu dinozaurii postcomunişti Călinoiu-Cârciumaru ş.a.

Deputatul Niculina Mocioi vrea ca Ponta să lupte cu şomajul din Gorj

Mocioi_NiculinaDeputatul Niculina Mocioi a preluat sesizările noastre recente privind numărul de şomeri din Gorj, în creştere în ultimul an şi jumătate, şi l-a dus sub cupola Parlamentului. Deputatul gorjean îi aminteşte unui alt deputat de Gorj, acum premier, că situaţia din judeţul nostru este sinonimă cu dezastrul iar perspectivele sunt din cele mai sumbre.

Niculina Mocioi îi aminteşte lui Victor Ponta că nu mai puţin de 16.000 de oameni din Gorj au rămas anul acesta fără slujbele pe care le aveau la 1 ianuarie. Numărul lor depăşeşte numărul votanţilor dintr-un Colegiu, cifrele oficiale prezentate în interpelarea deputatei de pe Colegiul 5 arătând că în vară s-au făcut cele mai multe disponibilizări, deşi, de regulă, numărul şomerilor creşte în perioada sezonului rece, iarna bătând la uşă de abia de acum încolo.

„Redau mai departe numărul de persoane concediate colectiv şi individual în ultimele nouă luni: Ianuarie – 1.901 disponibilizări, Februarie – 1.588, Martie – 1.286, Aprilie – 1.388, Mai – 1.435, Iunie – 1.656. Iulie – 2.713, August – 1.843, Septembrie – 1.876. Menţionăm că acestea sunt cifre furnizate de Agenţia de Muncă, dar numărul şomerilor este mult mai mare. Domnule prim-ministru, lipsa investitorilor şi a unei strategii serioase şi realizabile de dezvoltare a judeţului duce la reducerea şanselor gorjenilor de a-şi găsi un loc de muncă. Tot Agenţia de Muncă arată că în Gorj sunt disponibile circa o sută de locuri de muncă. Ceilalţi ce vor face, pleacă în străinătate?”,  întreabă Niculina Mocioi pe premier în recenta sa interpelare.

Rectificările negative ale guvernării USL

Andreea_Paul_Vass_Deputatul Andreea Paul a prezentat în ultimele zile o analiză foarte completă a guvernării USL din perspectiva precedentei guvernări, aparţinând PDL. USL face 4 rectificări bugetare în anii 2012-2013, toate negative. Prezentăm în cele ce urmează poziţia deputatului PDL pe această temă.

USL a făcut 4 rectificări bugetare negative de când este la guvernare, simbol al eșecului guvernamental și al lipsei proiectului economic de țară. Expert în risipă și în proasta colectare a banilor la buget, guvernarea de stânga a USL pierde din veniturile estimate 8,6 mld. lei. În schimb, guvernarea de dreapta a PDL aduce la buget un plus de 6,3 mld. lei prin cele patru rectificări bugetare anterioare. Investițiile mai mari au dus la o creștere economică de 2,3% în anul 2011 sub PDL, care nu a putut fi egalată nici în 2012 (0,7%), nici în 2013 (2%) de către USL.

Starea reală a economiei și a bugetului public, datele oficiale și deciziile haotice din ultima vreme ne arată cât de proastă este guvernarea USL. Analiza ultimelor 8 rectificări bugetare – 4 sub guvernarea PDL și 4 sub guvernarea USL – (vezi Tabel 1) scoate în evidență trei concluzii:

USL face 4 rectificări bugetare în anii 2012-2013, toate negative, simbol al eșecului guvernamental și al lipsei proiectului economic de țară. PDL face 4 rectificări bugetare în 2010-2011, din care 3 sunt pozitive și una foarte ușor negativă, semn al unei mult mai realiste construcții bugetare.
Prin cele 4 rectificări bugetare ale USL, bugetul public își recunoaște incapacitatea de a colecta 8,6 mld. lei. În schimb, prin cele 4 rectificări bugetare ale PDL, bugetul public agonisește un plus de 6,3 mld. lei. Evaziunea scade sub PDL și crește sub USL.
USL generează un deficit suplimentar de două ori mai mare decât PDL prin rectificările succesive bugetare, care nu se regăsește în drumuri sau școli mai bune.
Unde s-au dus banii românilor în primele 9 luni din acest an? Nu în dezvoltare, ci în lupta politică pentru capturarea achizițiilor publice netransparente de bunuri și servicii. Adevărul este că două treimi din cheltuielile bugetare sunt bătute în cuie:

– 33% se duc la pensii și alte cheltuieli de asistență socială; identic în anul 2011 sub PDL.

– 22% se duc pe salariile bugetarilor; 19% în 2011 sub PDL.

– 5,5% se duc pe proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile; 5,2% în anul 2011.

– 5,5% se duc pe dobânzi, față de 4,3% în 2011.

Valoarea totală a achizițiilor publice fără licitație a ajuns la 2,1 mld. euro în anul 2012, de 8 ori mai mult decât în anul 2011. Bătaia politică se duce pentru restul de o treime din banii publici dedicați de USL cu prioritate spre achizițiile publice de bunuri și servicii, pentru că se pot sifona mai ușor. De ce se pot sifona mai ușor? Simplu! Pentru că USL a dublat pragul pentru atribuiri directe și nu prin licitații transparente, spre deosebire de PDL. Nu doar evaziunea înflorește sub USL, ci și achizițiile publice cu dedicație. USL susține clientela politică. Iată un exemplu elocvent: renumitul Eduard Martin, deputat PSD, care are 500 de contracte cu statul încheiate prin intermediul firmelor sale.

Sub PDL, în anul 2011, cheltuielile cu investițiile au fost duble față de valoarea alocată de USL în acest an. Concret, cheltuielile în primele 9 luni ale acestui an se duc:

– 17% spre bunuri și servicii – în creștere cu 12% față de anul 2012. PDL a direcționat spre bunuri și servicii 15,5% din totalul cheltuielilor bugetare.

– 12,5% spre investiții – în scădere cu 13% față aceeași perioadă a anului anterior. PDL a alocat cheltuielilor cu investițiile 17,5% din totalul cheltuielilor bugetare.

Cheltuielile cu investițiile au reprezentat 6,5% din PIB în anul 2011, dublu față de nivelul de 3,1% din PIB în primele 9 luni din anul 2013.

PDL cere Premierului demiterea miniștrilor de buget și finanțe pentru eșecul de proporții în construcția și execuția bugetară, pentru incapacitatea de a relansa economia, de a îmbunătăți colectarea și pentru sărăcirea României prin taxarea excesivă.