Toţi şefii de deconcentrate din Gorj puşi pe liber cu 1 ianuarie 2014

Prefectura 2Proiectul de lege privind descentralizarea prevede eliberarea din funcţie a tuturor şefilor şi adjuncţilor structurilor transferate autorităţilor locale de la 1 ianuarie 2014, urmând ca primarul municipiului Târgu-Jiu sau Ion Călinoiu să numească temporar conducători.”Începând cu data de 1 ianuarie 2014, conducătorii structurilor care fac obiectul procesului de descentralizare, potrivit prezentei legi, precum şi adjuncţii acestora se eliberează din funcţie”, menţionează proiectul de lege.

 Proiectul de act normativ mai menţionează că, până la organizarea concursurilor pentru ocuparea posturilor de conducere care vor fi eliberate, preşedintele Consiliului Judeţean Gorj  sau primarii vor numi „temporar conducătorii” structurilor descentralizate.

De asemenea, în 60 de zile de la intrarea în vigoare a legii, unităţile administraţiei publice vor aproba prin hotărâre structura organizatorică, statul de funcţii şi regulamentul de organizare al structurilor preluate.

Totodată, în termen de 30 de zile de la momentul reorganizării, preşedinţii de consilii judeţene şi primarii trebuie să declanşeze procedurile pentru ocuparea posturilor de conducere.

În plus, proiectul de lege stabileşte că propunerea persoanelor pentru funcţiile de conducere a structurilor descentralizate aparţine şefilor de CJ, urmând ca decizia să fie luată prin votul Consiliului Judeţean.

„Persoanele care ocupă funcţii de conducere sunt numite prin hotărâre a Consiliului Judeţean, la propunerea preşedintelui acestuia, respectiv prin dispoziţia primarului general al municipiului Bucureşti, în urma evaluării cunoştinţelor şi abilităţilor manageriale, în condiţiile legii”, menţionează proiectul.

Potrivit anexelor la proiectul de lege, direcţiile pentru agricultură, oficiile pentru studii pedologice şi agrochimice şi casele agronomului se reorganizează într-o singură structură a direcţiilor agricole, care trec în subordinea şi sub autoritatea consiliilor judeţene sau a CGMB.

De asemenea, direcţiile judeţene pentru cultură şi patrimoniu, direcţiile judeţene pentru sport şi tineret, palatele copiilor sunt transferate la consiliile judeţene, în vreme ce cluburile copiilor şi cluburile sportive şcolare sunt transferate consiilor locale.

Agenţiile judeţene pentru plăţi şi inspecţie socială şi a municipiului Bucureşti trec din subordinea Ministerului Muncii în cea a consiliilor judeţene sau CGMB, sub denumirea de Direcţiile judeţene pentru plata beneficiilor de asistenţă socială.

Totodată, Agenţia judeţeană pentru protecţia mediului, respectiv a municipiului Bucureşti, precum şi Filiala regională a Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură, sunt transferate consiliilor judeţene şi CGMB.

În plus, direcţiile de sănătate, centrele judeţene de aparatură medicală, centrele de diagnostic şi tratament şi centrele medicale şi ambulatoriile de specialitate sunt reorganizate sub forma direcţiilor de sănătate publică sub autoritatea consiliilor judeţene sau CGMB.

Reclame

Topul milionarilor din media gorjeană

Nicu SarcinaRevista FORBES a publicat recent un top al milionarilor din media din România, care arată cam aşa:

Dan Grigore Adamescu – 950 de milioane de euro

Zoltan Teszari – 370 de milioane de euro

Familia Voiculescu – 120 de milioane de euro

Sebastian Ghiță – 100 de milioane de euro

Adrian Sârbu – 60 de milioane de euro.

Familia Păunescu – 49 de milioane de euro

Frații Micula – 49 de milioane de euro

Mihaela Nicola și Zoltan Szigeti – 47 de milioane de euro

Familia Prigoană – 42 de milioane de euro

Cristian Burci – 28 de milioane de euro

Radu Florescu – 20 de milioane de euro

Bogdan Enoiu – 16 milioane de euro

Veronica Savanciuc – 12 milioane de euro

Călin Fusu – 5 milioane de euro

Pentru Gorj, Săptămânalul Asalt oferă topul care  îl facem după afacerile la vedere ale patronilor, unii dintre aceştia oferind bani buni să nu intre în asemenea clasamente:

Nicolae Sarcină-20 milioane de euro

Viorel Petcu-16 milioane de euro

Ionuţ Răitaru-6 milioane de euro

Familia Ionică-4 milioane de euro

Ion Pârcălabu-2 milioane de euro

Scarlat Iriza-2 milioane de euro

Victor Ponta vrea să îndrepte prostiile lui Cârciumaru cu alţi bani de la Guvern

Victor-Ponta-4Venit la Târgu-Jiu cu prilejul împlinirii a 75 de ani de la inaugurarea Ansamblului Brâncuşi, premierul Victor Ponta a anunţat că va da alţi bani, pe lângă cei 370 000 de lei, pentru a analiza lucrările de reabilitare de la Târgu-Jiu. Este clar o tentativă de spălare a imaginii primarului Florin Cârciumaru, cel care a făcut doar lucrări de mântuială când a fost vorba de lucrările brâncuşiene.

Victor Ponta, a declarat sâmbătă, la Târgu-Jiu, că va plăti cu fonduri de la Guvern o comisie formată din specialişti din Franţa şi România, care să analizeze dacă lucrările de reabilitare efectuate la Poarta Sărutului au fost realizate corespunzător.

Premierul a fost prezent la Târgu-Jiu, unde a participat la conferinţa „Geneza ansamblului brâncuşian”, iar apoi a mers să vadă opera brâncuşiană „Poarta Sărutulu”, a cărei recepţie tehnică la lucrările de reabilitare a fost întreruptă joi, din cauză că proiectantul a refuzat să semneze documentaţia, semnalând mai multe nereguli.

Ponta a precizat că nu este specialist şi nu se pricepe să analizeze monumentul, dar va plăti cu bani de la Guvern o comisie independentă care să analizeze modul în care au fost efectuate lucrările la monument.

Victor Ponta a declarat: „O să plătim noi de la Guvern o comisie independentă, nu din România, ca să nu ziceţi că ţine cu ministerul (Ministerul Culturii n.r) sau ţine cu ceilalţi, o să vină încoace, o să evalueze, dacă s-a făcut prost, luăm toţi banii înapoi, dacă s-a făcut bine, s-a făcut bine. Altă soluţie n-am, că aşa ne dăm cu părerea, ne uităm, chiar nu suntem specialişti. O să luăm profesori şi din Franţa şi din România, că aşa la ochi ne uităm şi ne dăm cu părerea. Dacă e cineva care a greşit, dacă a făcut fără autorizaţie, sigur că îi tragem la răspundere, dacă n-a greşit nimeni, hai să nu mai facem scandal dacă nu e adevărat. Să ne pregătim, că la anul trebuie să reparăm Coloana Infinitului şi înţeleg că va fi tot cu scandal, de dinainte să înceapă reparaţia”.

Bani aruncaţi, operă deteriorată

Institutul Naţional al Patrimoniului  a alocat aproximativ 370.000 de lei pentru realizarea proiectului de restaurare şi conservare a operei care face parte din Ansamblul Monumental „Calea Eroilor”.

Potrivit acestei instituţii, lucrările care au fost executate la „Poarta Sărutului” au inclus înlocuirea tablei de plumb existente, aplicarea unei izolaţii bituminoase, curăţarea pietrei, biocidare şi hidrofugare.

„Poarta Sărutului”a lui Constantin Brâncuşi reprezintă unul dintre cele mai valoroase monumente istorice din România, reabilitarea acestuia constituind în 2013 o prioritate pentru INP o prioritate în vederea depunerii candidaturii Ansamblului monumental de la Târgu-Jiu pentru includerea în patrimoniul UNESCO.

Premierul a menţionat că acest scandal nu afectează introducerea operelor în patrimoniul UNESCO, punctând că, alături de primul ministru al Franţei, a semnat scrisoarea de susţinere şi se fac toate eforturile pentru ca decizia să fie una pozitivă.

Totodată, premierul a afirmat că dacă va fi nevoie, vor fi alocaţi bani şi pentru alte lucrări de întreţinere şi reparaţii ale operelor brâncuşiene.

Acesta regretă însă faptul că multe opere ale sculptorului gorjean au fost înstrăinate, considerând că este foarte dificil să fie recuperate.

‘Sper ca dosarul privind înscrierea le lista UNESCO să fie un dosar de succes. Din păcate, alte lucrări ale lui Brâncuşi nu prea mai sunt prin ţară, cam tot ce nu a fost pe pământ, cum e Coloana sau Poarta sau Masa, s-au retrocedat şi au plecat din ţară. Nu ştiu dacă judecătorii care au retrocedat aceste opere s-au gândit cât de mult rău fac României, un rău ireparabil. Acum să alergăm noi la tot felul de licitaţii prin lume să încercăm să recuperăm opere ale lui Brâncuşi este destul de dificil, dacă nu cumva imposibil’, a punctat Victor Ponta citat de Agerpres.

CONFIRMARE: Florin Cârciumaru şi-a bătut joc de Poarta Sărutului

Florin CarciumaruVictor Ponta  vine la Târgu-Jiu în plin scandal privind operele brâncuşiene. Primarul Florin Cârciumaru şi şleahta de incompetenţi care îl înconjoară nu reuşesc să gestioneze cea mai mare avere a gorjenilor. Scandalul s-ar putea să îi fie fatal lui Florin Cârciumaru care oricum nu se bucură la acest moment de prea mare trecere în rândurile colegilor de partid.

Institutul Naţional al Patrimoniului a recepţionat, joi, lucrările de restaurare/conservare pentru componenta artistică şi piatră de la „Poarta Sărutului”, element al Ansamblului Monumental „Calea Eroilor” din Târgu-Jiu. De asemenea, oficializarea recepţiei lucrărilor va avea loc în cadrul Simpozionului „Calea Eroilor la 75 de ani”, sâmbătă, în prezenţa premierului Victor Ponta.

INP este principala instituţie care a gestionat şi finanţat lucrările de reabilitare a obiectivului, costurile de proiectare fiind suportate de municipalitate, potrivit aceluiaşi comunicat.În vederea realizării proiectului de restaurare şi conservare, INP a alocat fonduri în valoare de 371.656,44 lei. Astfel, operaţiunile executate la Poarta Sărutului au inclus: înlocuirea tablei de plumb existentă, aplicarea unei izolaţii bituminoase, curăţarea pietrei, biocidare şi hidrofugare.

Proiectarea lucrărilor de restaurare/conservare de la acest obiectiv a fost făcută de Dorin Dănilă şi finanţată de comunitatea locală.

În vederea desemnării executantului lucrărilor de restaurare, „Institutul Naţional al Patrimoniului a respectat toate procedurile cerute de legislaţia care reglementează achiziţiile publice. În acest sens, Institutul Naţional al Patrimoniului a solicitat oferte de la cel puţin cinci companii specializate în lucrări de restaurare din piatră”, se arată în comunicatul de presă.

„Calomniile aduse la adresa Institutului reprezintă un caz tipic în care o instituţie respectabilă din România este atacată pe nedrept. În vederea obţinerii încredinţării directe a acestor lucrări, dl. Dorin Dănilă a făcut în repetate rânduri presiuni la adresa conducerii şi a angajaţilor institutului. Dl. Dănilă a încercat de trei ori să propună valori estimate ale proiectului vădit exagerate în raport cu lucrările ce urmau să fie executate. El este unul dintre principalii vinovaţi care au contribuit prin lucrările efectuate, în urmă cu zece ani, la degradarea din prezent a monumentului (dl. Dănilă fiind şeful de lucrări de la acea vreme). Institutul Naţional al Patrimoniului va depune plângere penală împotriva celui care a calomniat public instituţia şi a celui care a încercat obţinerea unor lucrări prin încălcarea legii”, a declarat Alexandru Muraru, directorul general al INP, referitor la acuzaţiile aduse de Dorin Dănilă.

De asemenea, potrivit sursei citate, prima valoare estimată de Dorin Dănilă pentru lucrările de restaurare a fost de 860.095 lei şi a fost considerată exagerată atât de către Comisia Tehnico-Economică din cadrul Ministerului Culturii, cât şi de către INP. A doua propunere a acestuia a fost de 557.559 lei şi a fost de asemenea refuzată. A treia valoare estimată, propusă de Dorin Dănilă a fost aprobată.

Dorin Dănilă, proiectantul lucrărilor de restaurare a Porţii Sărutului, acuză Institutul Naţional al Patrimoniului că opera din piatră a lui Constantin Brâncuşi, expusă în parcul central din Târgu-Jiu, s-a îngălbenit după ce a fost spălată cu jet cu apă sub presiune.

Dănilă s-a aflat, joi, la Târgu-Jiu, după ce a aflat că lucrările de restaurare a operei sunt finalizate, el susţinând că nici măcar nu fusese anunţat, în calitate de proiectant general al lucrărilor, că acestea au început.

El a menţionat că joi trebuia semnată recepţia finală a lucrărilor de restaurare, lucru cu care nu a fost de acord, nefiind informat la timp despre derularea proiectului.

„Eu nu am semnat recepţia. Dacă acum o lună aflam şi eu că s-a pus afişul, la deschiderea unui şantier se pune un panou cu numele constructorului, cu perioada de execuţie, dar aici nu s-a făcut. De ce nu s-a pus acest panou? Asemenea lucrări atrag mulţi neaveniţi care au alte specializări. La această lucrare trebuia un specialist în domeniul 9, dar s-au băgat nişte arhitecţi care să-şi lege şi ei numele de operă. Nu are nicio treabă restaurarea în piatră cu aceşti băgăcioşi care vor să rămână în istorie. De asta se şi lucrează pe ascuns”, a declarat Dănilă.

Lucrările de restaurare a Porţii Sărutului au început în luna august, opera fiind atunci ascunsă privirii trecătorilor de o pânză pe care era imprimată imaginea acesteia, fără a exista vreun panou cu privire la lucrări.

Dorin Dănilă a spus că, după lucrările de restaurare, Poarta Sărutului a devenit „galbenă”, după ce a fost spălată fiind folosit un pistol cu apă sub presiune, asemănător celor din spălătoriile auto.

„Spălarea Porţii Sărutului e o aberaţie. Tot fierul din piatră a ieşit la suprafaţă. Legea 462, cea a Patrimoniului, spune că cine lucrează fără avize e caz penal. Nu există nici un proiect în care să se poată spune că se poate spăla cu pompa sub presiune. Nu există aşa ceva. De asta Poarta e galbenă. Apa sub presiune a dizolvat sărurile din fier şi Poarta a devenit galbenă”, a mai spus Dănilă.

Acesta a menţionat că lucrările au fost finanţate de Institutul Naţional al Patrimoniului (INP), care nu l-a consultat nicio clipă cu privire la ceea ce s-a întâmplat la Poarta Sărutului. „Directorul Institutului Naţional al Patrimoniului m-a făcut dobitoc şi mi-a închis telefonul. Nu mă cunoştea, nu mă ştia, îi căutaţi numele pe internet, că eu nu vreau să i-l reţin. Nu am păţit treaba asta de 30 de ani, în care am lucrat cu oameni importanţi din România, de la preşedinţi până la ambasadori şi alţii”, a mai spus Dănilă.

Primarul din Târgu-Jiu a declarat în stilul cunoscut, că Dănilă este în conflict de mai mult timp cu reprezentanţii INP, el solicitând ca reprezentanţi ai institutului, dar şi de la Ministerul Culturii să se deplaseze de urgenţă la Târgu-Jiu pentru a analiza situaţia creată.

„Din informaţiile pe care le am, s-a lucrat conform documentaţiei. Îmi pare rău că a ieşit acest scandal şi că meciul dintre Institutul Naţional al Patrimoniului şi domnul Dănilă s-a mutat la Târgu-Jiu. E un conflict, pentru că ştiu că Institutul nu a vrut să lucreze cu domnul Dănilă, pentru că proiectul său e prea scump. O să iau legătura cu conducerea Institutului şi a Ministerului Culturii ca să vină la Târgu-Jiu şi să rezolve această problemă cât se poate de repede”, a menţionat edilul.

Potrivit comunicatului INP, Poarta Sărutului reprezintă unul dintre cele mai valoroase monumente istorice din România, iar reabilitarea sa a reprezentat pentru INP o prioritate în acest an. „În vederea depunerii candidaturii Asamblului monumental de la Tîrgu-Jiu în patrimoniul UNESCO, investiţiile în componentele ansamblului sunt esenţiale. Interesul primordial în restaurare este de a pune în valoare opera originală. Astfel, la finele acestui proces laborios, comunitatea locală din Târgu-Jiu va beneficia de o adevărată capodoperă a patrimoniului naţional”, a declarat Alexandru Muraru, director general al Institutului Naţional al Patrimoniului.

Ansamblul monumental „Calea Eroilor” din Târgu Jiu este un omagiu adus eroilor căzuţi în timpul Primului Război Mondial. Brâncuşi a fost solicitat în 1935 să construiască un monument comemorativ în memoria eroilor gorjeni. Acesta propune ridicarea unei coloane compuse din 17 module. Mai târziu, adaugă o poartă monumentală, apoi o masă şi o serie de scaune. „Calea Eroilor” este o materializare a ancestralei tradiţii româneşti legată de cultul morţilor, sublimând mai toate obiceiurile legate de „marea trecere”. Ansamblul începe pe malul Jiului – apa curgătoare, simbol al călătoriei fără întoarcere, dar şi linie a frontului – loc al jertfei eroilor. Masa Tăcerii aminteşte de mesele destinate morţilor neplecaţi sau celor veniţi „la zile mari”. Scaunele aşezate la mare distanţă sunt parcă făcute pentru umbrele tăcute ale celor ce nu mai sunt. Poarta Sărutului este descrisă de Brâncuşi însuşi ca o trecere către „lumea de dincolo”. Coloana fără sfârşit este un cântec etern care ne duce cu sine în înfinit, o scară către cer.

Ansamblul Constantin Brâncuşi cinsteşte moartea eroică, dar în acelaşi timp aduce un elogiu vieţii nepieritoare. Axa „Calea Eroilor” are o lungime de circa 1,8 kilometri. Aceasta a fost realizată în 1937-1938, cu fonduri alocate de Liga Naţională a Femeilor Române din Gorj, condusă de Arethia Tătărescu, soţia primului – ministru liberal Gheorghe Tătărescu.

Constantin Brâncuşi (născut pe 19 februarie 1876, în localitatea Hobiţa, judeţul Gorj – decedat pe 16 martie 1957, Paris) a fost un sculptor român cu contribuţii majore la înnoirea limbajului şi viziunii plastice în sculptura contemporană. Figură centrală în mişcarea artistică modernă, Constantin Brâncuşi este considerat unul din cei mai mari sculptori ai secolului al XX-lea.(Sursa Mediafax)

Şomaj record în judeţul premierului Ponta

GJPentru că în judeţul nostru activitatea economică este în scădere, rata şomajului în judeţul Gorj este în creştere ajungând la 8,10%, faţă de 7,65% cât era în luna august. Potrivit Agenţiei Judeţene de Ocupare a Forţei de Muncă sunt înregistraţi 11.714 şomeri. În septembrie 2012 în Gorj erau 10.218 şomeri, cu circa 1.500 mai puţini. Faţă de august, numărul şomerilor a fost mai mare cu 700 în septembrie.Numărul şomerilor din judeţul Gorj este în creştere, în ultima perioadă mii de gorjeni rămânând fără locul de muncă. În luna septembrie s-a înregistrat cel mai mare număr de şomeri din ultimul an.

Marin Condescu, certificat de bună purtare de la DNA

Nici în visele lor cele mai negre, adversarii lui Marin Condescu de la Târgu-Jiu nu se aşteptau că DNA nu va constata „abuzurile” liderului sindical. Oamenii legii spun că lucrurile sunt în regulă, acum aşteptăm ca Ion Călinoiu şi Viorel Caragea să dea cu subsemnatul pentru nelegiuir

Condescu nou 1Preşedintele Consiliului de Administraţie de la Pandurii Târgu Jiu, Marin Condescu,  a primit o informare oficială de la DNA, în care se menţionează că procurorii au decis neînceperea urmăririi penale în cazul său şi a altor doi foşti directori de la fosta Societate Naţională a Lignitului Oltenia, învinuiţi în dosar.De asemenea, procurorii anticorupţie au dispus şi scoaterea de sub urmărirea penală a celor trei.

Fostul director general de la SNL Oltenia Daniel Burlan şi fostul director economic Daniel Olaru erau acuzaţi de abuz în serviciu contra intereselor publice, iar Condescu era considerat complice al celor doi în derularea unui contract de cesiune de creanţe încheiat între SNLO, Pandurii Târgu Jiu şi Edenred SRL, o firmă care livra tichete de masă minerilor din sindicatele conduse de Marin Condescu. Marin Condescu a fost audiat în acest dosar, în luna iulie, după ce poliţişti şi comisari de la Garda Financiară au făcut percheziţii la sediului clubului de fotbal.”Lucrurile stau aşa cum am spus dintotdeauna, că la Pandurii toate contractele s-au derulat cu respectarea legislaţiei. Am spus mereu că nu sunt probleme, ci doar rele intenţii din partea unora. Este o veste nemaipomenită pe care o primim acum, înaintea meciului dificil pe care îl avem cu Fiorentina în Europa League, unde sperăm să îi facem fericiţi pe fanii noştri”, a afirmat Condescu.

Conform acestuia, rezoluţia dispusă de procurorii DNA vizează doar o parte din plângerile depuse împotriva sa de conducerea Complexului Energetic Oltenia.”Am înţeles de la avocatul meu că mai sunt şi alte fapte cercetate, dar pentru care DNA nu are competenţă şi, ca urmare, au declinat către Parchetul de pe lângă Tribunalul Gorj. Eu am convingerea că şi acolo se va dovedi că nu există nicio problemă de legalitate şi cei care au invocat aceste ilegalităţi cred că vor trebui să dea nişte explicaţii pentru tot iureşul creat în jurul echipei”, a mai spus Condescu.

În luna iunie, conducerea Complexului Energetic Oltenia a anunţat că a depus trei plângeri la Poliţia Gorj împotriva lui Condescu, una dintre ele vizând modul în care fosta SNLO, parte a CE Oltenia, a încheiat un contract de cesiune cu firma Edenred pentru ca aproximativ 1,7 milioane lei să ajungă la Pandurii Târgu Jiu, bani destinaţi tichetelor de masă ale minerilor.

Directorul general al CE Oltenia, Laurenţiu Ciurel, declara la acea vreme că reprezentanţi ai firmei Edenred i-au reclamat faptul că nu şi-ar fi primit toţi banii de la Pandurii şi că i se solicita lui să plătească din partea CEO restanţele înregistrate de echipa de fotbal.

Ulterior, Marin Condescu a prezentat documente din care reieşea că firma menţionată nu avea nicio obiecţie faţă de modul în care s-a derulat contractul de cesiune de creanţe, Clubul Pandurii achitându-şi toate datoriile pe care le avea prin derularea contractului respectiv.

În 7 octombrie, poliţiştii au făcut din nou percheziţii la Clubul Pandurii şi la locuinţa din Târgu Jiu a lui Marin Condescu, în baza unor noi plângeri depuse de conducerea CE Oltenia împotriva acestuia, preşedintele CA de la Pandurii declarând că nu există probleme de legalitate în folosirea fondurilor de la echipa de fotbal.

Ancheta vizează modul în care Condescu ar fi luat un credit bancar de 500.000 de euro, ar fi dat banii clubului, iar ulterior i-ar fi recuperat fără să evidenţieze aceste operaţiuni în contabilitate, acesta fiind acuzat de spălare de bani, fals şi uz de fals. Ulterior, Condescu a declarat că, în total, a făcut credite, în ultimii ani, în valoare de 1,9 milioane euro pentru a ajuta echipa în momente financiare dificile, creditele fiind obţinute prin gajarea la bancă a proprietăţilor sale, precum şi ale unor sponsori care finanţează clubul.(Sursa MEDIAFAX)

Poliţistul Vieru a ajuns, în sfârşit, în închisoare pentru uciderea lui Dumitru Bunoiu

Sabin VieruSabin Vieru, un fost poliţist din Târgu Jiu, a fost încarcerat, în cursul nopţii de joi spre vineri, după ce Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie l-a condamnat la închisoare cu executare pentru producerea unui accident mortal în primăvara anului 2008, potrivit MEDIAFAX.

Conform unor surse judiciare din cadrul IPJ Gorj, fostul subofiţer Sabin Vieru a fost ridicat de la domiciliul său şi adus în Centrul de Arest Preventiv din cadrul Inspectoratului Judeţean de Poliţie Gorj, fiind astfel pusă în executare sentinţa penală definitivă dispusă de instanţa supremă.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis, în 16 octombrie, să respingă apelurile declarate de inculpat şi de rudele celui decedat la verdictul dat în luna februarie de Curtea de Apel Bucureşti, situaţie în care sentinţa Curţii de Apel este cea care rămâne definitivă şi irevocabilă.

Conform sentinţei respective, Vieru are de executat trei ani de închisoare, magistraţii dispunând ca el să nu plătească despăgubiri către părţile vătămate, firma de asigurări fiind cea care va suporta plata unor daune către persoanele respective, scrie Mediafax. Sabin Vieru a fost implicat în martie 2008 într-un accident grav de circulaţie produs pe şoseaua de centură a municipiului Târgu Jiu, el intrând cu maşina pe contrasens şi izbind o Dacia 1300 care circula regulamentar. Autoturismul respectiv era condus de Dumitru Bunoiu, director în acel moment la Grupul Şcolar Gheorghe Magheru din Târgu Jiu, în dreapta acestuia aflându-se Dumitru Becheriu.

Reamintim, că Sabin Vieru a fost trimis în judecată pentru că a produs un accident rutier mortal după ce s-a urcat băut la volan. După producerea nenorocirii, agenţii rutieri sosiţi la faţa locului nu i-au pus fiola imediat colegului lor, permiţându-i chiar să părăsească locul accidentului, manevră numai bună pentru reducerea alcoolemiei prin provocarea unei vome. Poliţistul venea de la un chef organizat de un coleg de-al său care îşi sărbătorea ziua de naştere, Vieru jurându-se însă că „doar a gustat”, deşi mergea acasă la Turcineşti să mai aducă o damigeană, toţi agenţii care participau la petrecere simţindu-se foarte bine.

Pedeapsa este prea mică şi vine prea târziu!